Autor : Mircea Breaz
Editura ASCR Cluj Napoca
Colectia Educaţie
An aparitie :2012
ISBN 978-606-8244-36-5
Nr pagini :258
Format 165 x 240
Descrierea
editurii:
Lucrarea analizează importanţa utilizării instrumentului retoric în limbajul educaţional, în general, şi în limbajul acţiunii didactice, în particular, urmărind: rolul mecanismelor retorico-discursive în cadrul procesului de producere a conceptualizării didactice; investigarea modalităţilor retorico-didactice de influenţare deliberată a auditoriului, în interacţiunile din mediul educaţional; studiul configurării unui domeniu al stilisticii didactice, în cadrul căruia analiza stilului didactic conceptual să ocupe o poziţie privilegiată.
Studiile de lingvistică, logică simbolică, filozofie, psihologie şi pedagogie au evidenţiat un fapt general destul de simplu: anume că redundanţa este în firea lucrurilor, prin urmare expresia discursivă persuasivă şi tautologia - formă discursivă de exprimare a acesteia - o exploatează fără complexe, întrucât o redundanţă la un anumit palier încetează a mai fi redundanţă la alt palier.
Necesitatea reconsiderării fundamentelor retorico-didactice ale comunicării persuasive se justifică şi ca o reacţie la o serie de provocări constatabile în mediul educaţional contemporan. Aceste provocări derivă fie din diferitele manifestări ale relativei crize actuale de motivare pentru cariera didactică, rezultând, la rândul lor, din tendinţa de diminuare treptată a monopolului asupra educaţiei deţinut de actorii tradiţionali din sistem, fie din diversele efecte ale crizei educaţiei avansate, înţeleasă încă de la sfârşitul secolului trecut în termenii unei paradoxale incapacităţi sistematizante sau ai unei condiţionări didactice exagerate, de unde, transformarea treptată a unor discipline în simple exerciţii retorice.
Lucrarea analizează importanţa utilizării instrumentului retoric în limbajul educaţional, în general, şi în limbajul acţiunii didactice, în particular, urmărind: rolul mecanismelor retorico-discursive în cadrul procesului de producere a conceptualizării didactice; investigarea modalităţilor retorico-didactice de influenţare deliberată a auditoriului, în interacţiunile din mediul educaţional; studiul configurării unui domeniu al stilisticii didactice, în cadrul căruia analiza stilului didactic conceptual să ocupe o poziţie privilegiată.
Studiile de lingvistică, logică simbolică, filozofie, psihologie şi pedagogie au evidenţiat un fapt general destul de simplu: anume că redundanţa este în firea lucrurilor, prin urmare expresia discursivă persuasivă şi tautologia - formă discursivă de exprimare a acesteia - o exploatează fără complexe, întrucât o redundanţă la un anumit palier încetează a mai fi redundanţă la alt palier.
Necesitatea reconsiderării fundamentelor retorico-didactice ale comunicării persuasive se justifică şi ca o reacţie la o serie de provocări constatabile în mediul educaţional contemporan. Aceste provocări derivă fie din diferitele manifestări ale relativei crize actuale de motivare pentru cariera didactică, rezultând, la rândul lor, din tendinţa de diminuare treptată a monopolului asupra educaţiei deţinut de actorii tradiţionali din sistem, fie din diversele efecte ale crizei educaţiei avansate, înţeleasă încă de la sfârşitul secolului trecut în termenii unei paradoxale incapacităţi sistematizante sau ai unei condiţionări didactice exagerate, de unde, transformarea treptată a unor discipline în simple exerciţii retorice.
Cuprins:
SUMMARY 9
INTRODUCERE. Pentru o retorică didactică 18
PARTEA I
DE LA RETORICĂ LA RETORICA
DIDACTICĂ
1. DE LA RETORICĂ LA RETORICA DIDACTICĂ. Figuri şi funcţii
retorico-discursive ale comunicării didactice persuasive 23
2. RETORICĂ ŞI DISCURS TAUTOLOGIC 46
3. FUNDAMENTE RETORICO-DISCURSIVE ALE COMUNICĂRII DIDACTICE PERSUASIVE
65
4. PRAGMADIDACTICA FUNCŢIONALĂ, O NOUĂ RETORICĂ DIDACTICĂ 81
PARTEA A II-A
RETORICĂ ŞI DISCURS
TAUTOLOGIC
1. DE LA GRAMATICA LINGVISTICĂ LA GRAMATICA RETORICĂ. Pentru o retorică
a tautologiei în sintaxa discursului persuasiv 107
2. TAUTOLOGIA, CA FENOMEN INTEGRAT DISCURSIV ÎNTR-O ORDINE FUNCŢIONALĂ
126
3. REDUNDANTA TAUTOLGICĂ, O REDUNDANTĂ POZITIVĂ SAU NECESARĂ 156
4. TAUTOLOGIA, O STRUCTURĂ PERSUASIVĂ AUTOREGLATOARE 192
5. ASUPRA STILULUI PERSUASIV AL DEFINIŢIILOR TAUTOLOGICE. Funcţia
conceptuală a tautologiei 209
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu