PSIHOLOGIA VARSTEI A TREIA SI A PATRA

Autor: Gabriela-Maria Man
Editura Trei
Colectia Psihologie si psihoterapie
An aparitie : 2018
Editia I
ISBN 978-606-40-0387-4
Nr pagini :  296
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 45 lei la librariilealexandria, 45 lei la emag, 43 lei la psihoshop
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Cartea de față pornește de la imaginea pe care societatea o are despre vârsta a treia și a patra, prezentând mai apoi principalele dovezi și studii recente, care sprijină sau contrazic stereotipurile despre vârstele avansate. Referindu-se la probleme specifice vârstei înaintate, legate de sănătate, abilități cognitive, stări afective și relații sociale, Psihologia vârstei a treia și a patra se bazează pe date statistice din ultimii ani, citează cercetări de ultimă oră din neuroștiințe și prezintă o serie de studii realizate pe populația din România. Un alt aspect inedit al cărții este tratarea diferențiată a vârstelor avansate (vârsta a treia - de la 65 la 79 de ani, vârsta a patra - de la 80 de ani în sus), din cauza faptului că, în prezent, odată cu îmbunătățirea condițiilor sociale și medicale, o persoană poate parcurge mai multe decenii ca vârstnic, ceea ce implică schimbări fizice și psihice etapizate și specifice. Cartea este un ghid necesar pentru psihologi, dar și pentru specialiștii din sociologie, asistență socială și medicină.

        Când devenim vârstnici? Potrivit Organizației Națiunilor Unite o persoană este etichetată ca vârstnică la 60+ ani, însă potrivit Organizației Mondiale a Sănătății vârstnică este o persoană de abia la 65 de ani și după această vârstă. Totuși la nivelul anumitor societăți și vârsta de 55 de ani poate fi o demarcare validă a debutului vârstei a treia. Practic delimitarea vârstei a treia este o chestiune complexă, ceea ce ne permite să afirmăm că răspunsul la întrebarea când o persoană devine vârstnică? poate fi corect și la 55 de ani și la 60, dar și la 65 de ani, în funcție de momentul, criteriul și persoana pe care o întrebăm. - Autoarea

        Studiile care au luat în considerare fericirea, la diferite vârste, au relevat faptul că există o diferență marcantă între adulții vârstnici și persoanele de vârstă mijlocie, dat fiind faptul că între 40-49 de ani starea de bine ar fi cea mai scăzută de pe parcursul vârstei adulte, iar între 61 (cu puțin înainte de debutul vârstei a treia) și 70 de ani (la vârsta a treia) se pare că persoanele sunt cele mai fericite dintre toți adulții. Aceste rezultate nu se aplică și persoanelor de vârsta a patra din ce moment există regrese marcante la nivelul stării de bine după vârsta de 80 de ani. - Autoarea

        Gabriela-Maria Man, doctor în psihologie al Universității "Al.-I. Cuza" din Iași, este psihoterapeut specializat în psihodramă clasică, cadru didactic universitar și autor al unor articole științifice în domeniul dezvotării umane la vârstele avansate.

        Din cartile sale:

Psihologia varstei a treia si a patra, Trei 2018

Incaruntirea organizatiilor, Institutul European 2021

Cuprins:

Partea 1. Cine este vârstnic  13

Repere ale părții 1     13

1.1. Definirea vârstei a treia și a patra — limite  13

1.2. Delimitarea vârstelor avansate în funcție de percepția socială  14

1.3. Delimitarea în funcție de gen  18

1.4. Delimitarea în funcție de vârsta de pensionare  19

1.5. Delimitarea în funcție de aspectele fiziologice  20

1.6. Delimitarea în funcție de vârsta cronologică  22

1.7. Delimitarea vârstei a treia în funcție de vârsta prospectivă  24

Concluzii ale părții 1   27

Partea a 2-a. „Încărunțirea" lumii  28

Repere ale părții a 2-a  28

2.1. Lumea acum  28

2.2. Lumea în viitor  34

2.3. Factorii relaționați cu schimbările demografice  36

2.3.1. Reducerea mortalității infantile  36

2.3.2. Schimbări la nivelul cauzelor care determină decesul  38

2.3.3. Declinul fertilității  41

2.3.4. Condițiile de trai din prezent  43

2.4. Cât de longevivi putem fi?  44

Concluzii ale părții a 2-a  46

Partea a 3-a. Statutul social al vârstnicului  47

Repere ale părții a 3-a  47

3.1. Statutul actual a vârstnicului  47

3.2. Stereotipurile referitoare la vârstnici  50

3.2.1. Vârstnicii percepuți ca persoane prietenoase  51

3.2.2. Vârstnicii percepuți ca persoane incompetente  51

3.2.3. Vârstnicii percepuți ca persoane demne de admirație și milă  52

3.2.4. Vârstnicii percepuți ca persoane etice  54

3.2.5. Vârstnicii în activitățile profesionale  54

3.2.6. Vârstnicii percepuți ca fragili și cu probleme de sănătate  55

3.2.7. Vârstnicii percepuți ca asexuali  56

3.2.8. Vârstnicii percepuți ca povară socială  57

3.2.9. Vârstnicii văzuți fără ajutor sau văzuți ca dezavantajați  58

3.2.10. Alte stereotipuri aplicate vârstnicilor  59

3.3. Factorii asociați cu stereotipurile la vârstele avansate  59

3.3.1. Vârsta 59

3.3.2. Genul  60

3.3.3. Nivelul de sărăcie  61

3.3.4. Mediul profesional  61

3.4. Impactul stereotipurilor asupra vârstnicilor  62

3.5. Alte aspecte relaționate cu atitudinea față de vârstnici  67

3.5.1. Perturbarea comunicării cu vârstnicii  67

3.5.2. Vârstnicii nu sunt cei mai stereotipizați  70

3.6. Beneficii ale statutului de vârstnic   71

3.7. Câteva dintre mediile în care se manifestă o atitudine negativă față de vârstnici  74

3.7.1. Sănătatea  74

3.7.2. Mass media  76

3.8. Istoricul atitudinilor față de vârstnici  79

3.9. Teoriile explicative ale ageism ului  83

3.9.1. Teoria managementului terorii  83

3.9.2. Teorii asupra frumuseții și impactul asupra stereotipurilor  85

3.9.3. Teoria identității sociale  87

3.9.4. Alte teorii explicative pentru ageism  88

3.10. Impactul introducerii vârstei a patra asupra stereotipurilor  89

Concluzii ale părții a 3-a  90

Partea a 4-a. Schimbări la nivel fizic  93

Repere ale părții a 4-a  93

4.1. Schimbările fizice  94

4.1.1. Schimbările la nivel senzorial  94

4.1.2. Schimbări fizice la nivel psihomotric  108

4.1.3. Schimbări la nivel cerebral  117

4.2. Sănătatea la vârstele avansate  127

4.3. Afecțiuni frecvente la vârsta a treia și a patra  130

Concluzii ale părții a 4-a  134

Partea a 5-a. Impactul stilului de viață asupra sănătății fizice și psihice  136

Repere ale părții a 5-a  136

5.1. Activitatea fizică/sportul  137

5.1.1. Sportul/activitatea fizică și procesarea cognitivă la vârstele avansate  137

5.1.2. Sportul și starea de bine  140

5.1.3. Sportul și funcționarea fizică la vârstele avansate  143

5.1.4. Sportul/activitatea fizică și decesul la vârstele avansate  144

5.2. Alimentația  145

5.2.1. Dieta mediteraneeană și implicațiile ei la vârstele avansate  146

5.2.2. Alte diete asociate cu funcționarea bună la vârstele avansate  147

5.2.3. Deprivarea calorică — impactul la vârstele avansate  147

5.2.4. Alimentele bogate în omega-3 — funcționarea cognitivă și emoțională  148

5.3. Fumatul  150

5.4. Stimularea intelectuală  152

5.4.1. Învățarea mai multor limbi străine  152

5.4.2. Stimularea cognitivă de la locul de muncă  154

5.4.3. Stimularea prin programe structurate  159

5.5. Stimularea prin implicarea în activități utile  161

5.6. Stimularea socială — impactul asupra vârstelor avansate  162

Concluzii ale părții a 5-a  164

Partea a 6-a. Abilitățile cognitive la vârstele avansate  166

Repere ale părții a 6-a  166

6.1. Dinamica la nivel cognitiv  166

6.2. Memoria  169

6.2.1. Memoria de scurtă durată  169

6.2.2. Memoria de lungă durată  172

6.2.3. Dincolo de uitarea obișnuită la vârstele avansate  176

6.3. Viteza de procesare cognitivă la vârstele avansate  181

6.4. Funcțiile executive la vârstele înaintate  182

6.5. Efectul pozitiv relaționat vârstei la nivelul abilităților cognitive  184

6.5.1. Efectul pozitiv relaționat vârstei și memoria  185

6.5.2. Efectul pozitiv relaționat vârstei și atenția  188

6.5.3. Efectul pozitiv relaționat vârstei și procesul decizional  189

6.6. Schimbări cognitive între generații  181

Concluzii ale părții a 6-a  193

Partea a 7-a. Aspectele emoționale la vârsta a treia și a patra  196

Repere ale părții a 7-a  196

7.1. Stereotip și realitate la nivel emoțional  196

7.2. Mai fericiți la vârsta a treia? Dar la vârsta a patra?  197

7.3. Stabilitatea emoțională  200

7.4. Tipurile de emoții care apar prevalent la vârstele anansate  201

7.5. Acceptarea și impactul ei asupra emoțiilor pozitive și negative  204

7.6. Emoțiile diferite au scopuri diferite  206

7.7. Percepția limitării timpului rămas de trăit — element de dezvoltare emoțională la vârstele avansate  206

7.7.1. Scopuri diferite la persoane de vârste diferite  207

7.7.2. Vârstnicii percep timpul ca fiind limitat  209

7.7.3. Mecanismele prin care limitarea timpului rămas de trăit facilitează litatea pozitivă  211

7.8. Diferiți în confruntarea cu respingerea socială  213

Concluzii ale părții a 7-a  214

Partea a 8-a. Relațiile sociale la vârstele avansate  216

Repere ale părții a 8-a  216

8.1. Aspecte cantitative ale relațiilor sociale la vârstele avansate  216

8.2. Calitatea relațiilor sociale la vârstele înaintate  220

8.2.1. Managementul situațiilor de criză interpersonală 220

8.2.2. Cooperarea facilitată și de cei din jur  222

8.3. Relațiile familiei actuale — particularități  223

8.3.1. Familii „vrej de fasole"  224

8.3.2. Familii bi sau unigeneraționale  225

8.3.3. A fi vârstnic și îngrijitor al altui vârstnic  225

8.4. Relațiile de cuplu la vârstele avansate  227

8.4.1. Statutul marital la vârstele avansate  228

8.4.2. Relații de cuplu mai gratificante la vârstele avansate  230

8.4.3. Relațiile de cuplu și starea de bine  232

8.4.4. Suportul emoțional în cuplu la vârstele avansate  233

8.4.5. Suportul în caz de neputință  235

8.5. Relația cu propriii copii adulți  238

8.5.1. Aspecte calitative ale relației cu copiii adulți  238

8.5.2. Propriii copii adulți ca îngrijitori  239

8.6. Relația cu propriii nepoți  240

8.6.1. Îngrijirea nepoților  241

8.6.2. Părinți pentru a doua oară — părinți surogat  243

8.7. Relațiile de muncă la vârstele avansate  245

8.8. Relațiile de prietenie de la vârstele avansate  246

Concluzii ale părții a 8-a  248

Bibliografie  251