Editura Trei
Colectia Psihologie Si Psihoterapie
An aparitie : 2017
Editia I
Editia originala
Traducerea
ISBN 978-606-40-0239-6
Nr pagini : 344
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : Stoc epuizat la Editura, 29,99 lei la elefant, 45 lei la librarie.net
Descrierea editurii:
Psihologia şi epistemologia creației matematice își propune să răspundă la întrebările privind potenţialitatea creativă, procesuală şi personalistă din gândirea matematică. În acest sens, autorul aprofundează teme precum personalitatea creativă şi supradotarea, relaţia dintre imagine şi concept în procesul gândirii, raportul dintre reprezentare, trăită ca imagine senzorială, şi concept – care nu şi poate dovedi existenţa decât în dinamica activităţii mentale –, relaţiile dintre proiecţie şi personalitate, dintre expresie şi personalitate etc. De asemenea, cartea analizează procesul de creaţie ca act psihologic şi cercetarea logico matematică din perspectiva fundamentelor ontologice şi psihologice ale gândirii matematice şi ale matematicii ca ştiinţă.
Cartea de față reprezintă cel de al treilea volum dintr o serie de cercetări dedicate de autor psihologiei gândirii matematice, cele două volume anterioare fiind Psihologia educației matematice şi Cercetări experimentale de psihologie matematică.
"Îmbinând planul psihologic cu cel epistemologic în abordarea psihodidacticii matematice, autorul conferă noutate, originalitate şi greutate lucrării sale. El nu uită să pună în ecuaţie rolul euremelor, ca structuri psihice fundamentale ce conlucrează la realizarea creativității, bazându- se pe relaţiile euristic algoritmic, pe gândirea divergentă și cea convergentă, reușind astfel să înțeleagă mai bine nu numai rolul gândirii în rezolvarea problemelor, dar mai ales efectele psihologice, logice şi pedagogice ale abstractizării și construcției matematice."
– Prof. univ. Grigore Nicola
"Inițierea în tainele matematicii trebuie să respecte indicațiile psihologiei, fără implementarea forțată a argumentelor logice. Copilul trebuie să fie ghidat de certitudine pe tot parcursul procesului de predare învățare, astfel încât să devină capabil să învețe din propriile greșeli. Ceea ce nu se poate face decât dacă se dezvoltă înclinația spre cercetare, singura care duce la prevenirea inhibiției și la deschiderea porților spre fenomenul euristic."
– Autorul
Aurel Pera este doctor în filosofie la Universitatea din Bucureşti şi doctor în psihologie la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru" al Academiei Române. Este conferenţiar la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universităţii din Craiova, unde predă psihologia educației şi alte discipline legate de domeniul psihologic.
Cuprins:
Cuvânt-înainte 9
Argument 17
Capitolul I Psihologia creației matematice 29
1.1. Euristica și inteligența emoțională 29
1.1.1. Personalitatea creativă 42
1.1.2. Personalitatea creativă și supradotarea 48
1.2. Concepte figurale și numerice în perspectivă personologică 54
1.2.1. Relația dintre imagine și concept în procesul gândirii 58
1.3. Psihologia proiecției și creației matematice 76
1.3.1. Abordarea personalității prin tehnici proiective 76
1.3.2. Relațiile dintre proiecție și personalitate 83
1.3.3. Relațiile dintre expresie și personalitate 89
1.3.4. Procesul de creație ca act psihologic și cercetarea logico-matematică 92
Note și referințe bibliografice 101
Capitolul II Psihologia structurilor euristice și valoarea epistemologică a creației matematice 107
2.1. Euristica și algoritmica matematică – planul psihologic și planul epistemologic 107
2.1.1. Euristic și algoritmic în gândire 110
2.1.2. Gândire convergentă, gândire divergentă 119
2.2. Interpretarea matriceală și euristica matematică 124
2.2.1. Interpretarea matriceală a tipologiei creatorului 124
2.2.2. Metoda euristică și sinectica 130
2.3. Gândirea ca activitate specifică de rezolvare a problemelor 136
Note și referințe bibliografice 141
Capitolul III Efecte psihologice și epistemologice ale „abstractizării" și „construcției" matematice 143
3.1. Educația prin „abstractizare" și „construcție" matematică 143
3.1.1. Existența matematică ca problemă ontologică 143
3.1.2. Scurtă istorie a „abstracției" matematice 147
3.1.3. Observații teoretice asupra abstractizării, concretizării și a altor procese de gândire matematică 153
3.1.4. Ontologia sistemelor formale (von Neumann, P. Bernays și K. Gödel) 160
3.1.5. Ontologia obiectelor abstracte 172
3.1.6. Efectele psihopedagogice ale abstractizării prin „întruchipări multiple" 184
3.1.7. Abstractizare și izomorfism 187
3.1.8. Abstractizare și sintaxă 193
3.1.9. Derivabilitatea noțiunilor abstracte 196
3.1.10. Aspecte psihopedagogice ale metodei axiomatice 198
3.1.11. „Construcția" în gândirea matematică și aspectele ei educative 205
Note și referințe bibliografice 212
Capitolul IV Fundamentele cognitive și educaționale ale „generalizării" și „analizei" matematice 219
4.1. Definiția și tipologia generalizării 219
4.2. Experimentul analitic în istoria științei 224
4.3. Analiza logică și analiza matematică 231
4.4. Matematică și filosofie. Relevanța psihopedagogică și filosofică a analizei fundaționale 233
4.5. Peisajul pedagogic al matematicii și alte forme de gândire analitică 240
4.6. Limitele gândirii matematice și fundamentarea critică a analizei 246
Note și referințe bibliografice 256
Capitolul V Conceptele matematice ca elemente ale ambientului generator de inteligență 259
5.1. Simbolismul logic și procesul de simbolizare 259
5.1.1. Teorii abstracte 259
5.1.2. Psihologia jocului și puterea simbolismului 269
5.1.3. Model și interpretare în gândirea matematică 276
5.1.4. Psihologia matematicii și elucidarea filosofică 288
5.1.5. Limitele inteligibilității matematice și finitudinea omului 293
5.1.6. Aspecte psihopedagogice ale aplicației logicii și psihologiei 300
Note și referințe bibliografice 307
În loc de concluzii 311
Abstract 321
Bibliografie generală 331
Argument 17
Capitolul I Psihologia creației matematice 29
1.1. Euristica și inteligența emoțională 29
1.1.1. Personalitatea creativă 42
1.1.2. Personalitatea creativă și supradotarea 48
1.2. Concepte figurale și numerice în perspectivă personologică 54
1.2.1. Relația dintre imagine și concept în procesul gândirii 58
1.3. Psihologia proiecției și creației matematice 76
1.3.1. Abordarea personalității prin tehnici proiective 76
1.3.2. Relațiile dintre proiecție și personalitate 83
1.3.3. Relațiile dintre expresie și personalitate 89
1.3.4. Procesul de creație ca act psihologic și cercetarea logico-matematică 92
Note și referințe bibliografice 101
Capitolul II Psihologia structurilor euristice și valoarea epistemologică a creației matematice 107
2.1. Euristica și algoritmica matematică – planul psihologic și planul epistemologic 107
2.1.1. Euristic și algoritmic în gândire 110
2.1.2. Gândire convergentă, gândire divergentă 119
2.2. Interpretarea matriceală și euristica matematică 124
2.2.1. Interpretarea matriceală a tipologiei creatorului 124
2.2.2. Metoda euristică și sinectica 130
2.3. Gândirea ca activitate specifică de rezolvare a problemelor 136
Note și referințe bibliografice 141
Capitolul III Efecte psihologice și epistemologice ale „abstractizării" și „construcției" matematice 143
3.1. Educația prin „abstractizare" și „construcție" matematică 143
3.1.1. Existența matematică ca problemă ontologică 143
3.1.2. Scurtă istorie a „abstracției" matematice 147
3.1.3. Observații teoretice asupra abstractizării, concretizării și a altor procese de gândire matematică 153
3.1.4. Ontologia sistemelor formale (von Neumann, P. Bernays și K. Gödel) 160
3.1.5. Ontologia obiectelor abstracte 172
3.1.6. Efectele psihopedagogice ale abstractizării prin „întruchipări multiple" 184
3.1.7. Abstractizare și izomorfism 187
3.1.8. Abstractizare și sintaxă 193
3.1.9. Derivabilitatea noțiunilor abstracte 196
3.1.10. Aspecte psihopedagogice ale metodei axiomatice 198
3.1.11. „Construcția" în gândirea matematică și aspectele ei educative 205
Note și referințe bibliografice 212
Capitolul IV Fundamentele cognitive și educaționale ale „generalizării" și „analizei" matematice 219
4.1. Definiția și tipologia generalizării 219
4.2. Experimentul analitic în istoria științei 224
4.3. Analiza logică și analiza matematică 231
4.4. Matematică și filosofie. Relevanța psihopedagogică și filosofică a analizei fundaționale 233
4.5. Peisajul pedagogic al matematicii și alte forme de gândire analitică 240
4.6. Limitele gândirii matematice și fundamentarea critică a analizei 246
Note și referințe bibliografice 256
Capitolul V Conceptele matematice ca elemente ale ambientului generator de inteligență 259
5.1. Simbolismul logic și procesul de simbolizare 259
5.1.1. Teorii abstracte 259
5.1.2. Psihologia jocului și puterea simbolismului 269
5.1.3. Model și interpretare în gândirea matematică 276
5.1.4. Psihologia matematicii și elucidarea filosofică 288
5.1.5. Limitele inteligibilității matematice și finitudinea omului 293
5.1.6. Aspecte psihopedagogice ale aplicației logicii și psihologiei 300
Note și referințe bibliografice 307
În loc de concluzii 311
Abstract 321
Bibliografie generală 331
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu