Se afișează postările cu eticheta Etologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Etologie. Afișați toate postările

11/04/2024

O LUME IMENSA. Ce ne spun simturile animalelor despre lumile ascunse din jurul nostru

Autor: Ed Yong
Editura Publica
Colectia Co-Lectia de stiinta
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: An Immense World : How Animal Senses Reveal the Hidden Realms Around Us
Traducerea Andreea Calin
ISBN 978-606-722-556-3
Nr pagini : 672
Format 140 x 210
Pretul la data postarii : 71,20 lei la Editura, 66,75 lei la elefant, 89 lei la libris


Descrierea editurii:

        Pământul este plin de imagini și texturi, sunete și vibrații, mirosuri și gusturi, câmpuri electrice și magnetice. Dar fiecare tip de animal, inclusiv omul, se află în propria bulă senzorială, percepând doar o fărâmă minusculă din lumea noastră imensă.
        În această carte, Ed Yong ne poartă dincolo de limitele simțurilor noastre, permițându-ne să percepem dârele de miros, undele de electromagnetism și impulsurile de presiune care ne înconjoară. Facem cunoștință cu gândaci atrași de foc, țestoase care pot găsi câmpurile magnetice ale Pământului, pești care umplu de mesaje electrice râurile și chiar oameni care folosesc ecolocația precum liliecii.
        Descoperim că fața solzoasă a unui crocodil e la fel de sensibilă ca vârful degetelor persoanei iubite, că ochii unui calamar uriaș au evoluat pentru a vedea balenele strălucitoare, că plantele vibrează la cântecele imposibil de auzit ale gândacilor care se împerechează și că până și scoicile simple au o vedere complexă. Aflăm ce văd albinele în flori, ce aud păsările cântătoare în trilurile lor și ce mirosuri adulmecă un câine pe stradă.
        Ascultăm povești despre descoperiri esențiale din domeniu, privind cu nerăbdare spre numeroasele mistere care rămân nerezolvate. Amuzantă, riguroasă și debordând de bucuria descoperirii, O lume imensă ne poartă cu ea în ceea ce Marcel Proust numea „Singura călătorie autentică... nu ca să ne îndreptăm spre peisaje noi, ci să avem alți ochi”.

        Ed Yong este jurnalist de știință și a primit numeroase premii pentru articolele sale. În prezent scrie pentru The Atlantic, dar a colaborat și cu National Geographic, New Yorker, Wired, New York Times, Nature, New Scientist și Scientific American. Este laureat al Premiului „Michael E. DeBakey” pentru jurnalism (2016), al Premiului Keck pentru comunicare în știință oferit de Academiile Naționale (2010) și al premiilor Asociației Britanice a Scriitorilor de Știință pentru „cel mai bun blog de știință” (2014) și „cea mai bună comunicare a științei într-un context neștiințific” (2012)
        La noi au fost traduse:
Cuprind multimi. Miliardele de microbi din noi si felul in care ne modeleaza viata, Publica 2017
O lume imensa. Ce ne spun simturile animalelor despre lumile ascunse din jurul nostru, Publica 2023

Cuprins:

 Introducere  11

1.  Saci plini cu substanțe chimice   31
2.  Moduri infinite de a vedea  83
3.  Roșuv, verduv, galbuv  127
4.  Simțul nedorit  173
5.  Atât de rece   199
6.  Un simț brut  229
7.  Pământul unduitor  275
8.  Numai urechi  307
9.  O lume tăcută răspunde  353
10.  Baterii vii  399
11.  Cunosc drumul  433
12.  Toate ferestrele în același timp  461
13.  Salvează liniștea, protejează întunericul  483 

Mulțumiri   513

DACA NIETZSCHE AR FI FOST UN NARVAL. Ce dezvaluie inteligenta animalelor despre prostia omeneasca

Autor: Justin Gregg
Editura Publica
Colectia Co-lectia de stiinta
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: If Nietzsche Were a Narwhal: What Animal Intelligence Reveals about Human Stupidity
Traducerea Dan Craciun
ISBN 978-606-722-553-2
Nr pagini : 304
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 47,20 lei la Editura, 44,25 lei la elefant, 59 lei la libris


Descrierea editurii:

        Dacă Nietzsche ar fi fost un narval răstoarnă tot ceea ce credeam că știm despre inteligența umană și pune următoarea întrebare: ar trăi oamenii mai bine ca narvali sau ca alte specii, mai puțin inteligente? Există argumente solide în sprijinul ideii că oamenii ar putea fi o specie animală cu un succes mai limitat tocmai din cauza uimitoarei și complexei inteligențe. Toate darurile noastre unice, precum limba, matematica și știința, nu ne fac mai fericiți sau mai „de succes” (vorbind în termeni evoluționiști) decât alte specii. Inteligența noastră ne-a permis să spargem atomul, dar noi am exploatat această cunoaștere ca să creăm mașini de război.
        Suntem unici prin predispoziția noastră de a fi influențați de gargară (deși sepiile pot fi cele mai mari mincinoase din regnul animal); bizara noastră obsesie față de gazon a contribuit la amplificarea pericolului schimbărilor climatice; suntem la fel de diverși din punct de vedere sexual ca multe specii, dar ne distingem prin homofobie; și ne discriminăm unii pe ceilalți de parcă ar fi ceva natural, ceea ce cu siguranță nu este. Este inteligența noastră mai mult un blestem decât un dar?

        Justin Gregg este Senior Research Associate în cadrul Dolphin Communication Project și profesor la St. Francis Xavier University, unde predă cursuri de comportament și cogniție animală. Originar din Vermont, Justin a studiat abilitățile de ecolocație ale delfinilor sălbatici din Japonia și din Bahamas. 

Cuprins:

Introducere    11

1. Specializați să răspundem la întrebarea de ce?  27
2. Despre sinceritate   65
3. Înțelepciunea morții  99
4. O culpă apăsătoare pe umerii noștri  127
5. Misterul albinei fericite   161
6. Miopia predictivă  195
7. Excepționalismul uman    227

Epilog    259
Mulțumiri   267
Note  273


15/03/2024

ETICA SI ETOLOGIE

Autor: Vasile Dem. Zamfirescu
Editura Stiintifica si enciclopedica
Colectia Biblioteca de etica
An aparitie : 1982
Editia I
Nr pagini : 304
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 8 lei la anticariat doamnei, 34,99 lei la anticariatul de noapte
Disponibilitate BCU
pdf aici


Descrierea editurii:

        Prin etologie, care constituie una din ramurile sale de data foarte recenta, biologia impune reconsiderarea conceptiei inca predominante a opozitiei dintre natura si cultura. Descoperind mai intii la animale si apoi la om comportamente morale, inscrise in codul genetic, Lorenz si elevii sai ofera premisele teoretice pentru o conceptie care sa situeze cultura, cel putin in anumite privinte, in prelungirea naturii. Datele oferite de etologie fac de nesustinut de acum inainte ideea despre opozitia ireductibila dintre natura si cultura. Anumite valori, si este vorba de valori regasite intr-o forma sau alta in toate culturile, au raddcini biologice. 

Cuprins:

Cuvânt inainte  5

1. Etica si biologie   9
2. Preliminarii: consideratii terminologice, istoric, probleme de metoda   29
3. Comportamente analoge moralei  55
3.1. Comportamentele de linistire  74
3.1.1. Comportamentele de linistire propriu-zise  74
3.1.2. Comportamentele de linistire prin remotivare  76
3.2. Turnirurile  81
4. Radacinile biologice ale unor valori morale  99
4.1. Sa nu ucizi!  127
4.2, Altruism si entuziasm   138
4.3. Supunere si loialitate  145
4.4, Iubirea aproapelui  156
4.5. O lectura etologica a aptiorismului kantian in câmpul moralei  170
4.6. Precursori: ideea de morala naturala in istoria eticii   191
5. Etologia in fata unor probleme ale lumii contemporane  211
6. Concluzii: Contributia etologiei la dezvoltarea eticii cognitive 255

Postfata  271

08/01/2024

EREDITATEA NOASTRA ANIMALA. Importanta istoriei evolutive in comportament

Autor: Enrique Turiegano, Marta Iglesias
Editura Litera
Colectia Descopera psihologia Vol 32
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: Nuestra herencia animal. La importancia de la historia evolutiva en el comportamiento
Traducerea Daniel D. Marin
ISBN 978-606-33-9242-9
Nr pagini : 144
Format 160 x 230
Pretul la data postarii : 23,94 lei la Editura, 29,93 lei la librarie.net, 31,92 lei la libris


Descrierea editurii:

        Mare parte din ceea ce ne place sau nu, din ceea ce percepem ca fiind plăcut sau neplăcut, este determinat de modul în care evoluția ne-a modelat sistemul nervos. Dar sistemul nervos nu determină doar ceea ce ne place, ci și ceea ce suntem capabili să facem, adică ne modelează comportamentul.
        Deși este o știință tânără, studiul comportamentului care ține cont de mecanismele evoluționiste a permis identificarea unui mare număr de aspecte asupra cărora psihologia tradițională nu avea nicio ipoteză. Printre acestea, îngrijirea parentală, căutarea statutului, infidelitatea, altruismul și relațiile de rudenie, tabuul incestului, selectarea habitatului, afilierea și așa mai departe.

        Marta Iglesias este Licențiată în Biologie a UAM
        Enrique Turiegano este Doctor în Biologie al UAM

Cuprins:

Cum interacționează comportamentul şi evoluţia? 7

Cum să evoluăm (din punct de vedere biologic) 15
Proiectati pentru ce? 18
Ce este controversat la conceptul de adaptare? 20
Cum identificăm o adaptare? 28
De ce să identificăm o adaptare? 28
„Se spun despre mine lucruri care nu sunt adevărate.“ Semnat: Selecţia naturală 31

De ce ne comportăm cum ne comportăm? 47
Cum putem şti dacă un comportament a fost modulai
prin selecţie naturală 20)
Problema învăţării 53
Problema inteligenței 83

A mânca sau a nu mânca 67
Ce să mâncăm? 69
Ce să nu mâncăm? 74
Găsirea mâncării  79
Mersul la masă  84

Frumuseţea este în noi  89
Ce ne atrage la persoanele de sex opus?  93
În ce măsură ceea ce ni se pare atractiv se pliază pe realitatea noastră?  97
Suntem cu adevărat atrași de ceea ce numim atractiv?  100
De ce ne atrag diferite caracteristici?  103
În ce context sunt valoroase trăsăturile atractive?  106
Caracteristicile de reproducere ale speciei noastre  109
Sistemul nostru (plauzibil) ancestral de reproducere  112

Viaţa socială  117
Conflictul  118
Cooperarea  131

Epilog  137

Bibliografie  139

08/12/2023

NEBUNI DUPA PISICILE NOASTRE NEBUNE

Autor: Claude Beata
Editura Trei
Colectia Psihologie practica
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: La Folie des chats
Traducerea Liana Haidar
ISBN 978-606-40-2037-6
Nr pagini : 288
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 38 lei la Editura, 38,50 lei la elefant, 55 lei la libris


Descrierea editurii:

        Mulți dintre noi suntem „nebuni" după pisicile noastre, aceste ființe seducătoare de care ne atașăm ușor. Doar că pe cât de ingenioase și adaptabile sunt, au și momente în care se dereglează: încep să fie anxioase, se deprimă, par confuze sau devin brusc extrem de agresive. Pornind de la bogata experiență de medic veterinar, dar și de la recente cercetări din etologie, autorul dezvăluie căile novatoare, axate pe terapia comportamentală și pe medicația psihotropă, prin care pot fi vindecate dezechilibrele psiho-somatice ale pisicilor. Cartea se adresează iubitorilor de pisici, dar și medicilor veterinari.

        Avem dreptul să vorbim de „nebunie animală"? Eu cred că pisicile care prezintă anumite tulburări de comporta¬ment au fost afectate de un accident de dezvoltare. Odată desco¬perită disfuncționalitatea, se poate deseori acționa asupra ei, ca într un soi de kinetoterapie relațională. Reeducarea dă adesea rezultate excelente. - Boris Cyrulnik, psihiatru și etolog

        Pisicile hiperactive dorm puțin și visează foarte puțin sau deloc; cele anxioase se pun în mișcare de cum se trezesc; iar cele care suferă de depresie se trezesc brusc și resimt anxietate înainte de a adormi; în mod normal, pisicile dorm mult și sunt campioane la visat. - Claude Béata

        Claude Béata este medic veterinar și specialist în medicină comportamentală, fiind formator, la Toulon, în psihiatria veterinară.

Cuprins:

Prefață 9
Introducere 15

CAPITOLUL 1.  Jokerul sau natura duală a pisicii 19
Un Nougat mai puțin dulce...20
Ce s‑a întâmplat cu capacitatea sa de autocontrol?  (25)
Epoca de piatră: pe urmele lui Felix 007   27
„Hipertipurile“ sau nebunia umană  29
O așteptare atât de lungă 32
Semne concrete ale depresiei (33)
Sensibilizare și inhibiție  34
 Houdini, motanul care nu se dă niciodată bătut (35)
Domesticite? Nici pomeneală...37
Deșertul tătarilor  42
Înăuntru sau afară? Idei preconcepute  44
Un adevărat drăcușor  46
Tratarea stărilor de anxietate  47
Nu dăm pedepse, ci blocăm comportamentul indezirabil (49) — Importanța medicației (51) — Îmbogățirea în stimuli a mediului de viață (52)
Nougatine și Catherine: tratarea tulburărilor de dispoziție  54
Nougatine și Catherine, împreună forever (57)

CAPITOLUL 2.  Teritoriu și suferință 62
Prințesa Choupette 63
Precizare necesară  64
Pisica, oglindă a valorilor noastre  66
Vedetă pe internet  68
Motivele bruștei noastre pasiuni pentru pisici  70
Homeland  72
Cele cinci nevoi fundamentale 75 
Teritoriu și armonie 77
Zona de refugiu: Panic Room (77)
Zona de alimentație: bunătăți de te lingi pe bot  80
Zona pentru eliminarea excrețiilor: nevoia de curățenie  86
Lădița pentru nevoi (89) — Curățarea litierei (92)
Zona de activități: la pândă  94
Zona de interacțiuni: o necesitate moderată  96
Arhitect de interior pentru pisici (97)
Culoarele de deplasare: trasee ritualizate  97
Organizarea de tip olfactiv: în regatul feromonilor  99
Marcarea pozitivă  101
Alte sisteme de marcare  103
Caramel, victima carantinei  106
Remedierea biotopului 111
Înțelegerea semnificației marcajelor 113

CAPITOLUL 3.  Relațiile dintre noi și pisici: merită sau nu efortul? 114
Descumpănirea Tabathei 116
Mi‑e tare dor de tine 119
Dar asta se tratează! 121
Luka: în sălbăticie 124
Fără limite 126
Un început descurajant 129
Nu totul e decis de la naștere 134
Domesticire sau îmblânzire? 136
Îngrijiri și solicitudine 139
Încurajarea dezvoltării autocontrolului 142
Isis, călătorie în infern 143
O suferință rezonantă 145
Înțelegere, nu constrângere 147
Mușcătură–pălmuță, o înlănțuire nocivă 149
Translator între specii 151
Clădirea unei relații bazate pe respect 152
Obținerea consimțământului sau terapia centrată pe dorință (152) — „Rendez‑vous“ cu pisica! (153)
Locul pisicii în familie 155
Îngerii lui Charlie 157
Dificultatea traiului în comun 158
Relații complet diferite 162
Teritoriu de împărțit, coabitare complicată 164
A iubi nu presupune întotdeauna a atinge 165
Recrearea unui mediu de viață armonios 166

CAPITOLUL 4.  Zbor deasupra unui cuib de pisici nebune 170
Psihopatologia felină 171
Nebunie, nu comportamente șocante 173
Mărturii ale animalelor 174
Lisbeth, panteră pe bază de rețetă 177
Influența asupra dispoziției 178
De luat în calcul efectele secundare 180
Consultația de psihiatrie veterinară 182
Motivul și solicitarea 184
O poveste frumoasă (185)
Terapia comportamentală 188
Monitorizarea este esențială 189
Durata terapiei 190
Melly cea terorizată de frică 191
Un aer de familie 192
Călătorie la capătul nopții 195
Știința viselor 196
Când lucrurile merg rău 199
O boală cunoscută 201
Nebunie, ați spus cumva nebunie? 203
A cunoaște mai bine înseamnă a îngriji mai bine 204
Unelte noi pentru o gândire nouă 206
Câte ceva despre conștiință 208
Curioasa linie de separare de la nivelul circuitelor neuronale ale felinelor (213
Hannibal, un caz ce sfârșește rău...215

CAPITOLUL 5.  Pisica — simbol și avertizor de integritate 223
O singură sănătate și o singură stare de bine 224
Un virus aproape comun (225) — Un altfel de Pif (226) — Simple Minds (227) — Freddy, motanul care‑și „ascute ghearele“ (228) — Coquine cea mușcăcioasă (230) — Danae cea „murdară“ (231) — Moon, pisica ce‑și smulge părul în timpul consultației (232) — Tulburările comportamentale și bolile infecțioase (235) — Kita și suferința sa intermitentă (237)
De partea greșită a ușii241
Hector detestă să iasă afară (241) — Anchetă de teren (244) — Riscul extremelor (247) — Pisica pe acoperișul fierbinte (251) — Din plăcere (254)
Dincolo de limită...258
Bătrânețea (259) — Léon, lost in translation (262) — Harry, deloc happy (264) — Din pat la fereastră, și din nou în pat (266) — Point break: la limita extremă (268) — Principiul autonomiei (269) — Principiul egalității (271) — Principiul binefacerii și nefacerii răului (273) — Când decidem să punem punct (275)
La școala pisicilor 278
Interzicerea pedepselor (278) — Ierarhia fără obiect (279) — Protecția corpului (279) — Terapia torsului (280) — Relațiile personale (281) — Femeia este viitorul omenirii... și al pisicii (282)

Epilog  285

20/06/2023

INTELEPCIUNEA LUPILOR. Cum gandesc, cum planuiesc, cum au grija unii de altii - lucruri uimitoare despre animalul care seamana cel mai mult cu omul

Autor: Elli H. Radinger
Editura Publica
Colectia Co-Lectia de stiinta
An aparitie : 2018
Editia I
Editia originala: Die Weisheit der Wölfe: Wie sie denken, planen, füreinander sorgen. Erstaunli-ches über das Tier, das dem Menschen am ähnlichsten ist
Traducerea Paul Slayer Grigoriu
ISBN 978-606-722-291-3
Nr pagini : 288
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 47,20 lei la Editura, 46,55 lei la elefant, 49 lei la libris
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Niciun animal nu seamănă atât de mult cu omul în privința comportamentului social ca lupul. Elli H. Radinger, specialista germană numărul unu în lupi, a văzut de mai multe ori lupi răniți la vânătoare sau în luptă. Familia de lupi se îngrijea mereu de aceștia. Dacă plecau la vânătoare, unul rămânea cu cel rănit. Când se întorceau, îi aduceau hrană. Animalele bolnave și bătrâne erau îngrijite până când se simţeau mai bine.
        Această însușire de a-i îngriji pe ceilalți face ca oamenii și lupii să fie atât de asemănători. Să cari după tine hrană de colo-colo şi să te îngrijeşti de ceilalţi membri ai familiei inclusiv când sunt bolnavi sunt lucruri pe care le vezi doar la oameni şi la lupi.
        La o primă vedere, cimpanzeii par să semene mai mult cu oamenii decât lupii. Dar masculii-primate nu ajută la hrănirea puilor sau la îngrijirea bătrânilor. Lupii şi oamenii se înţeleg mai bine. Este unul dintre motivele pentru care, cu multă vreme în urmă, nu am invitat maimuţele să-şi împartă viaţa cu noi, ci lupii.
        Elli H. Radinger se bazează pe experienţa ei de decenii în studiul lupilor şi ne oferă o privire uimitoare asupra inteligenţei unei specii adesea greşit înţelese.
        Iubeşte-ţi familia, ai grijă de cei care îţi sunt încredinţaţi, nu renunţa niciodată şi nu înceta niciodată să te joci – acestea sunt principiile lupilor.
        Au grijă plini de empatie de bătrânii şi răniţii din rândurile lor, îşi cresc plini de dragoste urmaşii şi au capacitatea să uite de toate când se joacă. Lupii gândesc, visează, îşi fac planuri, comunică inteligent între ei – şi se aseamănă mai mult cu noi decât orice alt animal.

        Elli H. Radinger, celebra specialistă germană în lupi, spune poveşti captivante, ilustrative pentru valori ca spiritul de familie, încrederea, răbdarea, abilităţile de conducere, grija, atitudinea în faţa nenorocirilor sau a morţii. Ne dezvăluie lucruri uimitoare şi necunoscute până acum despre viaţa lupilor şi arată că aceștia ar fi oameni mai buni.

Cuprins:

Introducere   11

1. Însemnătatea familiei   21
2. Conducerea după principiul lupului conducător     43
3. Puterea femeilor   59
4. Înţelepciunea vârstei   73
5. Arta comunicării  81
6. Dorul de acasă     93
7. Hai că am șters-o  105
8. Cam cei mai buni prieteni  117
9. Succesul poate fi planificat – prin metoda lupilor 131
10. Despre momentul potrivit  149
11. Jocul vieţii  159
12. Când lupii buni păţesc lucruri rele   169
13. Să salvăm un pic lumea   183
14. Medicina lupilor  195
15. Despre oameni și lupi    211
16. Bun venit, lupule   227

Epilog       245
Apendice: sfaturi pentru excursii cu lupi în Yellowstone şi în Germania  253
Mulțumiri    267
Bibliografie     271
Credite foto  277

03/07/2022

PARADOXUL BUNATATII. Despre relatia ciudata dintre virtute si violenta in evolutia omului

Autor: Richard Wrangham
Editura Litera
Colectia Iq230
An aparitie : 2021
Editia I
Editia originala: Goodness Paradox 
Traducerea Alexandru Bumbas
ISBN 978-606-33-8002-0
Nr pagini : 464
Format 137 x 200
Pretul la data postarii : 22,46 lei la Editura, 49,90 lei la elefant, 49,90 lei la libris

previzualizare pe scribd


Descrierea editurii:

        Noi, Homo sapiens, putem fi cea mai buna, dar si cea mai rea dintre specii. Ce s-a intamplat in timpul evolutiei umane pentru a se ajunge la acest paradox? Care sunt cele doua tipuri de agresiune la care sunt susceptibile primatele si de ce a evoluat separat fiecare dintre ele? Cum se compara intensitatea violentei dintre oameni cu comportamentul agresiv al altor primate? Cum s-au domesticit singuri oamenii? Si cum au fost achizitia limbajului si practica pedepsei capitale factori determinanti in evolutia culturii si a civilizatiei?

        Plina de autoritate, provocatoare si antrenanta, Paradoxul bunatatii ofera o teorie originala si surprinzatoare despre cum, in ultimii 250 de milioane de ani, omenirea a devenit o specie din ce in ce mai pacifista in interactiunile ei zilnice, chiar daca totusi capacitatea ei de violenta planificata la rece si devastatoare ramane nediminuata. Urmarind istoriile evolutioniste ale agresiunii reactive si proactive, antropologul biolog Richard Wrangham argumenteaza convingator in favoarea necesitatii tolerantei sociale si a controlului diviziunilor salbatice care continua sa ne bantuie si astazi.

        "Foarte originala... complexa si ambitioasa... O poveste despre originile moralitatii care incepe cu sute de mii de ani inainte ca vreo creatura sa posede simtul binelui si al raului sau chiar al sinelui... Alegerea, evaluarea si potrivirea impreuna a dovezilor culese de pe sase continente, din 12 discipline, de la cateva zeci de specii, si din doua milioane de ani, pentru a da nastere unei structuri complexe si de mari dimensiuni, are ceva impresionant, chiar emotionant. Este vorba si de o lectie: evolutia este mult mai putin relevanta pentru cresterea noastra decat imaginatia morala.“ (The New Yorker)

RICHARD WRANGHAM este profesor de antropologie biologică la Universitatea Harvard. A studiat cimpanzeii sălbatici în Uganda începând din 1987. Este membru al Fundației MacArthur, al Academiei Americane de Arte și Științe și al Academiei Britanice.

Cuprins:

Prefata

Introducere: Virtute si violenta in evolutia umana

1.   Paradoxul
2.   Doua tipuri de agresivitate
3.   Domesticirea omului
4.   Extinderea pacii
5.   Domesticirea animalelor salbatice 
6.   Regula lui Belyaev în evoluția umană
7.   Problema tiraniei
8.   Pedeapsa capitala 
9.   La a ce dus domesticirea
10. Evolutia binelui si a raului
11. Puterea coplesitoare
12. Razboiul
13. Paradoxul pierdut

Postfața 
Mulțumiri  
Note 
Bibliografie 
Index 

05/06/2022

IUBIRE SI URA. Radacinile biologice ale valorilor morale

Autor: Irenäus Eibl-Eibesfeldt
Editura Trei
Colectia Antropologie
An aparitie :1998
Editia I
Editia originala: Love and Hate
Traducerea Carmen Strungaru
ISBN 973-9419-05-4
Nr pagini : 282
Format 130 x 200
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU


Cartea de fată acordă o mare importantă studierii "rădăcinilor biologice ale valorilor morale", a ceea ce constituie fundamentul natural al valorilor culturale. Etologia umană este unul din domeniile care a modificat optica de secol XIX despre opozitia ireductibilă dintre natură şi cultură, indicând pe baza unor cercetări pe deplin asigurate stiintific, acele zone ale naturii umane care nu numai că se opun culturii, ci o întemeiază. Dacă avem în vedere faptul că aceste elemente de morală naturală, menite să limiteze actiunea agresivitătii umane, sunt cu adevărat universale, atunci devine sesizabilă importanta teoretică şi practică a cunoasterii lor în lupta pentru o umanitate pacificată şi unitară. Teza acestei cărti este că atât comportamentul agresiv("rău"), cât şi cel altruist ("bun") sunt pre-programate prin adaptări filogenetice şi că există, în consecintă, norme predestinate pentru comportamentul nostru etic.

Irenäus Eibl-Eibesfeldt este întemeietorul etologiei umane, autor al unor lucrări fundamentale în domeniu.

A mai scris: Agresivitatea umana, Trei 1995, 2005

Cuprins:

Cap. 1.  "Bestia umana" - O caricatura moderna a omului 9
Cap. 2.  Pre-programarea in comportamentul animal si uman 15
Cap. 3.  Filogenie si ritualizare 42
Cap. 4.  Avantajele sociabilitatii 67
Cap. 5.  Opinia etologilor despre agresivitate 73
Cap. 6.  Bazele biologice ale normelor etice 101
Cap. 7.  Antidotul agresivitatii 117
Cap. 8.  Ce ii tine pe oameni impreuna ? 142
Cap. 9.  Mai multe despre ritualurile de stabilire a legaturilor 185
Cap. 10. Dezvoltarea legaturilor personale si a sentimentului de incredere
Cap. 11.De la grupul individualizat la comunicarea anonima 241
Cap. 12. Perspective 259  


04/06/2022

VORBEA CU PATRUPEDELE, CU PASARILE SI CU PESTII

Autor: Konrad Lorenz
Editura Humanitas
Colectia Stiinta
An aparitie :2000 (la Polirom), 2019
Editia a II-a
Editia originala: Er redete mit dem Vieh, den Vögeln und den Fischen 1949
Traducerea Vaile V. Poenaru
ISBN 978-973-50-6435-8
Nr pagini : 220
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 29 lei la Editura, 21,75 lei la diverta, 27,55 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed 2000)

Descrierea editurii:

        Asa cum este in realitate, lumea vie poate fi mai spectaculoasa decat orice plasmuire. Deschizator de drumuri in zoologie, Konrad Lorenz o demonstreaza cu prisosinta in aceasta carte, ce a avut drept imbold, conform propriei marturisiri, mania pe care i-au starnit-o „nenumaratele povestiri cu animale prost scrise si pline de minciuni“. Daca viclenia vulpii, blandetea porumbelului si alte idei de acest fel se dovedesc doar clisee fara vreun temei faptic, cititorului i se ofera in schimb o perspectiva asupra unui univers uimitor. In paginile lui Konrad Lorenz traieste o lume populata cu personaje memorabile, precum gasca Martina, vorbareata cioara Hansl ori stancuta Tsoc. Deosebirile si asemanarile dintre lumea necuvantatoarelor si lumea oamenilor se vadesc deopotriva de tulburatoare. 

        Cartea aceasta i-a adus autorului recunoasterea internationala dincolo de granitele comunitatii academice.
 
        Eu sunt om de stiinta, nu artist. Asadar nu imi voi permite nici un fel de libertati si «stilizari». De altfel cred ca nici nu este nevoie. Cred ca pentru a-i arata citito¬rului cat de frumos este animalul e de ajuns sa redai faptele, asa cum se-ntampla in cazul unei riguroase lucrari stiintifice. Caci adevarurile naturii organice sunt de o frumusete imbietoare si coplesitoare, si devin cu atat mai frumoase cu cat ii patrunzi mai adanc detaliile si particularitatile specifice. - Konrad Lorenz

        Fondator al etologiei moderne, KONRAD LORENZ (1903–1989) este unul dintre cei mai reputati oameni de stiinta din a doua jumatate a secolului XX. S-a nascut la Viena si tot aici a facut studii de medicina (continuate la Columbia University), apoi de zoologie. Cariera sa academica si cercetarile incepute in Austria si continuate in Germania (in 1939 fusese numit profesor de psihologie comparata la Konigsberg) au fost brutal intrerupte de razboi. Medic in armata germana, a cazut prizonier in 1942, a lucrat apoi tot ca medic pentru autoritatile sovietice, in Rusia si Armenia, fiind eliberat abia in 1948. In 1949 i s-a oferit posibilitatea sa-si continue cercetarile la proaspat-infiintatul Institut „Max Planck“ de fiziologie comportamentala, al carui director a si fost intre 1961 si 1973. Ulterior a devenit coordonatorul Institutului „Konrad Lorenz“ al Academiei Austriece de Stiinte. In 1973 i s-a decernat primit Premiul Nobel pentru fiziologie/medicina (impreuna cu Karl von Frisch si Nikolaas Tinbergen). A devenit cunoscut dincolo de graniţele comunităţii ştiinţifice prin studiile sale asupra agresivităţii, în care extinde principiile etologice la comportamentul uman.

Din cartile traduse la noi:

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (Humanitas 1996, 2001, 2006, 2012, 2017)
Vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii (Polirom 2000 sub titlul Si el vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii. Asa a descoperit omul cainele, Humanitas 2019
Asa a descoperit omul cainele (Polirom 2000 sub titlul Si el vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii. Asa a descoperit omul cainele, Humanitas 2018)

Cuprins:

Despre greseli de fabricatie 
Un cuvant inainte plin de remuscari la a doua editie a acestei carti 5
Cuvant inainte

Neplacerile cu animalele 13
Ceva care nu pricinuieste pagube: acvariul 22
Doua animale de prada in acvariu  29
Singe de peste  34
Amici atemporali  54
Inelul lui Solomon  101
Martina,  copilul-gisca 120
Sa nu-ti iei pitigoi  139
Mila fata de animale  161
Morala si arme  169
Caci loialitatea nu-i doar o vorba in vant  190
Sa rizi de animale  205

ASA A DESCOPERIT OMUL CAINELE

Autor: Konrad Lorenz
Editura Humanitas
Colectia Eseu
An aparitie :2000 (Polirom), 2018
Editia a II-a
Editia originala: So kam der Mensch auf den Hund 1949
Traducerea Casia Zaharia
ISBN 978-973-50-4956-0
Nr pagini : 178
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 27 lei la Editura, 21,60 lei la elefant, 25,65 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed 2000)


Descrierea editurii:

        Aceasta carte clasica a parintelui etologiei moderne se deschide cu intrebarea: Cum s-a nascut prietenia dintre om si caine? Candva in epoca de piatra, arata Lorenz, foamea si nevoia i-au impins pe om si pe stramosul cainelui domestic sa intre intr-un parteneriat reciproc avantajos, din care avea sa se dezvolte in decursul mileniilor o relatie cum nu mai e alta intre doua specii.

        La casa sa din Altenberg, de langa Viena, Lorenz a tinut fel de fel de animale, de la caini si gaste pana la maimute si pesti. Reunind intr-un mod fericit puterea de observatie a omului de stiinta cu empatia iubitorului de animale, autorul descifreaza resorturile subtile ale comportamentului canin in situatii cunoscute de noi toti. Dintr-o suita de intamplari hazlii, adorabile, aflam ce transmit expresiile faciale si corporale ale cainilor (si pisicilor), cum putem explica emotiile si reactiile lor, ce anume inteleg ei din limbajul omenesc sau cum se raporteaza la copii si la puii congenerilor lor.

        Revelatoare pentru comportamentul companionilor nostri patrupezi, fermecatoare prin scenele relatate, cartea lui Konrad Lorenz a captivat, de la aparitia ei in 1950, milioane de cititori din intreaga lume.

        Fondator al etologiei moderne, KONRAD LORENZ (1903–1989) este unul dintre cei mai reputati oameni de stiinta din a doua jumatate a secolului XX. S-a nascut la Viena si tot aici a facut studii de medicina (continuate la Columbia University), apoi de zoologie. Cariera sa academica si cercetarile incepute in Austria si continuate in Germania (in 1939 fusese numit profesor de psihologie comparata la Konigsberg) au fost brutal intrerupte de razboi. Medic in armata germana, a cazut prizonier in 1942, a lucrat apoi tot ca medic pentru autoritatile sovietice, in Rusia si Armenia, fiind eliberat abia in 1948. In 1949 i s-a oferit posibilitatea sa-si continue cercetarile la proaspat-infiintatul Institut „Max Planck“ de fiziologie comportamentala, al carui director a si fost intre 1961 si 1973. Ulterior a devenit coordonatorul Institutului „Konrad Lorenz“ al Academiei Austriece de Stiinte. In 1973 i s-a decernat primit Premiul Nobel pentru fiziologie/medicina (impreuna cu Karl von Frisch si Nikolaas Tinbergen). A devenit cunoscut dincolo de graniţele comunităţii ştiinţifice prin studiile sale asupra agresivităţii, în care extinde principiile etologice la comportamentul uman.

Din cartile traduse la noi:

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (Humanitas 1996, 2001, 2006, 2012, 2017)
Vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii (Polirom 2000 sub titlul Si el vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii. Asa a descoperit omul cainele, Humanitas 2019
Asa a descoperit omul cainele (Polirom 2000 sub titlul Si el vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii. Asa a descoperit omul cainele, Humanitas 2018)

Cuprins:

    Cum ar fi putut sa fie 5
    Radacinile atasamentului fata de stapin 17
    Educatia 29
    Obiceiurile ciinilor 41
    Stapin si ciine 58
    Ciinii si copiii 64
    Sfaturi pentru cumpararea unui ciine 71
    Plingere impotriva crescatorilor 82
    Pisica prefacuta si ciinele mincinos 89
    Pace in cetate 97
    Garduri 115
    Drama iscata de un pui de dingo 121
    Pacat ca nu poate vorbi - intelege fiecare cuvint 127
    Indatoriri 138
    Zile ciinesti 144
    Animalul cu constiinta  156
    Devotament si moarte 167

Post-scriptum al autorului 173

ASA-ZISUL TAU. Despre istoria naturala a agresiunii

Autor: Konrad Lorenz
Editura Humanitas
Colectia In afara colectiilor
An aparitie :1998, 2005
Editia a II-a
Editia originala: Das Sogenannte Böse : zur Naturgeschichte der Aggression 1963
Traducerea Ioana Constantin
ISBN 973-50-0968-4
Nr pagini : 315
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici


Descrierea editurii:

        Asa-zisul rau este un text esential pentru cunoasterea de sine a omului modern. Analizand agresiunea – definita ca instinct al animalului si al omului de a lupta impotriva indivizilor din propria specie –, Konrad Lorenz reaminteste originea instinctuala, inevitabil primitiva si de aceea periculoasa, a actelor si reactiilor noastre. Cartea fondatorului etologiei a facut epoca. Agresiunea lorenziana a devenit un termen-cheie in antropologie, psihologie si sociologie, a declansat un val de publicatii si a initiat o utila discutie, perpetuata pana in zilele noastre, asupra bazelor naturale ale existentei umane

        Fondator al etologiei moderne, KONRAD LORENZ (1903–1989) este unul dintre cei mai reputati oameni de stiinta din a doua jumatate a secolului XX. S-a nascut la Viena si tot aici a facut studii de medicina (continuate la Columbia University), apoi de zoologie. Cariera sa academica si cercetarile incepute in Austria si continuate in Germania (in 1939 fusese numit profesor de psihologie comparata la Konigsberg) au fost brutal intrerupte de razboi. Medic in armata germana, a cazut prizonier in 1942, a lucrat apoi tot ca medic pentru autoritatile sovietice, in Rusia si Armenia, fiind eliberat abia in 1948. In 1949 i s-a oferit posibilitatea sa-si continue cercetarile la proaspat-infiintatul Institut „Max Planck“ de fiziologie comportamentala, al carui director a si fost intre 1961 si 1973. Ulterior a devenit coordonatorul Institutului „Konrad Lorenz“ al Academiei Austriece de Stiinte. In 1973 i s-a decernat primit Premiul Nobel pentru fiziologie/medicina (impreuna cu Karl von Frisch si Nikolaas Tinbergen). A devenit cunoscut dincolo de graniţele comunităţii ştiinţifice prin studiile sale asupra agresivităţii, în care extinde principiile etologice la comportamentul uman.

Din cartile traduse la noi:

Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate (Humanitas 1996, 2001, 2006, 2012, 2017)
Vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii (Polirom 2000 sub titlul Si el vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii. Asa a descoperit omul cainele, Humanitas 2019
Asa a descoperit omul cainele (Polirom 2000 sub titlul Si el vorbea cu patrupedele, cu pasarile si cu pestii. Asa a descoperit omul cainele, Humanitas 2018)

Cuprins: (paginatia dupa ed. 1998)

Cuvant inainte 5

1.  Prolog in mare 11
2.  Continuare in laborator 21
3.  La ce este bun raul 33
4.  Spontaneitatea agresiunii 62
5.  Obisnuinta, ceremonie si vraja 70
6.  Marele parlament al instinctelor 100
7.  Tipuri de comportament analog moralei 126
8.  Ceata anonima 158
9.  Ordine sociala fara dragoste 169
10. Sobolanii 177
11. Legatura 186
12. Pledoarie pentru umilinta 238
13. Ecce homo 254
14. Marturisirea sperantei 280

Registru denumirilor de animale 295

01/06/2022

INTELIGENTA ANIMALELOR. O introducere prin experimente


Autor: Eleodor Gh. Bistriceanu
Editura Scoala Ardeleana
An aparitie :2021
Editia I
ISBN 978-606-797-690-8
Nr pagini : 420
Format 170 x 240
Pretul la data postarii : 95 lei la Editura, 90,25 lei la delfin, 95 lei la libris



Descrierea editurii:

Cartea scrisa de Eleodor Gh. Bistriceanu este o adevarata enciclopedie care ne vorbeste, pe baza experimentelor stiintifice, despre universul cognitiv, nebanuit de interesant, al lumii fara grai articulat. Ea este rezultatul unui lung travaliu intelectual efectuat cu o remarcabila cultura si cu inteligenta, cu o afectiune si o devotiune de o rara noblete pentru toate fiintele cu care coabitam pe aceasta planeta. Scriind aceasta carte, intentia autorului este aceea de a stabili o relatie de respect intre noi si animale, de a intelege o parte din misterul lor, care, indiscutabil, este si al nostru. Neintelegerea rostului lor a avut consecinte iremediabile, prin disparitia multor specii de animale. Daca nu vom tine seama de aceste avertismente, ultima specie care va disparea, spun toti comentatorii acestui fenomen, va fi cea umana. Cititi cu rabdare aceasta carte minunata, care va va marca si va va transforma profund. - Dumitru Constantin-Dulcan

In ultimele decenii, tot mai multe studii efectuate asupra animalelor arata ca acestea sunt dotate cu capacitati cognitive formidabile, la care nu s-ar fi gandit nimeni in urma cu 50 de ani. Problema inteligentei animalelor este una cu mult mai subtila decat ar putea sa para la prima privire, aceasta cerand un efort remarcabil de inteligenta si de imaginatie din partea cercetatorilor angajati in acest studiu. Lumea animalelor, ca si aceea a plantelor, constituie o imensa galaxie, poate infinit mai complexa decat aceea astronomica. In loc sa ne propunem, ca specie, sa colonizam alte planete, ar fi mai bine sa ne propunem mai intai, cu umilinta, cu smerenie, sa intelegem fiintele care ne inconjoara pe planeta noastra si sa le ocrotim cu mare grija, pentru a putea pastra minunile biodiversitatii actuale.
 
Prezenta lucrare abordeaza un subiect spinos, si anume inteligenta animalelor. Este o tema care ii face pe multi sceptici, fara nicio simpatie fata de necuvantatoare, sa ridice cu nepasare din umeri, acestia considerand ca animalele ar fi lipsite de inteligenta, de gandire proprie, de sentimente, de capacitatea de a se intoarce in trecut sau de a face planuri de viitor. Scopul principal pe care ni l-am propus a fost tocmai corijarea acestei atitudini iresponsabile si vinovate, ce rezulta din lipsa de informare. Am abordat inteligenta animala pe o solida baza experimentala, incercand sa selectam experimentele cruciale, deschizatoare de drumuri, care, in acelasi timp, par a fi de necontestat. Am analizat conceptul de inteligenta din diferite puncte de vedere, iar cartea este scrisa in asa fel incat sa poata fi citita de orice om interesat de viata necuvantatoarelor, de abilitatile cognitive ale acestora, fara a fi nevoie de o pregatire preliminara. - Eleodor Gh. Bistriceanu

Cuprins:

Prefață de prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan

Cuvânt-înainte

1. Introducere
2. Originea barierei pe care omul a pus-o între el și toate celelalte specii
3. Pledoarie pentru cunoașterea și ocrotirea animalelor și plantelor care ne înconjoară
4. Antropomorfizare
5. Instinctele animalelor
        5.1. Definiție
        5.2. Comportamente instinctuale fixe
        5.3. Stimuli
        5.4. Instincte și automate
        5.5. Comportamente instinctuale complexe
6. Învățarea în lumea animalelor
        6.1. Învățarea asociativă
                6.1.1. Condiționarea clasică (reflexele condiționate)
                6.1.2. Condiționarea operantă (operant conditioning)
        6.2. Învățarea prin insight
        6.3. Învățarea observațională
        6.4. Imprinting
7. Behaviorism
8. Sunt animalele inteligente?
9. Canonul lui Morgan
10. Standardul dublu cu care sunt tratate animalele
11. Dificultățile studiului inteligenței animalelor
12. Umwelt
13. Calități pe care, în aparență, nu le are decât omul
14. Animale și unelte
15. Limbajul diferitelor specii
        15.1. Dansul albinelor
                15.1.1. Dansul circular
                15.1.2. Dansul în formă de opt (dansul balansat)
                15.1.3. Completări
        15.2. Irene Pepperberg și papagalul Alex
        15.3. Limbajul corporal. Cazul Hans cel Deștept
16. Sentimentele animalelor. Empatie și echitate
        16.1. Legătura mamă-pui
        16.2. Empatia în lumea animalelor
        16.3. Simțul echității
17. Memoria animalelor
        17.1. Imprinting
        17.2. Permanența obiectului sau percepția amodală
        17.3. Recunoașterea partenerilor sociali
        17.4. Potrivirea cu modelul
        17.5. Uluitoarea memorie a cimpanzeilor
        17.6. Memoria păsărilor care fac provizii
        17.7. Memoria insectelor. Experimentul lui Tinbergen
18. Capacitatea de a opera cu concepte abstracte
19. Conceptualizarea (categorisirea) în lumea animalelor
20. Cultura animală
        20.1. Învățarea prin observare
        20.2. Tendința de a imita. Experimentele lui Bandura
        20.3. Tendința de conformare. Experimentele lui Asch
        20.4. Experimentul lui Milgram. Obediența față de autorități
        20.5. Experimentul lui Zimbardo
        20.6. Comentarii
21. Sarcini neuzuale. Învățarea observațională la insecte
22. Conștiința de sine a animalelor
23. Concluzii

        Bibliografie
        Index

IN UMBRA OMULUI

Autor: Jane Goodall
Editura ART
Colectia Sapiens
An aparitie :1985 (Meridiane), 2020
Editia a II-a
Editia originala: In the shadow of man, 1971
Traducerea Veronica Focseneanu, Gabriel Tudor
ISBN 978-606-710-623-7
Nr pagini : 320
Format 140 x 210
Pretul la data postarii :32,30 lei la Editura, 24,75 lei la elefant, 31,35 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed. 1985)
pdf pe scribd 
(ed. 1985)


Descrierea editurii:

Cimpanzeii studiati de Jane Goodall au devenit faimosi in intrega lume, iar In umbra omului este un volum clasic in domeniul etologiei. Cercetatoarea a castigat increderea primatelor din rezervatia Gombe Stream, le-a dat nume si le-a urmarit ani la rand. Cartea aceasta vorbeste despre relatii sociale complexe, lupte intre clanuri si abilitati uimitoare, intre care utilizarea uneltelor. Cimpanzeii devin adevarate personaje, iar destinul fiecaruia dintre ei este urmarit cu acribia cercetatorului pasionat si talentul naratorului autentic. 
 
Studiul lui Jane Goodall asupra cimpanzeilor reprezinta unul dintre cele mai importante triumfuri ale stiintei occidentale. - Stephen Jay Gould

Cuprins:

Prefata 9
Cuvant inainte 19
Multumiri 23

Cap. 1. Inceputuri   31
Cap. 2. Primele zile  44
Cap. 3. Primele observatii  55
Cap. 4. Viata din tabara  69
Cap. 5. Ploile  83
Cap. 6. Cimpanzeii sosesc la tabara  95
Cap. 7. Viata lui Flo  111
Cap. 8. „Cantina”  120
Cap. 9. Flo si familia ei  132
Cap. 10. Iertarea  143
Cap. 11. Dezvoltarea centrului de cercetare   162
Cap. 12. Nou-nascutul  177
Cap. 13. Puiul  191
Cap. 14. Adolescentul  202
Cap. 15. Relatiile dintre adulti  213
Cap. 16. Babuinii si jaful  226
Cap. 17. Moartea  242
Cap. 18. Mama si puiul  253
Cap. 19. In umbra omului  266
Cap. 20. Inumanitatea omului  280
Cap. 21. Post-scriptum de familie  285

Anexa A. Stadiile dezvoltarii 298
Anexa B. Strigate si expresii faciale 300
Anexa C. Folosirea de arme si unelte 304
Anexa D. Dieta 308
Anexa E. Comportamentul cimpanzeilor si cel uman 311

Bibliografie  314