Prefață de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan
Cuvânt-înainte
RESPIRAȚIA – ÎNTRE DOGMĂ ȘI MISTER
Capitolul 1. Respirația – mecanism cuantic?
CE ȘTIM CĂ NU ȘTIM?
MEMENTO DE ANATOMIE FUNCȚIONALĂ ȘI FIZIOLOGIE A PLĂMÂNULUI
A. Zona de transport. Caracteristici ale căilor aeriene intrapulmonare. Caracteristici ale circulației aerului. Caracteristici ale circulației sanguine intrapulmonare. Inervația plămânului. Țesutul conjunctiv pulmonar. B. Zona respiratorie. Caracteristici anatomice. Caracteristici histologice și funcționale ale structurilor de schimb gazos (Versantul alveolar. Interstițiul pulmonar. Versantul capilar). Microbiota pulmonară
ENIGMATICA MOLECULĂ DE OXIGEN
CLARIFICĂRI
FORMIDABILA MOLECULĂ DE APĂ
Proprietățile electrice și magnetice ale apei. Apa interfacială. Teoria vidului fizic și teoria câmpului cuantic. Domeniile de coerență ale apei. Zonele de excludere ale apei interfaciale. Forța motrice a curenților protonici și rolul lor în menținerea fluxurilor lichidiene biologice
SĂ REVENIM…
ULTIMA REDUTĂ: ÎNCĂRCAREA OXIGENULUI PE HEMOGLOBINĂ
ANALOGII… FRACTALI… SIMBOLURI…
Capitolul 2. Fiziopatologia insuficienței respiratorii pulmonare (I)
INSUFICIENȚA RESPIRATORIE DE ORIGINE PULMONARĂ
MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE IRP
A. Accentuarea inegalității raportului V/Q (Inegalitatea distribuției ventilației. Inegalitatea distribuției perfuziei. Asocierea celor două mecanisme. Efectele inegalității raportului V/Q asupra schimbului gazos pulmonar. Vasoconstricția pulmonară hipoxică). B. Hipoventilația alveolară generalizată. C. Tulburări de difuziune prin membrana alveolo-capilară (1. Mecanismele indirecte. 2. Mecanismele directe). D. Efectul de shunt vascular intrapulmonar
Capitolul 3. Fiziopatologia insuficienței respiratorii pulmonare (II)
MECANISMELE COMPENSATORII DIN IRP
Polipneea. Stimularea activității centrilor vegetativi simpatici. Poliglobulia. Creșterea desaturării oxihemoglobinei la nivel tisular. Activarea factorului de transcripție HIF-1α. Creșterea sintezei de citocromi
FIZIOPATOLOGIA AFECȚIUNILOR PROTOTIP PENTRU IRP
1. FIZIOPATOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC)
Mecanismele hipoventilației pulmonare în BPOC (a. Îngustarea intrinsecă a căilor aeriene afectate. b. Obliterarea parțială sau totală a bronhiilor mici prin hipersecreție de mucus. c. Scăderea reculului elastic pulmonar. d. Spasmul musculaturii bronhiilor și bronhiolelor. e. Compresiunea extrinsecă a căilor aeriene mici de către alveolele vecine hiperinflate)
2. FIZIOPATOLOGIA ASTMULUI BRONȘIC (AB)
A. Anomaliile imunologice și de descărcare a mediatorilor proinflamatori. B. Anomaliile sistemului nervos vegetativ
3. DETALII FIZIOPATOLOGICE ALE BPOC ȘI AB – ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI PRIVIND: CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE, MECANISMELE MOLECULARE, CONSECINȚELE MORFOFUNCȚIONALE ALE INFLAMAȚIEI ÎN BPOC ȘI ÎN AB, IMPLICAȚIILE CUANTICE
CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE ÎN BPOC ȘI ÎN AB (Mastocitele. Macrofagele. Celulele dendritice bronho-pulmonare. Eozinofilele. Neutrofilele. Limfocitele T. Limfocitele B. Celulele structurale). MECANISMELE MOLECULARE (Mediatorii lipidici. Citokinele. Chemokinele. Speciile reactive de oxigen. Proteazele. ATP. Fenotipul secretor asociat senescenței celulare. Inflamația sistemică și comorbiditățile). CONSECINȚELE MORFOFUNCȚIONALE ALE INFLAMAȚIEI ÎN BPOC ȘI ÎN AB (Modificările musculaturii netede bronșice. Modificările vascularizației nutritive. Hipersecreția de mucus. Efectele inflamației asupra mecanismelor de reglare nervoasă. Fibroza bronșică). IMPLICAȚIILE CUANTICE ALE MECANISMELOR MOLECULARE DIN BPOC ȘI AB (A. Comportamentul cuantic al speciilor reactive de oxigen și al celorlalți mediatori inflamatori. B. Consecințele cuantice ale fibrozei)
CORDUL – ÎNTRE POMPĂ ASPIRO-RESPINGĂTOARE ȘI RĂSCRUCE ENERGO-INFORMAȚIONALĂ
Capitolul 4. Un alt fel de început…
Comunicarea neurologică. Comunicarea biochimică/umorală (prin hormoni). Comunicarea energetică (prin câmp electromagnetic). Comunicarea biofizică (prin unda pulsului și câmpuri de torsiune)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ (IC)
Definiție. Clasificarea IC
Capitolul 5. Fiziopatologia insuficienței cardiace (I)
MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE INSUFICIENȚEI CARDIACE
A. Modificări ale mecanismelor sistemice neuroendocrine de reglaj cardio-vascular (Creșterea activității sistemului nervos vegetativ simpatic (SNVS). Creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA). Modificări endocrine). B. Modificări ale mecanismelor autocrine și paracrine de reglaj cardio-vascular (alterarea balanței dintre vasoconstrictori și vasodilatatori). 1. Vasoconstrictori (Endotelinele. Neuropeptidul Y. Urotensina 2. Tromboxanul A2). 2. Vasodilatatori (Oxidul nitric. Bradikinina. Adrenomedulina. Prostaglandinele PGI2 și PGE2. Adipokinele). C. Activarea reacției inflamatorii intracardiace. D. Apariția fenomenului de remodelare cardiacă
UN ALT FEL DE ÎNȚELEGERE…
Capitolul 6. Fiziopatologia insuficienței cardiace (II)
MECANISMELE COMPENSATORII ALE INSUFICIENȚEI CARDIACE
I. MECANISME COMPENSATORII CENTRALE (CARDIACE)
A. Creșterea activității sistemului nervos simpatic la nivel cardiac. B. Dilatația cardiacă (mecanismul diastolic)ꓽ 1. Efectele favorabile ale dilatației ventriculare. 2. Efectele nefavorabile ale dilatației ventriculare (Creșterea tensiunii intraparietale. Distensia excesivă ventriculară. Scăderea umplerii ventriculare prin scăderea complianței). C. Hipertrofia miocardică (mecanismul sistolic)ꓽ Hipertrofia miocardică fiziologică. Hipertrofia miocardică patologică. Mecanismele moleculare ale hipertrofiei ventriculare. Efectele nefavorabile ale hipertrofiei miocardice
II. MECANISMELE COMPENSATORII PERIFERICE (EXTRACARDIACE)
Redistribuția debitului ventriculului stâng prin vasoconstricție periferică selectivă. Creșterea desaturării hemoglobinei la nivel tisular. Folosirea de către țesuturi a unui metabolism predominant anaerob. Retenția hidrosalină
UN ALT FEL DE FINAL...
FICATUL – ÎNTRE PUTEREA LUI PROMETEU ȘI CIOCUL DE VULTUR AL FIBROZEI
Capitolul 7. Fiziopatologia insuficienței hepatice (I)
SINDROMUL DE INSUFICIENȚĂ HEPATO-CELULARĂ
Etiologie. Fiziopatologia cirozei hepatice (mecanismul general). Mecanismele fiziopatologice detaliate ale cirozei hepatice (Transmiterea intercelulară a informației, în condiții normale și în ciroza hepatică. Transmiterea intracelulară a informației, în condiții normale și în ciroza hepatică – oscilațiile și undele de calciu). Sindroamele de insuficiență funcțională hepatică (Sindromul nutrițional-metabolic. Sindromul endocrin. Sindromul hemoragic. Sindromul de colestază. Sindromul de deficit al funcției antitoxice hepatice)
CALCIUL... ULTIMA FRONTIERĂ?
Capitolul 8. Fiziopatologia insuficienței hepatice (II)
SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE PORTALĂ (HTP)
FIZIOPATOLOGIA HIPERTENSIUNII PORTALE DIN CIROZA HEPATICĂꓽ A. Despre regenerarea ficatului (1. Rolul-cheie în balanța regenerare – fibroză aparține celulelor endoteliale sinusoidale. 2. Regenerarea ficatului necesită sincronizarea în schimbul de informație dintre celulele parenchimatoase și non-parenchimatoase. 3. Fibroza hepatică este un proces reversibil, până la un anumit punct). B. Consecințele funcționale ale modificărilor histologice ale lobulului hepatic (Modificările circulației hepatice. Modificările circulației sistemice. Alte consecințe). C. Complicațiile HTP (Ruptura varicelor esofagiene. Apariția ascitei. Sindromul de encefalopatie hepatică)
TRANZIȚII... ARMONIE... UNDĂ
RINICHIUL – ÎNTRE SIMFONIA ȘI CUMPĂNA APELOR
Capitolul 9. Fiziopatologia insuficienței renale (I)
MEMENTO ANATOMO-FIZIOLOGIC
Caracteristici importante de anatomie funcțională. Particularități de vascularizație. Câteva aspecte utile de arhitectonică a nefronului. Particularități funcționale ale componentelor nefronului. Particularități ale reabsorbției apei de-a lungul componentelor tubulare. Aparatul juxtaglomerular
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI RENALE
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI RENALE ACUTE (IRA)ꓽ Mecanismele etiopatogenice. Mecanismele fiziopatologice generale (1. IRA de cauză prerenală. 2. IRA de cauză renală. 3. IRA de cauză postrenală). Descrierea detaliată a mecanismelor fiziopatologice (1. Modificările hemodinamicii intrarenale. Fenomenele de sincronizare funcțională. 2. Declanșarea reacției inflamatorii. 3. Rolul veziculelor extracelulare în propagarea informației intrarenale. 4. Rolul undelor de calciu). Evoluția IRA
ÎNTREBĂRILE UNUI ISCODITOR
Capitolul 10. Fiziopatologia insuficienței renale (II)
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI RENALE CRONICE (IRC)
Etiologia IRC. Stadializarea clinică a BRC. Mecanismele fiziopatologice ale IRC (A. Alterarea funcției glomerulare în IRCꓽ Glomerulopatii de cauză genetică. Glomerulopatii dobândite. B. Alterarea funcției tubulointerstițiale în IRC). Stadializarea fiziopatologică a IRC. Răsunetul sistemic al IRC decompensate (Sindromul de retenție azotată. Tulburările hidro-electrolitice. Tulburările acido-bazice. Tulburările endocrine. Tulburările hematologice. Sindromul cardio-vascular. Tulburările digestive. Tulburările respiratorii. Tulburările neurologice. Alterările bioritmurilor circadiene. Manifestările cutanate. Tulburările imunologice)
VIUL DE DINCOLO DE MATERIE