Autor : Mihai Selaru
Editura Timpul
An aparitie : 2007
ISBN 973-8425-08-5
Nr pagini : 1100
Format ?
Pret : 85,02 lei la lumeacartii
Descriere lumeacartii:
Domeniile de cunoaştere şi respectiv de discipline ştiinţifice angajate în cercetarea clinică şi psihopatologică a schizofreniei sunt cuprinse pe un portativ imens, ce pleacă de la fizica şi biochimia cuantică, până la disciplinele psiho-socio-spirituale, de la studiul mentalităţii primitive şi a psihologiei genetice, la lingvistică şi sociologie, de la antropologie la cele mai diferite curente filozofice, până la studiile de logică, de la cunoaşterea funcţionării celulei cerebrale şi până la studiile modificărilor organismului şi a diverselor sale sisteme şi aparate, în egală măsură fiind implicată teoria sistemelor şi teoria informaţiei, şi poate că nu ar fi lipsit de interes să amintim inclusiv despre legile corpului solid şi ale bioenergeticii, etc. Toate aceste preocupări sunt direct sau indirect legate de studiul schizofreniei, toate confirmând conceptul despre homo totus, despre omul considerat ca un microcosmos care include şi rezumă în efemera sa existenţă legităţile macrocosmice, omul fiind în aparenta sa simplitate un univers de universuri.
Abordarea studiului privind psihopatologia schizofreniei, în perspectiva celor afirmate mai sus dacă avem vedere faptul că numai sub raport clinic studiul schizofreniei implică totodată în mod necesar întreaga patologie umană ţine cont de faptul considerat de noi că schizofrenia angajează în procesul patologic în întregime fiinţa umană.
Cele ce urmează a fi expuse în prezentul volum cu privire la psihopatologia schizofreniei constituie o încercare mai mult decât temerară, pe care o considerăm riscantă şi prin care ne-am străduit să ne apropiem, cu respectul cuvenit, de concepţiile marilor cercetători privind domeniul amintit, conştienţi fiind de dificultăţile cu care ne confruntăm în încercarea de a sintetiza, cel puţin, cât mai multe informaţii pe de o parte, şi tentativa riscantă de a găsi şi exprima un punct de vedere personal, acolo unde vom considera că avem temeiul practic şi conceptual spre a-l afirma, pe de altă parte.
Abordarea studiului privind psihopatologia schizofreniei, în perspectiva celor afirmate mai sus dacă avem vedere faptul că numai sub raport clinic studiul schizofreniei implică totodată în mod necesar întreaga patologie umană ţine cont de faptul considerat de noi că schizofrenia angajează în procesul patologic în întregime fiinţa umană.
Cele ce urmează a fi expuse în prezentul volum cu privire la psihopatologia schizofreniei constituie o încercare mai mult decât temerară, pe care o considerăm riscantă şi prin care ne-am străduit să ne apropiem, cu respectul cuvenit, de concepţiile marilor cercetători privind domeniul amintit, conştienţi fiind de dificultăţile cu care ne confruntăm în încercarea de a sintetiza, cel puţin, cât mai multe informaţii pe de o parte, şi tentativa riscantă de a găsi şi exprima un punct de vedere personal, acolo unde vom considera că avem temeiul practic şi conceptual spre a-l afirma, pe de altă parte.
Cuprins:
Cuvant inainte /5
SCURT ITINERAR
Marturii antice despre schizofrenie
/13
Willis si Sydenharn despre “stupiditate”
/13
Pinel si “idiotia limitata” /13
Esquirol si idiotiile castigate /14
A.J.Bayle despre “arahnitis
cronique” /14
Reactia lui Max Parchappe /14
Benedict-Augustine-Morel si “dementa
precoce”/15
Magnan si delirurile cronice cu
evolutie sistematizata /16
Kahlbaum si Hecker despre
hebrefrenie si catatonie /16
Hecker /17
Kahlbaum/17
V.H.Kandinski si “ideofrenia” /19
S.S.Korsakov despre “disnoia”/19
E.Kraepelin si dementa precoce /20
Sancte de Sanctis di Heller despre
dementa precocisima /22
Leo Kanner – despre autismul
infantil precoce /23
S.Freud si teoria psihanalitica
privind schizofrenia /23
C.G.Jung si problematica
schizofreniei /25
E.Bleuer despre grupa
schizofrenilor /28
Ph.Chaslin si fobiile discordante
/33
G.de Clerambault despre
automatismul mintal /34
E.Minkovski – autismul bogat, autismul
sarac si pierderea contactului vital cu realitatea /36
H.Claude – schizoidia, schizomania,
schizofrenia /37
Ed.Pichon – schizonoia /38
H,Baruk si catatonia experimentala
/38
A.Obregia despre ciclofrenie /39
C.vonMonakov, R.Morgue/42
J.Kasanin – psihozele schizo-afective
acute /42
E.Kretschmer si tipul psihologic
leptosom /42
H.Jackson – simtome pozitive,
simptome negative si disolutia functiilor neuro-psihice /44
H.Ey – creatorul teoriei
organodinamice /47
A.Meyer si teoria psihobiologica a
schizofreniei /50
Curentul fenomenologic si conceptul
de “analiza existentiala” /54
K.Jasper si incomrehensibilitatea
simptomelor in schizofrenie /56
P.Guiraud /58
K.Schneider si problematica
simptomelor de prim rang in schizofrenie /60
K.Kleist si clasificarea
simptomatica a schizofreniei /61
K.Leonhard si schizofrenia
sistematizata si nesistematizata /64
S.Trostoff despre raportul dintre
temperament si psihoza /67
G.Langfeld despre psihozele
schizoforme /69
M.Bleuer despre schizofrenia
nucleara si marginala /70
H.Rumke si pseudoschizofreniile /72
A.D.Pokorny si principiile de
clasificare ale schizofreniei /72
H.Kruge /72
V.O.Kerbikov despre unitatea
schizofreniei /73
A.D.Zurabasvili si cautarile sale
teoretice si practice in psihologia schizofreniei /74
V.M.Banscikov si E.N.Kameneva – “date
fundamentale” despre procesualitatea schizofrenica /76
V.Snejnevski – psihopatologia schizofreniei
intre nosos si patos /81
P.F.Malkin /82
Meyer-Gross si extensia grupului
schizofreniilor /82
J.Guyotat si Lasson J.P. despre
dinamica psihopatologica in schizofrenie /84
H.S.Sullivan – schizofrenia si
relatiile interpersonale /86
E.Kahn si A.Pokorny despre lipsa
unitatii schizofreniei /86
J.H.Weakland – schizofrenia si
teoria “dublei inchideri” /87
B.Frisch, Shapiro, Halpern, R.Wile
/89
Godfard /89
E.A.Nutenko /91
Slater E. si Beard, A.W. si
problematica psihozelor epileptice de tip schizoform /91
Anatomopatologii si neurofiziologii
in cautarea secretelor psihopatologiei schizofreniei /91
Misykalezy, C.Csuky /92
T.J.Crow – schizofrenia de tip I si
schizofrenia de tip II /95
Schizofrenia, neurolepticele si
problematica neurotransmitatorilor /95
P.Branzei, intre teoria
constitutionalista si tentativa de explicare intuitiva biopsihosociala in schizofrenie
/96
Criterii de clasificare si
explorarea simptomelor psihopatologice in schizofrenie /98
N.C.Andreasen – simptome pozitive
si negative in schizofrenie /98
Criteriile OMS – chestionar IPSS
/99
Criterii de diagnostic pentru schizofrenie
dupa DSM – IV /100
Simptome si diagnostic clinic dupa
ICD /101
L.Binswanger – si “diagnosticul
prin sentiment sau impenetratie” /102
EXEMPLIFICARI PSIHOPATOLOGICE CU CAZURI CLINICE DE BOLNAVI SUFERINZI DE
SCHIZOFRENIE
Iustina (sau unul din modurile de a
intra in schizofrenie) /104
Violeta /113
Ana si umbra /121
Robotul /128
Maria C. /130
Stupoarea catatonica /141
Tulburarea schizofrenica
determinata de intoxicatia experimentala cu mescalina /144
CONCEPTUL ROMANESC BIO-PSIHO-SOCIAL /148
C.Radulescu-Motru si conceptia sa
prioritara nationala si internationala despre personalitate ca structura
bio-psiho-sociala /148
I. Petrovici si N. Bagdasar despre personalitate
ca structura bio-psiho-sociala /162
V.Pavelcu si conceptul
bio-psiho-social despre personalitate /163
M.Ralea si T.Herseni despre personalitate
ca structura bio-psiho-sociala /170
P.Branzei si criteriologia bio-psiho-sociala
a clasificarii tulburarilor psihice /177
N.Margineanu, de la “psihologia
persoanei” la “conditia umana” – aspectul ei bio-psiho-social si cultural /178
Incercari de promovare a
conceptului bio-psiho-social despre personalitate in medicina americana /183
DISOCIATIA /189
Bazele neurofiziologice ale organizarii si integrarii
structural-functionale cerebrale /189
Blocurile principale de integrare
unitara cerebrala /209
Dubla disociere morfologica si functionala si analiza
sindromatico-sistemica a activitatii neuropsihice /209
I.Tulburarea primului bloc sau a blocului reglarilor tonusului cortical
si al starii de veghe /212
Disocierea dintre lobul prefrontal si sistemul limbic /218
II. Tulburarea blocului de receptie, prelucrare si codificare a
informatiei /220
III. Tulburarea celui de-al treilea bloc de integrare unitara cerebrala
/221
Interrelatiile functionale ale celor trei
blocuri in organizarea activitatii psihice /230
Fenomene disociative la nivelul blocului
III /231
Conceptul
neurofiziologic al lui P.Anohin despre sistemul functional de integrare /237
Componentele
sistemului functional (P.K.Anohin) /241
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV – PARTE
COMPONENTA A SISTEMULUI CENTRAL DE INTEGRARE FUNCTIONALA A ORGANISMULUI /281
Fenomenele de integrare neuro-endocrina,
componenta a aparatului functional cerebral de integrare /284
H.Wallon
despre integrarea si disocierea functionala psihologica /295
V.Pavelcu
despre dinamica fenomenului de integrare constienta /300
Tipuri disociative /305
Cum sa ne
organizam viata pe gand sau pe “du-l tu” /313
Din jurnalul
unui medic psihiatru bolnav de schizofrenie, despre disociatia sau discordanta
schizofrenica /352
Abiotrofie
si/sau apoptoza in schizofrenie /361
Disociatia
(Discordanta) normala sau la interferenta cu normalitatea psihica /365
Hipnoza,
inconstientul si disocierea functionala interemisferica cerebrala /366
Hipnoza,
inconstientul si emisfera non-dominanta /367
Tulburarile
disociative in psihosindroamele la interferenta cu normalitatea /375
Cazul
Mac-Nish /380
Personalitatea
multipla – cazul Felida X… /381
Tulburarea
de depersonalizare /385
Tulburarea
de identitate cu disociatia constiintei de sine de tip schizoform /390
Tulburarea
disociativa fara alta specificatie /393
Meditatia,
toxicomaniile si schizofrenia /396
Transexualismul
si disocierea psihica /428
Despre
disocierea eului /434
Disociatie
psihica la o bolnava suferind de epilepsie temporala cu tulburari schizoforme
pe fond premorbid conversiv /445
Transa
orgasmica disociativa /447
Transa
orgasmica deliranta spiritualizata schizofrenica /449
Transa
orgasmica disociativa prin autoerotism anal realizat de un tanar la debutul
schizofreniei /452
Halucinogenele
si starile disociative de tip schizoform /456
Tulburare
schizofrenica determinata de intoxicatia experimentala cu mescalina /460
DISOCIATIA (DISCORDANTA) AFECTIVA /479
Structuri si niveluri de integrare
afectiv-emotionala /494
Dezorganizarea disociativa si
paradoxalitatea manifestarilor afective in schizofrenie /508
Stresul
psihosocial si semnificatia reactivitatii afective la bolnavii de schizofrenie
/568
Depresia
post-schizofrenica /578
Structuri morfo-functionale
cerebrale implicate in integrarile afectiv-emotionale /587
Sistemul
limbic si semnificatia sa in integrarile afective /591
Implicarea
lobului frontal in tulburarile afectiv-cognitive din schizofrenie /595
Neuropatalogia
sistemului temporo-limbice in schizofrenie /600
Observatii
clinice la bolnavii de schizofrenie cu leziuni cingulare /602
Alte
formatiuni cerebrale implicate in schizofrenie /606
AUTISMUL SAU ACTIVITATEA PSIHICA SUBJACENTA
/611
Discordanta psihomotorie /638
Tulburari instinctive /659
Tulburarile
instinctive in schizofrenie – Disociatia intrainstinctuala in schizofrenie /662
Tulburarile
motivationale ale conduitelor instinctuale si afective primare (emotionale) in
schizofrenie /662
Denaturarile
(perversiunile) instinctului sexual la bolnavii de schizofrenie /674
Tulburarile
instinctului sexual in functie de alegerea partenerului /677
Disocierea
intrainstinctuala /678
Disociatia
senzitivo-perceptuala /680
Tulburarile
proceselor perceptive /682
Perceptualizarea
fenomenelor pseudohalucinatorii (reprezentarilor) /703
TULBURARI DE MEMORIE IN SCHIZOFRENIE
/706
ILUZIILE (dr. Dorina Donciu) /732
Exemplificare
introductiva la studiul tulburarilor iluzionale si pseudohalucinatorii in
schizofrenie /734
Halucinatiile
/737
C.Radulescu-Motru
despre perceptie, reprezentare, iluzii, halucinatii si vise /741
Relatia
halucinatie-delir /747
Tulburarea
fondului energetic cerebral in schizofrenie si halucinatiile /749
Electronografie
in schizofrenie si alte boli psihice /757
Teorii ale
halucinatiilor bazate pe input si rolul dominantei /771
Teorii ale
halucinatiilor fondate pe output /773
Treptele
dinamice ale notiunilor – halucinatiile si incoerenta /776
Self-monitoringul
si fenomenul halucinator /783
Rolul si
semnificatia participarii unor formatiuni cortico-subcorticale in geneza
halucinatiilor /786
Tipuri de
personalitate si halucinatii /791
Tulburari
iluzionale /796
Iluzii
antagoniste /796
Iluzii
dismegalopsice (Wilson, 1916) sau dismetropsice /797
Iluzii
macropelopsice /798
Iluzii
pareidolice (Pareidoliile) /800
Iluzia
sosiilor /806
Iluzii
tactile /815
Iluzii
teleopsice /815
HALUCINOZELE (dr. Dorina Donciu) /816
Halucinoza
prehalucinatorie si posthalucinatorie /816
Halucinatiile
/817
Halucinatiile
si starile de vis /818
Halucinatiile
si disociatia hipnica in schizofrenie /831
Modalitati
de a halucina, dupa H.Ey /836
Halucinoid
/847
Halucinatiile
algice /847
Halucinatiile
antropomorfe /849
Halucinatiile
aperceptive exogene /850
Halucinatiile
auditive /851
Halucinatiile
auditive intrapsihice /855
Halucinatiile
auditive comune /862
Halucinatiile
auditive unilaterale /863
Halucinatiile
auditive elementare /864
Halucinatiile
autoscopice /864
Heautoscopie
dupa stres traumatic /866
Alte tipuri
de autoscopie /868
Halucinatiile
cenestezice sau corporale /870
Halucinatiile
cenestopatice /871
Halucinatiile
genezice /874
Halucinatiile
hedonice /874
Halucinatiile
imperative /875
Halucinatiile
psihice (Baillarger), halucinatii motrice verbale (Ribot) /875
Halucinatiile
psihosenzoriale /878
Halucinatiile
vizuale /880
Halucinatii
vizuale guliverice sau macropsice /884
PSEUDOHALUCINATIILE (dr. Dorina Donciu)/887
Pseudohalucinatiile
auditive /887
Pseudohalucinatiile
complexe /887
Furtul
gandirii /908
Sindromul de
actiune exterioara /916
Halucinatiile
extracampine /932
Pseudohalucinatiile
vizuale /944
Pseudohalucinatiile
kinestezice /949
Pseudohalucinatiile
olfactive, gustative, haptice, cenestezice /949
Sindromul
Kandinski-Clerambault /950
TULBURARILE GANDIRII IN SCHIZOFRENIE /957
Intuitia
deliranta /970
Mentalitatea
primitiva /972
Mentalitatea primitiva (paleologica) si
schizofrenia /972
E.Bleuler
despre rolul si semnificatia complexelor afective in psihopatologia
schizofreniei /985
E.Minkowski
despre complexele afective si problematica deliranta /991
K.Golstein
despre tulburarile de gandire in schizofrenie /999
J.Piaget –
dezvoltarea intelectuala a copilului – gandirea si limbajul egocentric autist–complexuale
/1008
L.S.Vagotski
despre modificarea patologica a notiunilor si semnificatia gandirii complexuale
in psihopatologia schizofreniei /1020
N.Cammeron
si conceptul despre Overinclusive
thingking /1041
T.Lidz
despre transmiterea irationalitatii sau teoria regresiei cognitive egocentrice
in schizofrenie /1057
IDEILE DELIRANTE SI DELIRURI IN
SCHIZOFRENIE (dr. Dorina Donciu)/1062
Ideea
autohtona Wernicke /1062
Idei erotice
/1062
Idei de
grandoare /1063
Idei de
influenta /1064
Idei
intuitive /1064
Idei
ipohondrice /1064
Idei de
otravire /1066
Idei de
persecutie /1066
Idei de
referinta /1068
Idei
religioase /1068
Idei de
transformare /1069
Idei
xenopatice /1069
Delirul de
actiune hipnotica /1069
Delirul de
actiune fizica /1069
Delirul
brusc /1070
Delirul
catatonic /1070
Delirul
composit /1070
Delirul
cosmogonic /1070
Delirul
dogmatic /1070
Delirul de
dominare /1071
Delirul
erotic /1072
Delirul
erotoman /1072
Delirul de
graviditate /1074
Delirul
halucinator /1074
Delirul
halucinator cronic /1074
Delirul de
influenta /1074
Delirul de
influenta de tip Seglas-de Clerambault /1076
Delirul
infralogic /1076
Delirul
ipohondriac /1077
Delirul
ipohondriac “explicativ” /1078
Delirul
ipohondriac de posesiune demonomaniaca /1079
Delirul
ipohondriac schizofren /1079
Delirurile
cronice /1080
Delirul
ipohondriac demential /1080
Delirul
manicheist /1080
Delirul
mistic /1081
Delirul
nesistematizat /1084
Delirul
obsesiv /1085
Delirul
paranoid /1085
Delirul
primar /1086
Delirul de
reverie /1089
Delirul
schizofren /1090
Delirul
senzorial /1092
De acelas autor /1095
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu