Psihologia medicala este o ramura a psihologiei generale ce studiaza
aspectele psihosociale asociate actului medical, cu scopul de a reda
sanatatea persoanei si de a o reinsera in mediul social si familial.
Rezultat al activitatii autoarei – medic psihiatru, psihoterapeut si
cadru didactic –, volumul analizeaza principalele teme ale psihologiei
aplicate in medicina: starea de sanatate si cea de boala, psihologia
omului in suferinta, psihologia medicului, complianta terapeutica,
psihologia in cazul limitelor medicale. Profesionistii din domeniul
medical, studentii la medicina si psihologie vor gasi informatii utile
privind ameliorarea sanatatii populatiei si a calitatii vietii la orice
virsta, precum si gestionarea factorilor ce tin de sanatate si boala.
Cuvânt înainte 11
Abrevieri 13
Partea I
Persoană şi personalitate
Capitolul 1
Domeniul de definire a psihologiei medicale 19
1.
1. Apariţia psihologiei medicale ca disciplină autonomă 19
1.
2. Psihologie medicală şi psihologie clinică - delimitări conceptuale 22
1.
3. Abordări psihologice cu relevanţă pentru medicină 25
Capitolul 2
Limitele
normalitătii 37
2.
1. Normalitate şi anormalitate 37
2.
2. Criteriile de normalitate şi anormalitate 38
2.
3. Sănătatea şi boala 42
2.
4. Modele teoretice ale bolii şi sănătăţii 51
Capitolul 3
Funcţionarea normală a psihismului 56
3.1.
Trilogia minţii: funcţiile cognitive, afective, conative 57
3.2.
Funcţiile executive 73
3.3.
Voinţa şi activitatea 83
3.4.
Comportamentul 86
3.5.
Conştiinţa 87
3.6.
Motivaţia 92
Capitolul 4
Evaluarea funcţiilor psihice 102
4.1. Principii ale
examenului funcţiilor psihice 103
4.2. Fazele examinării
stării psihice actuale 104
4.3. Examinarea stării
psihice actuale 106
4.4. Scalele clinice de
evaluare a stării psihice 121
Capitolul 5
Personalitatea 127
5.1. Repere în
terminologia personologică 127
5.2. Teoriile
personologice 128
5.3. Factorii formativi
ai personalităţii 142
5.4. Caracteristicile
personalităţii 145
Capitolul 6
Teste de evaluare a personalităţii 147
6.1. Istoricul cercetării
tulburărilor de personalitate 147
6.2. Metodele de
investigare a personalităţii 150
6.3. Examinarea categorială
a tulburărilor de personalitate 151
6.4. Examinarea
dimensională a personalităţii 155
6.5. Testele proiective
de personalitate 162
Capitolul 7
Tipuri constituţionale 164
7.1. Terminologie 165
7.2. Tipologiile antice 166
7.3. Tipologiile
morfo-fizio-psihologice 167
7.4. Tipologia
psihanalitică a lui S. Freud 169
7.5. Tipologia lui C.G.
Jung 170
7.6. Tipologia lui K.
Schneider 171
7.7. Relaţia
genotip-fenotip . 173
7.8. Discreditarea
tipologiilor 174
7.9. Valorificarea
tipologiilor în medicina contemporană
175
Capitolul 8
Psihologia diferenţială a vârstelor şi sexelor 179
8.1. Psihologia vârstelor
180
8.2. Ciclurile vieţii 182
8.3. Diferenţele de gen .
188
8.4. Psihologia
diferenţială a sexelor în copilărie 190
8.5. Psihologia
diferenţială a sexelor în adolescenţă 191
8.6. Psihologia
diferenţială a sexelor la vârsta adultă 195
8.7. Psihologia
diferenţială a sexelor la vârsta senectuţii 197
Partea
a ll-a
Medicina
şi boala. Doctorul şi pacientul
Capitolul 9
Psihologia persoanei bolnave 203
9.1. Statutul şi rolul
social al persoanei bolnave 204
9.2. Factorii ce
determină trăirea bolii 205
9.3. Boala ca durere şi
suferinţă 206
9.4. Conceptualizarea
bolii .211
9.5. Personalitatea
pacientului 212
9.6. Calitatea relaţiei
terapeutice 213
9.7. Atitudinile
pacientului ca expresie a trăirilor faţă de boală 213
9.8. Mecanismele de
apărare în boală 218
Capitolul 10
Psihologia profesiunii medicale 225
10.1. Reprezentări
culturale ale medicului şi ale rolului său în societate 225
10.2. Statutul şi rolul
de medic 227
10.3. Motivaţiile
medicului în profesarea medicinei 227
10.4. Tipuri de profil
medical 228
10.5. Deontologia
medicală 231
J0.6. Adevăr şi secret
profesional 236
10.7. Surse de fisurare a
secretului profesional 236
10.8. Când poate fi
încălcată confidenţialitatea? 237
Capitolul 11
Relaţia medic - pacient. Comunicarea în medicină 239
11. 1. Caracteristici
generale ale relaţiei terapeutice în medicină 239
11.2. Moduri specifice de
relaţionare, în funcţie de tipologia pacientului 242
11.3. Specificul relaţiei
medic - pacient, în funcţie de gravitatea bolii 244
11.4. Comunicarea în
medicină ca fundament al relaţiei medic - pacient 245
11.5. Tehnici de
comunicare frecvent folosite în practica medicală 251
11 .6. Comunicarea în
situaţii speciale. Comunicarea prognosticului infaust 253
11.7. Sinteza LEARN 256
Capitolul 12
Complianţa şi constrângerea terapeutică 258
12.1. Complianţa,
aderenţa sau concordanţa terapeutică 258
12.2. Evaluarea complianţei.
Angajamentul 260
12.3. Alianţa terapeutică
261
12.4. De la obedienţă la
constrângere terapeutică 266
12.5. Persuasiunea,
manipularea şi recompensa 267
12.6. Evitarea coerciţiei
în procesul terapeutic 269
Capitolul 13
latrogeniile 271
13.1. Circumscrierea
termenului iatrogenie 271
13.2. Iatrogenia de
investigare şi explorare 272
13.3. Iatrogenia
psihologică sau de relaţie 275
13.4. Iatrogenia
medicamentoasă sau terapeutică 276
13.5. Iatrogenia de
spital 279
13.6. Culpa mcdicală 282
13.7. Malpraxisul 283
Capitolul 14
Reiaţia stres - sănătate - boală 285
14.1. Natura stresului 285
14.2. Ce nu este stresul?
287
14.3. Definiţia stresului
289
14.4. Manifestările
stresului 291
14.5. Mecanismele
stresului 292
14.6. Tipuri de stresori 294
14.7. Relaţia stres -
sănătate 298
14.8. Resursele personale
în strategiile de adaptare 300
14.9. Resursele externe
în strategiile de adaptare. Suportul social 302
14.10. Modelul
stres-vulnerabilitate al bolii 302
14. 11. Teste de evaluare
a stresului 305
Capitolul 15
Promovarea comportamentului sanogen. Consilierea pe probleme de
sănătate 311
15.1. Medicina omului
sănătos. Rolul medicului în sanogeneză 311
15.2. Dificultăţi în
promovarea unui stil de viaţă sănătos 312
15.3. Reducerea
factorilor de risc prin psihoeducaţie 314
15.4. Reducerea
factorilor de risc prin terapii individuale. Cuplul terapeutic. 317
15.5. Reducerea
factorilor de risc prin grupuri de susţinere
318
15.6. Reducerea
factorilor de risc prin terapii comportamentale şi cognitive 319
15.7. Renunţarea la
comportamentele nesănătoase 319
Partea
a IIl-a
Psihologia
în faţa limitelor medicale
Capitolul 16
Psihologia crizei şl a dezastrelor 325
16.1. Criza 325
16.2. Tipuri de criză 328
16.3. Psihologia
dezastrelor. Intervenţia în cazul dezastrelor 334
16.4. Intervenţia in
criza situaţională individuală 336
16.5. Metodele de
intervenţie în criză 341
Capitolul 17
Tanatopsihologia 347
17.1. Conceptul de moarte
în medicină şi societate 347
17.2. Definiţia morţii 349
17.3. Criteriile medicale
şi juridice de declarare a decesului 349
17.4. Conştientizarea
procesului de moarte. Etapele trecerii de la viaţă la moarte 353
17.5. Asistarea
psihologică a muribundului 357
17.6. Asistarea
psihologică a familiei muribundului 360
17.7. Reacţia de doliu 361
17.8. Doliul necomplicat 363
17.9. Doliul patologic 372
Capitolul 18
Psihooncologie. Psihologia durerii (Oana Dobrescu) 374
18.1. Cancerul şi factori
de risc comportamentali, genetici, psihosociali 375
18.2. Adaptarea
psihologică a bolnavului la fazele bolii canceroase 380
18.3. Teorii ale durerii 385
Capitolul 19
Sinuciderea 395
19.1. Despre natura şi
cauzele procesului suicidar 395
19.2. De la clarificări
semantice spre definiţii clinice 396
19.3. Suicid
nonpatologic. Suicid patologic 399
19.4. Fazele şi metodele
suicidului 401
19.5. Diferenţierea
decesului prin sinucidere de accident sau crimă 405
19.6. Procesul suicidar 406
19.7. Funcţiile
suicidului 409
19.8. Teorii asupra
suicidului 415
19.9. Sensul suicidului 419
Anexe 421
Bibliografie 437
Index 457
