MAINE ERAM VESNIC LEU. O calatorie in lumea schizofreniei

Autor: Arnhild Lauveng
Editura Trei
Colectia Psihologia pentru toti
An aparitie : 2021
Editia I
Editia originala: I morgen var jeg alltid en løve
Traducerea Ioana-Gabriela Nan
ISBN 978-606-40-0984-5
Nr pagini : 208
Format 160 x 200
Pretul la data postarii : 19,50 lei la Editura, 19,50 lei la elefant, 19.50 lei la libris
pdf aici, previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Timp de 10 ani Arnhild Lauveng a suferit de schizofrenie, fiind internată frecvent. Cartea de față oferă o rară ocazie de a intra în universul schizofreniei și a descoperi o lume suprarealistă, uneori plină de teroare, alteori plină de frumusețe, în care experiențele descrise sunt copleșitoare – pierderea identității, sentimentul de a fi controlată din exterior, relația cu vocile pe care le auzea și cu halucinațiile uneori terifiante. Când a fost diagnosticată cu schizofrenie, autoarei i s-a comunicat că va trebui să trăiască cu această boală toată viața. Azi se consideră „fostă schizofrenică", nu mai are nevoie de medicamente și lucrează ca psiholog clinician. Deși critică de multe ori sistemul medical, autoarea atribuie revenirea ei treptată la sănătate personalului dedicat care a fost disponibil pentru a vorbi cu ea și a o vedea ca pe o persoană diagnosticată cu o tulburare, și nu ca o întrupare a unei tulburări.

        Tânjeam cu disperare după sânge, foc și balauri, dar mă găseam într‑o ceață tot mai deasă, așa c‑am început să mă zgârii până la sânge ca să simt că trăiesc și ca să mă conving că încă‑mi mai curge sânge în vene. Comunicam tot mai des cu Căpitanul și cu ceilalți, iar simțurile mele erau tot mai puțin demne de încredere, așa că mergeam la toaleta fetelor și mă luptam cu Căpitanul și cu lupii. Mă loveam peste față, mă mușcam de mâini și mă dădeam cu capul de perete ca să oblig vocile să tacă. Deși alegeam cabina de toaletă cea mai evitată și mai izolată, tot am fost descoperită în cele din urmă. Eleva cea silitoare se țicnise de‑a binelea - Arnhild Lauveng

        Îmi era realmente dor de un prieten. De cineva care mă cunoștea și căruia îi păsa de mine pentru că îi plăcea ca, dintre toți, să fie cu mine, și de cineva care mă știa ca fiind Arnhild, și nu un diagnostic. Și mie îmi fusese dor de ea, ca om și ca personalitate, pentru că era exact așa cum era și nu putea fi înlocuită de nimeni alta și pentru că relația pe care o avuseserăm era a noastră și de aceea avea pentru noi o semnificație cu totul specială. Abia așteptasem să fim iar împreună. Însă tocmai de aceea era și mai greu s‑o întâlnesc, să fiu cu ea și, în același timp, să nu‑i fiu aproape. Faptul că eram împreună și, cu toate astea, nu ne regăseam, era mult prea greu de suportat - Arnhild Lauveng

        Arnhild Lauveng a studiat la Universitatea din Oslo și acum lucrează ca psiholog clinician. A fost premiată în 2004 pentru deschiderea ei de a-și prezenta lupta cu boala psihică.

Cuprins:

Introducere 11

RELATĂRI DESPRE HAOS

Ceață și balauri, sânge și fier  17

Singurătate în rochie alb‑albastră  32

Limbaj furat, limbaj trist  55

Ceea ce rămâne  73

RELATĂRI DESPRE SISTEME

Trandafiri cu dragoste și răni cu profesionalism  85

Sâmbăta unui martir al portocalelor  98

Poezie fără pijama  113

„Calul e‑un animal copitat"  130

RELATĂRI DESPRE SCHIMBARE

Tovarăși de drum  151

Nuiele, cârje și țarcuri  167

Opriți lumea — vreau să urc iar!  180

Cenușie ca oaia, aurie ca leul  194

Referințe bibliografice  205

EXPERIENTELE DEPRESIEI. Perspective teoretice, clinice si de cercetare

Autor: Sidney J. Blatt
Editura Trei
Colectia Psihologie si psihoterapie
An aparitie : 2024
Editia I
Editia originala: Experiences of Depression: Theoretical, Clinical, and Research Perspectives
Traducerea Vlad Vedeanu
ISBN 978-606-40-2194-6
Nr pagini : 632
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 72,25 lei la Editura, 72,25 lei la librarie.net, 85 lei la libris

Descrierea editurii:

        Psihologia depresiei este una dintre marile provocări ale psihologiei și psihiatriei. În volumul de față, Sidney J. Blatt rezumă și integrează aproape 30 de ani de cercetare a depresiei, explorând natura depresiei și experiențele de viață care duc la apariția ei. Contribuția semnificativă a autorului la înțelegerea naturii depresiei constă în identificarea a doua tipuri de depresie care, în pofida unor simptome comune, au surse diferite. Depresia anaclitică, asociată cu sentimentul de a nu fi iubit și luat în seamă, apare din sentimente de singurătate și abandon. Depresia introiectivă, asociată nemulțumirii de propria persoană, apare din sentimentul de eșec și de lipsă de valoare. Recunoașterea diferenței dintre aceste două experiențe depresive fundamental diferite a deschis noi direcții de cercetare, dezvoltarea unor intrumente de psihodiagnostic și formularea unor abordări ale procesului psihoterapeutic specifice fiecărui tip de depresie.

        Sentimentele primare în depresia anaclitică sunt neputința, slăbiciunea, epuizarea și senzația individului că nu e iubit. Dorințe intense de a fi alinat și îngrijit, ajutat, hrănit și protejat sunt exprimate prin solicitări de iubire, sentimente de foame, dorințe orale, dificultatea de a tolera amânarea și căutarea disperată de surse alternative de gratificare și sentimente de satisfacție și liniște. Predomină frica de fi abandonat și sentimentul de neputință în privința capacității de găsire a gratificării și confortului. Ceilalți oameni sunt valorizați doar pentru capacitatea lor de a oferi gratificare imediată. Starea de bine derivă din primirea constantă de iubire și reasigurări. Dacă un obiect nu este capabil să ofere aceste lucruri, apar sentimente de a nu fi iubit și de a fi neputincios. Cu susținere și gratificare a nevoilor se ajunge la un sentiment temporar de confort, dar satisfacția și gratificarea sunt resimțite ca provenind exclusiv de la obiect și nu se structurează niciun sentiment interior de a fi fost iubit sau de a simți că merită să fie iubit. Sidney J. Blatt

        Sentimentele și preocuparea de teme legate de vinovăție, ispășire și iertare apar în contextul depresiei introiective mai târzii din punctul de vedere al dezvoltării, care implică îngrijorarea pentru a nu fi demn, de a nu merita iubire, și nu de a fi neiubit, de a fi vinovat și de a nu reuși să se ridice la înălțimea așteptărilor și standardelor. Idealuri excesiv de înalte, un Supraeu deosebit de sever, un simț moral accentuat și implicarea intensă care duc la o autoevaluare constantă sunt exprimări primare ale depresiei. Vinovăția este urmarea ispitelor și gândurilor transgresive și a sentimentului persoanei că nu se ridică la înălțimea așteptărilor și standardelor, drept pentru care va fi dezaprobată și criticată. Solicitări puternice de perfecțiune; tendința de asumare a vinovăției și responsabilității; și sentimente de incapacitate în privința obținerii aprobării, acceptării și recunoașterii, toate contribuie la dezvoltarea depresiei. Standarde extreme, supraestimate, adesea atribuite unor figuri din exterior, și preocupări constante și intense legate de dezaprobare și pedeapsă duc la sentimente ambivalente și ostile față de obiect. Individul se străduiește să compenseze pentru sentimentele de eșec depunând toate eforturile pentru a câștiga aprobare și recunoaștere, dar în general satisfacția nu este de durată. Este importantă prezența unei alte persoane nu atât pentru gratificarea nevoilor, cât pentru a oferi aprobare și acceptare. Sidney J. Blatt

        Sidney J. Blatt, psiholog clinician și psihanalist, a fost profesor de psihiatrie și psihologie la Yale University și profesor vizitator la numeroase alte universități, printre care Hebrew University of Jerusalem, University College London, Catholic University of Lueven, precum și la Menninger Foundation. A avut o contribuție semnificativă la înțelegerea dezvoltării personalității și psihopatologiei. A scris numeroase articole și 16 cărți depre evaluarea clinică, psihopatologie, schizofrenie, depresie și procesul terapeutic.

Cuprins:

Cuvânt‑înainte

Introducere

Partea I. Formulări teoretice și exemple clinice de depresie anaclitică și introiectivă

Introducere. Formulări teoretice și exemple clinice de depresie anaclitică și introiectivă

Capitolul 1. Două tipuri de depresie

Capitolul 2. Manifestări clinice ale depresiei anaclitice și introiective

Partea a II‑a. Evaluarea depresiei anaclitice și introiective și a reprezentării mentale

Introducere. Evaluarea depresiei anaclitice și introiective și a reprezentării mentale

Capitolul 3. Evaluarea experiențelor depresive anaclitice și introiective

Capitolul 4. Evaluarea reprezentării de obiect

Partea a III‑a. Manifestări ale depresiei anaclitice și introiective și antecedentele distale și proxime ale acestora

Introducere. Manifestări ale depresiei anaclitice și introiective și antecedentele distale și proxime ale acestora

Capitolul 5. Depresia anaclitică și introiectivă în cadre clinice și nonclinice

Capitolul 6. Origini în traseul dezvoltării (antecedente distale)

Capitolul 7. Evenimente declanșatoare (antecedente proximale)

Partea a IV‑a. Concluzii

Capitolul 8. Implicații terapeutice

Epilog

Mulțumiri

Referințe

PSIHIATRIE CLINICA

Red.: Dan Prelipceanu
Editura Medicala
An aparitie : 2011, 2015, 2019
Editia a ?
ISBN 978-973-39-0719-0
Nr pagini : 1092
Format 1730 x 240
Pretul la data postarii : 86 lei la Editura, 86 lei la librarie.net, 95,55 lei la libris
pdf aici

Descrierea editurii:

        Ţinând cont de ritmul rapid al evoluţiei psihiatriei şi de faptul că toate manulalele şi tratatele esenţiale care constituie baza informaţiei, formării profesionale şi educaţiei continue a profesioniştilor din domeniu îşi actualizează ediţiile la intervale regulate, autorii şi-au propus acelaşi lucru pornind de la structura primului tratat de psihiatrie editat şi apoi reeditat, începând din 1976. Pe parcurs s-au raliat specialişti redutabili, lideri incontestabili în această ţară, contibuind cu generozitate la elaborarea lucrării de faţă. Volumul trebuie considerat în primul rând o introducere în psihiatria actuală, cu accentul pus pe latura aplicativă clinică a acestei ştiinţe care în ultimele decenii a devenit de o mare complexitate şi una dintre cele mai dinamice domenii ale medicinei. În acelaşi timp şi posibilităţile terapeutice s-au dezvoltat, astfel încât se poate vorbi de remisiuni de durată ale episoadelor psihotice şi depresive, de vindecare clinică şi de reabilitare, chiar la nivelul de funcţionare anterior îmbolnăvirii în cazul multor pacienţi.

Cuprins: (ed. 2015)

CUVÂNT ÎNAINTE 19

ISTORIA ŞI ACTUALITATEA PSIHOPATOLOGIEI PENTRU PSIHIATRIE 21

Jaspers şi psihopatologia clinică clasică  22

Psihanaliza  23

Psihologia comportamentală 26

Fenomenologia  27

Modele sociale în psihopatologie  29

Psihopatologia clinică promovată de DSM-III  30

Psihologia cognitivă 32

Psihopatologia developmentală (dezvoltării) 33

Psihopatologia evoluționistă  34

SEMIOLOGIE PSIHIATRICA 39

Semiologia funcţiilor cognitive  39

Atenţia  39

Disprosexiile  40

Percepția  41

Psihopatologia percepţiei  42

Memoria   49

Sistemele de memorie 50

Tulburările de memorie (dismneziile)   53

Clasificarea etiologică a tulburărilor de memorie 56

Gândirea  57

Operatiile gandirii  57

Psihopatologia gândirii  58

Semiologia afectivității  66

Modificări patologice (distimii)  67

Semiologia manifestărilor instinctive  70

Instinctul alimentar   70..

Instinctul de apărare  70

Instinctul sexual şi de reproducere  71

Semiologia vointei 71

Tulburările de voinţă (disbuliile)   72

Semiologia activităţii motorii (psihopatologia comportamentului expresiv si a motricitatii 72

Tinuta 73

Mimica (expresie verbală şi nonverbală)  73

Diminuarea activităţii motorii (hipoactivitate/hipokinezie/bradikinezie)  74

Exagerarea activităţii psihomotorii (hiperkinezia/tahikinezia)  75

Semiologia conştiinţei  77 

Tulburările predominant cantitative  79

Tulburările predominant calitative  80

Tulburările mixte  81

Semnificaţia semiologică a personallitatii  82

Sindroame, stări şi pattern-uri psihopatologice   83

Agitaţia psiho-motorie  85

Atacul de panică   87

Delirium-ul (stare confuzională acută/stare confuzională de tip delirant/

sindrom psiho-organic acut/encefalopatie metabolică sau toxică)  88

Sindromul demenţial  92

Sindromul catatonic  94

Sindromul Korsakov  95

Starea:disociativă  97

Sindromul conversiv  97

Sindromul hipocondriac  98

Sindromul de automatism mintal (sindromul xenopatic)   99

TERAPIILE: PSIHIATRICE  101

Terapiile biologice  101

Medicația psihotropă  101

Hipnoticele 101

Tranchilizantele (anxioliticele)  103

Antipsihoticele convenţionale (neurolepticele)  117

Modul de acţiune a neurolepticelor  121

Efecte adverse ale neurolepticelor (NL) 122

Indicaţii şi mod de administrare 126

Antipsihotice neconvenţionale (atipice)   128

Stabilizatoarele sistemului dopaminergic (Aripiprazol — Abilify)  137

Alte antipsihotice atipice 138

Antidepresivele  140

Antidepresive triciclice (ADT)  142

Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)  143

Antidepresive duale 146

Alte antidepreslve 149

Strategii în utilizarea AD  153

Antidepresivele în sarcină şi post-partum  155

Antidepresivele şi riscul de suicid  156

Timostabilizatoare  156

A. Litiu şi săruri de litiu  157

B. Medicamente antiepileptice cu efect timostabilizator 162

Medicația tulburărilor deteriorativ-dementiale  168

Inhibitorii de colinesteraza 169

Inhibitorii de colinesterază şi butirilcolinesterază  170

Modulatori ai receptorilor NMDA  172

Alte molecule farmacologice utilizate în tratamentul tulburărilor deteriorativ-dementiale cu rezultate partial confirmate de unele metaanalize  173

Terapia electroconvulsivantă 176

Noţiuni de psihoterapie 181

Psihoterapia psihodinamica  182

Psihoterapia suportivă  196

Intervenția în criză  197

Psihoterapia familială  198

Psihoterapia de grup  200

Aspecte etice ale psihoterapiei  201

Reabilitarea psiho-socială (terapii de integrare) 202

ABUZUL ŞI DEPENDENŢA DE SUBSTANŢE PSIHO-ACTIVE  205

Noţiuni generale de psihopatologia şi etiologia dependentelor de substanţe psiho-active  205

Noţiuni de psihopatologie generală  207

Craving-ul  207

Neurobiologia dependenţelor 209

Abuzul şi dependenţa de alcool  220

Definiţii   220

Epidemiologie 224

Alcoolul şi sănătatea publică  224

Istoria naturală a alcoolismului  226

Diagnostic pozitiv, Criterii de diagnostic  226

Clasificarea clinică psihiatrică 227

Markeri biologici în alcoolism  231

Combinații de teste  238

Aplicaţii clinice  239

Confirmarea suspiciunii de abuz etanolic  239

Screeningul abuzului etanolic în populaţia generală  239

Aplicaţii în medicina legală  240

Siguranţa publică (piloți, persoane ce şofează sub influența etanolului) 240

Complicatiile somatice ale alcoolismului  241

Sindromul alcoolic fetal (s.a.f.)  249

Complicatii psihiatrice  250

Intoxicația alcoolică idiosincratică  254

Comorbidităţi ale alcoolismulul  255

Etiopatogenie  255

Neurobiologia alcoolismului  256

Subtipuri etiologice ale alcoolismului  257

Factorii genetici  259

Factorii sociali şi stresul   259

Diagnostic diferential  260

Evoluție. Prognostic  261

Evaluarea persoanelor la care bănuim o problemă legată de aicool  263

Recomandări generale  263

Importanţa detectiei precoce a consumului problematic de alcool  264

Tratament   270

Tratamentul sindromului de sevraj (dezintoxicarea)  271

Reabilitarea   277

Tratamentul farmacologic de menţinere si prevenire a recaderilor  277

Alte tuiburări adictive  290

Tulburări ale uzului de sedative, hipnotice şi anxiolitice  291

Intoxicație acută datorită utilizării de sedative sau hipnotice (ICD - 10)  294

Opioldele  303

Epidemiologie   303

Costul social al dependenţei la opiacee  304

Istoria naturală şi evoluţia dependenţei la opioide  304

Etlopatogenle 305

Sindromul de dependenţă datorită utilizării de opioide  306

Diagnostic pozitiv  306

Diagnostic diferenţial  307

Complicaţii medicale  307

Tratamentul intoxicației acute 307

Tratamentul supradozei cu opiacee (Schuckit, 2000)  308

Tratamentul dependenţei la opioide  309

Tratamentul de menţinere (metadonă, buprenorfină) 315

Tratamentul substitutiv în cazul polidependentei 317

Prevenirea recăderilor  319

Comorbidităţi psihiatrice  322

Cocaina şi alte stimulente  324

Intoxicația acută cu stimulente 324

Trăsături clinice 324

Diagnostic diferenţial 325

Tratament  325

Sevrajul la stimulente 325

Trăsături clinice  325

Tratament  326

Cocaina  326

Epidemiologie  326

Amfetaminele   332

Halucinogenele  335

MDMA (escstasy)  337

PCP (fenciclidina)  339

Canabis  341

Inhalante 345

SCHIZOFRENIA  351

Date istorice  351

Epidemiologie  352

Instrumente de evaluare 352

Prevalenta, incidenţa şi riscul morbid  354

Prevalență   354

Incidenţa  355

Riscul morbid  356

Comorbiditatea  356

Mortalitatea  357

Fertilitatea  358

Influenţa sexului, vârstei, etniei, statutului marital  358

Sexul  358

Vârsta  359

Etnia 360

Statutul marital   360

Factorii sociali  360

Fenomenul de emigrare şi statutul de minoritate  361

Urbanizarea şi industrializarea  361

Factori de risc 362

Dezechilibrul sezonier al naşterilor  362

Ipoteze referitoare la concepţie  362

lpoteze:perinatale  362

Ipoteza infecțioasă  363

Complicatiile obstetricale 365

Anatomopatologie, imagistică structurală şi funcţională  366

Anatomopatologie 366

Imagistica cerebrală structurală şi funcţională  368

Imagistica structurală  368

Imagistica funcţiei cerebrale 370

Markeri bioiogici 371

Markeri imunitari  374

Afectarea funcţiilor cognitive  374

Etiopatogenia 381

Factori ereditari  381

Studii de agregare familială 382

Studiul gemenilor  383

Studiul copiilor gemenilor discordanti pentru schizofrenie  384

Studiul copiilor adoptați 384

Modul de transmitere  385

Mecanisme neurochimice 388

Factori psiho-sociali  401

Teoria neurodezvoltarii  404

Date de imagistică  405

Date anatomopatologice  406

Date neurocognitive  408

Rolul complicatiilor obstetricale  408

Influenţa variațiilor sezoniere ale naşterii şi ipotezele virale  409

Ipoteze fiziopatologice  409

Conceptul de vulnerabilitate 411

Markerii de vulnerabilitate 413

Clinica schizofreniei  415

Diagnosticul pozitiv  415

Subtipurile de schizofrenie  418

Schizofrenia paranoidă  418

Schizofrenia hebefrenică (ICD-10) sau dezorganizată (DSM IV-TR)   419

Schizofrenia catatonică  420

Schizofrenia nediferentiata   421

Schizofrenia reziduala 421

Schizofrenia simplă  422

Depresia post-schizofrenie  422

Instrumente de evaluare  423

Diagnostic diferenţial  424

Comorbiditati psihice şi somatice  425

Evoluţia şi prognosticul  426

Evoluția  426

Prognostic  432

Tratament  434

Managementul schizofreniei  434

Intervenţii psihosociale  437

ALTE TULBURĂRI PSIHOTICE  453

Tulburarea schizo-afectivă  453

Tulburarea delirantă (paranoia) şi tulburarea psihotică indusă (folie à deux) 454

Tulburarea psihotică scurtă  458

Tulburarea schizofreniformă  458

TULBURĂRILE AFECTIVE 463

Tulburarea depresivă majoră (depresia monopolara, depresia unipolară) 463

Tulburarea bipolara   478

Episodul maniacal  479

Tulburarea ciclotimică  489

Tulburarea distimică  489

TULBURĂRILE ANXIOASE ŞI TULBURĂRILE SOMATOFORME  495

Tulburările anxioase 495

Tulburarea de panică (TP) cu/fără agorafobie (anxietatea paroxistică episodica)  497

Fobiile specifice (simple). Fobia socială  504

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)  508

Tulburarea de anxietate generalizată (TAG)  516

Tulburarea acută de stres (TAS)  521

Tulburarea de stres posttraumatic (TSPT)  523

Tulburările somatoforme  527

Tulburările somatoforme. Neurastenia. Sindromul oboselii cronice  527

Tulburarea de somatizare 530

Tulburarea somatoformă nediferenţiată  534

Tulburarea algică 535

Hipocondria (tulburarea hipocondriacă)  537

Tulburarea dismorfica corporală  540

Tulburarea somatoformă fără alte specificaţii 541

Neurastenia  541

Sindromul oboselii cronice   542

TULBURĂRILE FALSE (FACTICE) ŞI SIMULAREA  545

Tulburările false (factice) (TF)  546

Simularea 552

TULBURĂRILE CONVERSIVE ŞI DISOCIATIVE  557

Tulburarea conversivă  558

Tulburările disociative  562

Amnezia disociativă  564

Fuga:disociativă  565

Stuporul disociatiiv 566

Tulburarea disociativă de identitate (Tulburarea de personalitate multiplă)  566

Tulburarea de depersonalizare  571

TULBURĂRILE DE PERSONALITATE  573

Ciuster-ul A 589

Tulburarea paranoidă de personalitate (TPP)  589

Tulburarea schizoidă de personalitate (TPS)  591

Tulburarea schizotipală de personalitate (TPST)  593

Cluster-ul B   594

Tulburarea antisocială de personalitate (TPA)  594

Tulburarea de personalitate borderline (TPB)  596

Tulburarea histrionică de personalitate (TPH)  601

Tulburarea narcisică de personalitate (TPN)  603

Cluster-ul C  604

Tulburarea de personalitate evitantă (TPE)  604

Tulburarea de personalitate dependentă (TPD)  606

Tulburarea de personalitate obsesivo-compulsiva (TPOC) 607

Alte tulburări de personalitate  609

TP depresivă  610

TP pasiv-agresivă (TPPA)   610

Schimbare durabilă de personalitate după o trăire catastrofică  612

Schimbare durabilă de personalitate după o afecţiune psihiatrică  613

Alte schimbări durabile de personalitate  614

TULBURĂRILE SEXUALE   617

Tulburarea identităţii de gen  617

Parafiliile 618

TULBURĂRILE DE CONTROL AL IMPULSURILOR  619

Jocul de noroc patologic  619

Clsptomania  628

Piromania  629

Tulburarea explozivă intermitentă (TEM)   630

Tilcotilomania  632

TULBURĂRI PSIHIATRICE ASOCIATE CICLULUI REPRODUCTIV FEMININ  635

Sindromul premenstrual (SP)  635

Tulburarea disforică premenstruală (TDP)   636

Tulburările psihiatrice din post-partum  638

TULBURĂRI PSIHICE ASOCIATE UNOR BOLI SOMATICE  641

Tulburări psihice în bolile infecțioase  646 

Tulburări psihice după traumatismele cranio-cerebrale (TCC) 650

Tulburările post-traumatice imediate  650

Tulburările psihice post-traumatice tardive (cronice) 651

Tulburări psihice în afectările neurologice 653

Tulburări psihice în afectările neurologice motorii 653

Boala: Parkinson 653

Boala Wilson (degenerarea hepatolenticulară progresivă) 654

Boala Huntington  654

Parkinsonismul neuroleptic 655

Tulburări psihice în boli demlelinizante  655

Tulburări psihice în tumorile cerebrale  657 

Tulburări psihice în epilepsie  658

Tulburări psihice precritice  659

Tulburări psihice paroxistice (intracritice)  659

Tulburări paroxistice ale conştiinței 660

Tulburări paroxistice senzoriale 660

Tulburări paroxistice de memorie  662

Tulburări paroxistice de gândire (paroxisme ideaţionale)  663

Tulburări paroxistice afective 663

Tulburări paroxistice comportamentale  663

Tulburări psihice intercritice tranzitorii  663

Tulburări psiho-organice (de conştiinţă cu substrat organic) 664

Tulburări afective şi comportamentale  665

Tulburări psihice intercritice particulare  666

Tulburări psihice permanente  666

Tulburări psihice în bolile cerebro- vasculare  668

Tulburări psihice post-stroke  668

Tulburări psihice din ateroscleroza cerebrală  673

Tulburări psihice în afecțiunile endocrine  674

Tulburări psihice în bolile hematologice  677

Tulburări psihice în neoplasmul extracranian  678

Tulburări psihice în intoxicația cu metale grele şi intoxicația cu monoxid de carbon 679

Tulburări psihice în alte suferințe sistemice 680

Tuiburări psihice în afecţiuni respiratorii  682

Afecţiuni psihice la pacienţii cu afecţiuni ale sistemului gastrointestinal  683

Afectiuni psihice şi tulburările dermatologice  683

Afecţiuni psihice şi bolile musculoscheletale  684

TULBURĂRI PSIHICE ÎN BOLILE CARDIOVASCULARE   687

Tulburări psihice în hipertensiunea arterială   687

TULBURĂRI PSIHICE ÎN TRANSPLANTUL DE ORGANE   695

TULBURĂRILE DETERIORATIV-DEMENTIALE  699

Sindromul Mild Cognitive Impairment (MCI) 703

Dementa Alzheimer  707

Dementa vasculara  714

Demenţa cu corpi Levy  721

Dementa fronto-temporală  724

Dementa din boala Wilson  727

Dementa din boala Parkinsom  729

URGENTE PSIMIATRICE  733

Managementul manifestărilor psihiatrice determinate de boli somatice  733

Managementul pacientului suicidar 736

Comportamentul presuicidar 737 

Factorii de risc 739

Alţi factori 740 

Factori protectivi  740

Simptome şi tulburări psihiatrice care cresc riscul suicidar  741

Evaluarea şi managementul pacientului suicidar în camera de gardă   745

Managementul pacientului psihotic acut  747

Managementul pacienţilor agitati şi violenţi  750

Comportamentul periculos (pacientul violent)  750

Managementul efectelor secundare şi adverse ale farmacoterapiei  755

Sindromul neuroleptic malign  755

Sindromul serotoninergic 758

Intoxicația cu săruri de litiu  759

Distonia:acută  759

Internarea nevoluntară  759

NOŢIUNI DE PSIHIATRIE MEDICO-LEGALĂ  763

Obiectul şi scopul psihiatriei medico-legale  763

Fundamentarea teoretică a expertizei medico-legale psihiatrice. Teoria

discernământului  769

Art. 48 c.p. lresponsabilitatea. Incapacitatea psihica  770

Capacitatea psihică. Responsabilitatea. Iresponsabilitatea 771

Vinovatia şi cele trei forme ale ei (infracţiunea, culpa, culpa depăşită)  773

Discernământul  774

Aspecte metodologice ale expertizei medico-legale psihiatrice  777

Măsurile medicale de siguranta  779

Aspecte procedurale ale expertizei medico-legale psihiatrice  781

Criterii psihopatologice ale expertizei medico-legale psihiatrice 782

SCALE CLINICE DE EVALUARE UTILIZATE ÎN PEDIATRIE 801

Scale diagnostice  802

Interviul diagnostic compozit intemational (CDI)  802

Inventarul de interviu diagnostic (DIS)  803

Miniinterviul international neuropsihiatric (MINI)  803

Examinarea stării prezente (PSE-9)  804

Scala de evaluare a tulburărilor mintale în îngrijirea primară (PRIME - MD) 804

Inventarul pentru tulburări afective şi schizofrenie (SADS)  805

Inventarele pentru evaluare clinică în neuropsihiatrie (SCAN)  808

Interviul clinic structurat pentru tulburările de pe axa I a DSM-IV (SCID-I)  806

Interviul clinic structurat pentru tulburările de personalitate de pe axa Il a DSM-IV (SCID-II)  807

Scale utilizate pentru evaluarea depresiei  808

Inventarul pentru depresie Beck (BDI) 808

Scala pentru depresie Carrol (CDS - R, CSR)  809

Scala pentru depresie Hamilton (HAM - D)  809

Scala pentru depresie Montgomery - Åsberg (MADRS)  811

Scala pentru depresie Zung (Zung SDS)  812

Teste şi scale utilizate în evaluarea maniei  813

Scala Young de evaluare a maniei (YMRS)  813

Scale utilizate în evaluarea tulburărilor anxioase 814

Scala de anxietate Hamilton (HAM-A)  814

Scala de anxietate şi depresie (HADS) . 815

Scala de anxietate socială Liebowitz (LSAS)  815

Inventarul obsesivo-compulsiv Maudsley (MOCI)  816

Scala obsesivo-compulsivă Yale-Brown (Y -BOCS)  817

Scale utilizate pentru evaluarea psihozelor 818

Scala scurtă de evaluare psihiatrică (BPRS)  818

Scala de evaluare a simptomelor pozitive şi negative (PANSS)  819

Scala pentru evaluarea simptomelor negative (SANS) 820

Scala pentru evaluarea simptomelor pozitive (SAPS)  821

Scale utilizate în evaluarea insight-ului  822

Inventarul de evaluare a insight-ului (SAI)   822

Scale care evaluează satisfacția pacientului fata de tratament  822

Chestionarul satisfactiei pacientului (PSQ)  822

Scale care evaluează calitatea vieţii  823

Interviul de calitate a vieţii Lehman (QOL)  823

Scala de calitate a vieţii  823

Scale de evaluare a adicţiilor 824

Indexul de severitate a adicţiilor 824

Scale de evaluare a riscului sulcidar  825

Scala de probabilitate a suicidului (SPS)  825

Scale utilizate în evaluarea impulsivităţii si agresivităţii 825

Inventarul de expresie a furiei ca stare şi trăsătură (STAXI-2)  825

Scale utilizate în evaluarea funcţiei sexuale  826

Scala experienţelor sexuale Arizona (ASEX)  826

Scale utilizate în evaluarea somnului  826

Chestionarul de evaluare a somnului Leeds (LSEQ)  826

Scale utilizate pentru evaluarea simptomelor extrapiramidale  828

Scala de evaluare a mişcărilor anormale involuntare (AIMS)  828

Scale utilizate pentru evaluarea funcţionalităţi pacienţilor   829

Scala disabilităţii Sheehan  829

Scala de evaluare globală a funcţionării (GAF) 830

Scale de evaluare globală  831

Impresia clinică globală (CGI)  831

Lista de control al simptomelor 90 ~ revizuită (SCL-90-R)  833

Scale de evaluare geriatrice  835

Scala de evaluare a bolii Alzheimer  835

Inventarul neuropsihiatric  835

Scala de evaluare a stării mintale (MMSE)  836

GENETICA PSIHIATRICĂ ŞI PSIHOPATOLOGIA DE DEZVOLTARE ÎN PRINCIPALELE BOLI PSIHICE 839

Metodele de cercetare în genetica psihiatrică  840

Câteva noțiuni utile 840

Metodele epidemiologiei genetice psihiatrice  841

Metodele geneticii moleculare  843

Studiile de asociere genomewide (GWAS 843

Genetica bolilor afective majore  844

Genetica bolii bipolare  844 

Genetica clinica  844

Genetica moleculară a bolii bipolare 853

Genetica depresiei unipolare  854

Genetica clinica  854

Evenimentele de viață stresante şi predispozitia genetică în depresia unipolară  857

Genetica moleculară a depresiei majore unipolare  858

Genetica schizofreniei  858

Genetica clinică   858

Genetica moleculară a schizofreniei  863

Genetica tulburărilor anxioase  865

Epidemiologia tulburărilor anxioase în populaţia generală 866

Dovezi de transmisie genetică a tulburărilor anxioase 866

Comorbiditatea şi co-transmisia tulburărilor anxioase 869

Modele genetice de transmisie în boala atacurilor de panică şi în boala obsesiv-compulsiva 872

Heterogenitatea etiologică în tulburările anxioase  873

Anticipația genetică şi efectul părintelui transmiţător în boala atacurilor de panica 873

Genetica moleculară a tulburărilor anxioase  874

Genetica alcoolismului  875

Rolul factorilor de mediu în alcoolism 875

Modele de transmisie genetică a alcoolismului 876

Psihopatologia copiilor descendenţi din părinţi alcoolici 876

Genetica autismului  877

Genetica clinică  877

Genetica moleculară şi citogenetica autismului 878

Variația numărului de copii de segmente genomice (copy number variation - CNV) şi bolile psihice 879

Tipuri de variaţii ale numărului de copii  879

Efectul variaţiei numărului de copii asupra funcţionării genelor 880

CNV în autism  880

CNV în sindromul deficitului de atenţie cu sau fără hiperkinezie (ADHD/ADD)  881

Implicaţiile suprapunerii moleculare pentru genetica psihiatrică clinică 881

CNV în schizofrenie  882

CNV în boala bipolară  882

Genetica anorexiei şi bulimiei nervosa  883

Incidenţa şi prevalența anorexiei şi bulimiei nervosa  883

Genetica biometrică a anorexiei şi bulimiei nervosa  884

Anorexia nervosa şi alte fenotipuri psihiatrice 889

Bulimia nervosa şi alte fenotipuri psihiatrice  894

Genetica tulburărilor de personalitate  896

Genetica trăsăturilor de personalitate  897

Genetica tipurilor de tulburări de personalitate 903

Sfatul genetic în bolile psihice în stadiul actual al cunoștințelor asupra localizărilor genetice  906

ASPECTE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII PSIHIATRICE  911

Introducere  911

Selecţia grupurilor de lucru. Metode de eşantionare  915

Calitățile psihometrice ale instrumentelor de evaluare  921

Fidelitatea 922

Validitatea  934

Designul cercetării  945

Designul studiilor experimentale 946

Studii cvasi-experimentale  957

Studii observaţionale  963

Alte tipuri de studii neexperimentale  966

Studii de testare clinică a unor medicamente  969

Studii epidemiologice  979

Meta-analiza  988

Metode de prelucrare statistică a datelor  998

Scale de măsură, tipuri de date şi metode de prelucrare statistică 998

Metode statistice parametrice și neparametrice 1002

Statistica descriptivă 1003

Statistica inferentiala 1005

Estimarea parametrilor 1005

Testarea ipotezelor 1007

Mărimea efectului  1009 

Puterea statistică  1014

Comparaţia grupurilor  1017

Asocierea datelor  1035

Analiza factorială  1046

Analiza discriminantă 1059

Modelarea ecuaţiilor structurale 1063

Analiza de cluster  1074

INDEX  1083