Carti de psihologie

Acest blog isi propune sa urmareasca aparitiile editoriale in domeniul psihologiei academice, dar si a domeniilor conexe precum sociologia, etologia, dezvoltare personala etc. Sper ca demersul de a culege cat mai multe informatii despre cartile prezentate sa fie de folos in realizarea documentatiei necesare elaborarii altor lucrari originale. Prin rubrica de comentarii puteti sa va exprimati opinia despre carte sau sa oferiti cartea spre schimb ori spre vanzare altor persoane interesate.

Se afișează postările cu eticheta Bernard Dagenais. Afișați toate postările

22/01/2023

CAMPANIA DE RELATII PUBLICE

Autor: Bernard Dagenais
Editura Polirom
Colectia Collegium. Relații publice și publicitate
An aparitie : 2003
Editia I
Editia originala: ?
Traducerea Romina Surugiu, George Surugiu
ISBN 973-681-267-7
Nr pagini : 344
Format 147 x 205
Anticariat
Pretul la data postarii : 15 lei la printrecarti, 10 - 39 lei pe okazii,
pdf pe scribd si aici

Descrierea editurii:

Cartea prezinta principiile care trebuie sa ghideze orice demers avind drept scop realizarea unui plan de campanie, descriind fiecare etapa care contribuie la construirea si reusita unui astfel de plan. Notiunile teoretice sint insotite de numeroase exemplificari, pentru a oferi o imagine concreta a modului in care pot fi gestionate problemele oricarei organizatii: cresterea cifrei de afaceri, refacerea imaginii publice, traversarea unor crize, crearea unui climat favorabil in cadrul firmei, determinarea unei schimbari de comportament al angajatilor, apararea in fata concurentei etc. Avind in vedere indelunga experienta a autorului in relatiile publice, cartea constituie un instrument indispensabil pentru orice persoana care lucreaza sau doreste sa lucreze in acest domeniu.

Bernard Dagenais este profesor de relatii publice la Departamentul de Informare si Comunicare al Universitatii Laval. A practicat meseria de comunicator timp de douazeci de ani, intii ca jurnalist, apoi ca agent de informatie, consilier de presa si director de comunicare in diverse ministere ale Guvernului Quebec-ului.

La noi au fost traduse"

Profesia de relationist, Polirom 2002 ,

Campania de relatii publice, Polirom 2003

Cuprins:

Introducere 15

1. Demersul propus 16
2. Comunicarea: un fenomen complex 17
3. Care este scopul acestei cărţi. 18

Capitolul 1.Câteva noţiuni de bază 19

1. Nevoia de a comunica 19

1.1. Nu exişti dacă nu comunici 19
1.2. Nu rezişti fără s ă comunici. 20
1.3. Nu ai viitor dacă nu comunici 22

2. Forţa comunicării 25

2.1. Comunicarea nu este niciodată neutră 25
2.2. A acţiona înseamnă şi a comunica 26
2.3. Relaţiile publice sunt mai mult decât un mijloc de difuzare 27
2.4. Comunicarea este un instrument de gestiune 27
2.5. Comunicarea este un schimb 29
2.6. Comunicarea reprezintă un factor de putere 29
2.7. Comunicarea este un instrument 30
2.8. Comunicarea este persuasiune 31

3. Demersul comunicării 31

3.1. O strategie militară 31
3.2. O metodă riguroasă 32
3.3. O ştiinţăşi o artă 34

3.3.1. O ştiinţă 34
3.3.2. O artă 37

3.4. Munca de „bucătărie” 40

4. Misterul comunicării 42

4.1. O realitate insuficient cunoscută 43
4.2. O necesitate evidentă 43
4.3. Magia comunicării 44
4.4. Erorile din activităţile de comunicare 45
4.5. Erorile de percepţie 45

5. Planificarea comunicării 46

5.1. Noţiunea de planificare 46

5.1.1. Decizia de a prevedea 47
5.1.2. Analiza situaţiei 48
5.1.3. Luarea deciziei 49
5.1.4. Organizarea acţiunilor 50

5.2. Noţiunea de strategie 52
5.3. Planificarea strategică 53
5.4. Politica de relaţii publice 54
5.5. Planul 55

5.5.1. Ierarhizarea planurilor 55
5.5.2. Planuri de acţiune 56
5.5.3. Planul de campanie de relaţii publice 57

5.6. Gestiunea planurilor de campanie 57

6. Etapele de parcurs 58

7. Modelul de prezentare a unui plan 60

Capitolul 2. Definirea problemei 61

1. Identificarea problemei 61

1.1. Planificarea strategică 62
1.2. Urgenţa 62
1.3. Feedbackul 62
1.4. O decizie adhoc 63
1.5. O propunere a departamentului de relaţii publice 63
1.6. O solicitare venită din exterior 64
1.7. Planul anual 64

2. Gestionarea cererii în interiorul organizaţiei 65

2.1. Politica organizaţiei 65
2.2. Ierarhia organizaţiei 65
2.3. Conţinutul mesajului 66
2.4. Administrarea resurselor 66

3. Cum se defineşte o problemă 69

3.1. În ce constă definirea problemei 69
3.2. Cine se va ocupa de definirea problemei 70

3.2.1. Conducerea departamentului de relaţii publice 70
3.2.2. Angajarea unei firme de relaţii publice 72

3.3. Dosarul de informare 73
3.4. Caietul de sarcini 74
3.5. Absenţa caietelor 76
3.6. Timpul necesar pentru întocmirea unui plan de campanie de relaţii publice 79

4. Alegerea unei firme de relaţii publice 80

4.1. Obţinerea aprobării de a negocia 80
4.2. Delegarea unui singur responsabil al proiectului 80
4.3. Stabilirea bugetelor 81
4.4. Selecţionarea firmelor de relaţii publice 82
4.5. Prezentarea proiectelor 83
4.6. Firma de relaţii publice selectată 90
4.7. Durata activităţii 90
4.8. Contractul cu firma de relaţii publice 91

5. Definirea problemei – model de prezentare 91

6. Introducerea 94

6.1. Exemplu de introducere 94
6.2. Exemplu de stabilire a problematicii 95
6.3. Încredinţarea mandatului de a pregăti un plan de campanie 96
6.4. Organizaţia 96
6.5. Firma de relaţii publice şi publicitate 97
6.6. Demersul propus 97
6.7. Prezentarea documentului 99
6.8. Cuvinte de mulţumire 100

Capitolul 3. Analiza situaţiei 101

1. Redefinirea problemei 103

1.1. Înţelegerea problemei 103
1.2. În căutarea unei schimbări 104
1.3. Starea de fapt 104
1.4. Interpretarea datelor: o activitate critică 107
1.5. Amploarea analizei 108

1.5.1. Aria de cercetare 109
1.5.2. Depistarea potenţialelor probleme 110

2. Profilul organizaţiei 111

2.1. Statutul 112
2.2. Scopul existenţei unei organizaţii 113
2.3. Trecutul organizaţiei 116
2.4. Imaginea 118
2.5. Problemele organizaţiei 125
2.6. Obiectivele generale 125
2.7. Sistemul de valori 127
2.8. Structura 128
2.9. Concluzia 129
2.10. Modelul de prezentare a unei concluzii 132

3. Prezentarea produsului 132

3.1. Descrierea produsului 133

3.1.1. Caracteristicile produsului 134
3.1.2. Ciclul de viată 136
3.1.3. Personalitatea produsului 138

3.2. Preţul 138

3.2.1. Diverse costuri. 140
3.2.2. Reacţiile consumatorului faţă de preţ 141

3.3. Distribuţia 143

3.3.1. Piaţa vizată 143
3.3.2. Perioada de utilizare 144
3.3.3. Modul de distribuţie 144
3.3.4. Disponibilitatea produsului 145
3.3.5. Concluzia 146

4. Publicurile organizaţiei 147

4.1. Furnizorii 149
4.2. Publicurile interne 149
4.3. Publicurile intermediare 151
4.4. Publicurile externe 152

4.4.1. Clienţii 152
4.4.2. Actorii sociali 153

4.5. Ce trebuie săştim despre publicuri 155

4.5.1. Profilul publicurilor 155
4.5.2. Modelul de comportament al publicului vizat 159

4.6. Concluzia 162

5. Contextul general spaţiotemporal 162

5.1. Contextul intern 163
5.2. Contextul extern 164

5.2.1. Actualitatea 164
5.2.2. Contextul sociocultural 165
5.2.3. Contextul economic 167
5.2.4. Contextul politic 167
5.2.5. Concurenţa 168

5.3. Concluzia 171

6. Relaţiile publice 171

6.1. Relaţiile publice interne 172
6.2. Relaţiile publice externe 176
6.3. Experienţa altora 177
6.4. Concluzia 177

7. Cercetarea 180

7.1. Datele ce trebuie colectate 181

7.1.1. Dosarul de informare 182
7.1.2. Datele oficiale 182

7.2. Studiile şi analizele ce trebuie realizate
7.3. Faptele pertinente 184
7.4. Tehnicile de cercetare

8. Concluzia generală 186

8.1. Dificultatea punerii unui diagnostic 187
8.2. Ce trebuie să conţină diagnosticul final 189
8.3. Ce nu trebuie să conţină diagnosticul final 189
8.4. Exemple 193

8.4.1. Concluzii formulate pentru probleme simple 193
8.4.2. Concluzii formulatepentru probleme complexe 193

8.5. Prezentarea problemei reformulate 194
8.6. Ce anume permite un diagnostic corect 195

Capitolul 4. Obiectivele 196

1. De ce avem nevoie de obiective 196

2. Descrierea unui obiectiv 197

2.1. O definire precisă a obiectului 198
2.2. Publicul ţintă 198
2.3. Sarcinile propuse şi asumate în cadrul campaniei 199

2.3.1. Cunoaşterea 200
2.3.2. Atitudinea 201
2.3.3. Comportamentul 203
2.3.4. Secvenţa inversată 204
2.3.5. Secvenţele reunite 205

2.4. Gradul de îndeplinire a unui obiectiv 206
2.5. Perioada de timp 208

3. Obiective generale şi specifice 208

4. Ce trebuie evitat 211

5. Modele de obiective 212

6. Câteva teme de gândire 212

6.1. O schimbare simplă. 213
6.2. O schimbare complexă 213

7. Criteriile de eficacitate 214

Capitolul 5. Publicul ţintă 216

1. O alegere obligatorie 217

2. Când ţinta este publicul de masă 219

3. Restrângerea opţiunilor 221

4. Câteva exemple 223

4.1. Candidatul politic 223
4.2. Sănătatea 224
4.3. Consumul de tutun 224
4.4. Casa de pensii 225

5. Câteva sfaturi 225

Capitolul 6. Axa campaniei de relaţii publice 227

1. Definirea conceptului de axă a campaniei 228

2. Cum se poate construi axa campaniei 229

3. Axa, sloganul, semnătura instituţională 231

4. Câteva exemple 232

5. Formularea axei 236

Capitolul 7. Strategia 237

1. Captarea atenţiei publicului ţintă 237

1.1. Principiile 238

1.1.1. A face vâlvă în jurul produsului 238
1.1.2. Repetiţia 238
1.1.3. Creaţia 239

1.2. Tehnicile de comunicare 239

2. Stimularea unei atitudini pozitive 240

2.1. Principiile 240
2.2. Tehnicile 241

2.2.1. Angajamentul lejer 241
2.2.2. Angajamentul profund 243

3. Provocarea unui comportament anume 244

3.1. Principiile 244

3.1.1. O atitudine negativă 245
3.1.2. O atitudine pozitivă 246
3.1.3. Comportamentul si angajamentul 247

3.2. Tehnicile 248

4. Perspectiva comunicării interne 249

4.1. Declaraţia de principii/programul de acţiune al organizaţiei 249
4.2. O politică de relaţii publice 250
4.3. Activităţile de relaţii publice 251

5. Alte abordări 252

5.1. Strategia push and pull 252
5.2. Strategia directă sau indirectă 253
5.3. Strategia intensivă sau extensivă 253
5.4. Strategia efectului imediat sau a frecvenţei 254

6. Câteva sfaturi 255

Capitolul 8. Tehnicile de relaţii publice, massmedia şi suporturile utilizate 257

1. Tehnicile 258

1.1. Comunicarea de masă 258

1.1.1. Relaţiile publice 258
1.1.2. Relaţiile cu presa 260
1.1.3. Afacerile publice/Activitatea de lobby 263
1.1.4. Propaganda 264
1.1.5. Publicitatea 265
1.1.6. Comunicarea directă 268
1.1.7. Sponsorizarea 268

1.2. Comunicarea personalizată 269

1.2.1. De la persoană la persoană 270
1.2.2. Reuniunile în grupuri de mici dimensiuni 272
1.2.3. Reuniunile de amploare 274

1.3. Comunicarea organizaţională/internă 274
1.4. Tehnicile de coerciţie şi recompensare 274

1.4.1. Coerciţia şi penalizarea 274
1.4.2. Recompensa şi privilegiul 275

1.5. Alegerea tehnicii potrivite 275

2. Mass-media 276

2.1. Presa scrisă 277

2.1.1. Ziarele 278
2.1.2. Revistele 279

2.2. Radioul 280
2.3. Televiziunea 282
2.4. Afişajul 283
2.5. Alte mijloace de comunicare 284

2.5.1. Mijloacele netradiţionale 284
2.5.2. Mijloacele de comunicare informatizate 284

2.6. Alegerea unor media potrivite 285

3. Suporturile 286

3.1. Suporturile scrise 287
3.2 Suporturile grafice 287
3.3. Suporturile vizuale 287
3.4. Suporturile sonore 288
3.5. Suporturile video 288
3.6. Obiectelesuport 289
3.7. Suporturile tridimensionale 289
3.8. Alegerea suportului potrivit 290

4. Mijloacele 291

4.1. Un serviciu de relaţii publice 291
4.2. Purtătorul de cuvânt 291
4.3. Partenerii 292
4.4. Diverse alte activităţi 292
4.5. Noile tehnologii 293

5. Prezentarea 293

6. Câteva sfaturi 295

Capitolul 9. Mesajul 296

1. Principiile de bază 297

2 Tipuri de mesaje 298

2.1. Mesajul de ordin politic 299
2.2. Mesajul de prestigiu 299
2.3. Mesajul care vizează o schimbare de comportament 300
2.4. Mesajul comercial 301
2.5. Mesajul utilitar 301
2.6. Mesajul combatant 302

3. Conceperea mesajului 302

3.1. Titlul 303
3.2. Textul 304
3.3. Creativitatea 305
3.4. Tonul 306

4. Realizarea mesajului 307

Capitolul 10. Bugetul şi calendarul 310

1. Bugetul 310

1.1. Cum se stabileşte un buget 310
1.2. Elementele bugetului 311

1.2.1. Conţinutul unui buget de relaţii publice 311

1.3. Costul operaţiunilor 314

2. Calendarul activităţilor 315

Capitolul 11. Evaluarea 318

1. Diferite abordări 319

1.1. De la general la particular 319
1.2. De la receptare la comportament. 319
1.3. Variabile reale. 320
1.4. Ce evaluăm? 320

2. Evaluarea unui plan de campanie 321

3. Tehnicile de evaluare 326

4. Concluzie 328

Capitolul 12. Prezentarea 329

Capitolul 13. Concluzii

Capitolul 14. Recomandări pentru organizaţie

Bibliografie

Lista exemplelor

21/01/2023

PROFESIA DE RELATIONIST

Autor: Bernard Dagenais
Editura Polirom
Colectia Collegium. Relații publice și publicitate
An aparitie : 2002
Editia I
Editia originala: Le métier de relationniste
Traducerea Anca-Magdalena Frumusani
ISBN 978-973-6811-42-5
Nr pagini : 232
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 9,99 lei la Editura, 9,15 lei la elefant, 7,99 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

Orice intreprindere, organism sau persoana care vrea sa prospere trebuie sa stie sa se puna in valoare, sa se faca acceptata, sa se impuna si chiar sa se apere. Accesul la mass-media ii este deci indispensabil, nu pentru a le controla, ci, mai degraba, pentru a se asigura ca opinia publica ii este favorabila. Intr-o organizatie, una dintre sarcinile relatiilor publice este de a afla ce gindeste publicul. Serviciul de relatii publice gestioneaza schimbarea, crizele, climatul de munca, imaginea publica sau reputatia. Relatiile publice insotesc organizatia in toate activitatile sale, si atunci cind lucrurile merg bine, dar si cind totul merge rau. Dar cine poate practica aceasta meserie complexa ce tine in egala masura de jurnalism, publicitate, propaganda sau lobby? Ce studii sau ce experienta ofera pregatirea pentru meseria de relationist? Care sint sarcinile unui relationist? Ce loc ocupa el in ierarhia organizatiei? „Profesia de relationist” raspunde tuturor acestor intrebari. Cartea prezinta modul in care relationistii utilizeaza cunoasterea exacta a strategiilor si tehnicilor, pentru a construi o imagine de cistigator a angajatorului lor.

La noi au fost traduse"

Profesia de relationist, Polirom 2002 ,

Campania de relatii publice, Polirom 2003

Cuprins:

Introducere 13

CAPITOLUL 1 - Ce sunt publice? 17

1. De ce se practică relaţiile publice? 18

1.1. Pentru că nu putern trăi fără comunicare 18

1.1.1. Obtigaţia de a comunica 19
1.1.2. Necesnatea de a recurge la mass-media 20

1.2. Pentru a atrage atentia 21
1.3. Pentru a informa 26
1.4. Pentru a crea un climat de simpatie 30
1.5. Pentru a rezolva o problemă 32
1.6. Pentru a gestiona o provocare 33
1.7. Pentru a dezvolta o imagine 33
1.8. Pentru a ne apăra 34
1.9. Pentru a influenta opinia publicului 35
1.10. Pentru a răspunde jurnalistilor şi publicului 36
1.11. Pentru a face fată complexitătii socioeconomice 37

1.11.1. Structura sociala complexa 37
1.11.2. Consumatorii 38
1.11.3. Jurnalismul 38
1.11.4. Restricţiile bugetare 39
1.11.5. Prevenirea 39

2. Ce sunt relaţiile publice? 40

2.1. O stare de spirit 40
2.2. Un instrument de gestiune 41

2.2.1. Luarea decizillor 41
2.2.2. Gestiunea mizelor 44

2.3. O indemânare 45
2.4. O arta si o stiinţă 48
2.5. O profesie exigentă 49
2.6. O practică democratică 50
2.7. Un control asupra realitătii 53
2.8. O industrie 53
2.9. Un sistem de valori 54

3. O definitie 54

3.1. O activitate de conducere 55

3.1.1. A fi membru al conducerii 56
3.1.2. A participa la decizii 57

3.2. Cu caracter perrnanent şi organizat 60
3.3. in slujba organizatiei 61
3.4. Pentru a crea un curent de simpatie 61
3.5. Pentru a gestiona provocările 62
3.6. Pe lăngă diferitele categorii de public 63
3.7. O practică de informare 65
3.8. Căutarea interesului comun 66
3.9. Concluzii 66

4. Relatille publice şi celelalte profesii ale comunicării 67

4.1. Jurnalismul 67
4.2. Publicitatea 68
4.3. Marketingul 70
4.4. Afacerile publice şi lobby-ul 71
4.5. Propaganda 72
4.6. Concluzii 73

5. Putină istorie 73

5.1. Practica ancestrală 74
5.2. Naşterea relatiilor publice moderne 75
5.3. Lectiile unei crize 77

CAPITOLUL 2 - Abilitătile necesare pentru a reuşi in această profesie 81

1. Calitătile personale 81

1.1.O cultură generală solidă 81
1.2. Imaginatie 82
1.3. Aptitudini particulare 83

2. Cunoştinte specifice 84

2.1. Cunoaşterea organizatiei 84
2.2. Cunoaşterea publicului 85
2.3. Cunoaşterea mediului 87
2.4. Cunoaşterea tehnicilor de cercetare 89

3. Exigentele profesionale 90

3.1. Cunoaşterea mass-media 90
3.2. Cunoaşterea strategiilor de cornunicare 93

3.2.1. Inţelegerea problemei : un rol de analist 94
3.2.2. Formularea obiectivelor si alegerea tintelor: un rol de consilier 95
3.2.3. Prezentarea strategiei : un rol de strateg 97
3.2.4. Alegerea tehnicilor : un rol de expertiză 98
3.2.5. Alegerea mass-media : un rol tehnic 99
3.2.6. Alegerea suporturilor : un rol de imaginaţie 100
3.2.7. Mesajele: un rol de creativitate 100
3.2.8. Producţia : un rol de specialist 101
3.2.9. Bugetul calendarul : un rol de logistică 101
3.2.10. Evaluarea : un rol de cercetare 102

3.3. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare 102

3.3.1. Tehnica de bază : scriitura 103
3.3.2. Comunicarea de masă 104
3.3.3. Comunicarea internă 110
3.3.4. Comunicarea personalizată 111

3.4. Cunoaşterea suporturilor 113

3.4.1. Suporturile scrise 113
3.4.2. Suporturile audiovizuale 114
3.4.3. Suporturile tridimensionale 115

4. Munca de relationist 116

4.1. Sarcinile de execuţie 116
4.2. Sarcinile de decizie 116
4.3. A fi generalist sau specialist 117
4.4. Sarcinile pe care le poate indeplini 118

4.4.1. Cercetarea 118
4.4.2. Conceperea 118
4.4.3. Realizarea 118
4.4.4. Evaluarea 118

CAPITOLUL 3 - Formarea 121

1. Continutul formării ideale 121

2. Problemele formării 123

2.1. Pasiunea pentru ştiintele comunicării 123
2.2. Formarea la locul de muncă 123
2.3. Formarea generală de bază 124
2.4. Neglijenţa organizatiilor 126

3. Diversitatea formărilor 127

3.1. Comunicarea instrumentală 127
3.2. Comunicarea strategică 128
3.3. Ştiinţa comunicării 128

4. Formarea in instituţii şcolare 129

4.1. Formarea in colegii 129
4.2. Formarea in universităti 129

4.2.1. Cursurile obisnuite de ciclul intăi 130
4.2.2. Cursurile de formare continuă 131
4.2.3. Cursurile de ciclul al doilea 133

5. Formarea profesională 134

5.1. Societatea Relaţioniştilor din Quebec 134
5.2. Organizaţiile 135
5.3. Benchmarking-ul: invătarea prin exemplu 135
5.4. Formarea privată 136

6. Realitatea formării 136

6.1. Absenta formării 137
6.2. Cultura de bază 138
6.3. O formare comună pentru jurnalism şi pentru relaţiile publice 138
6.4. Preocupările divergente ale intervenientilor 140
6.5. Formarea este o necesitate 140

CAPITOLUL 4 - Curn se organizează profesia 143

1. Starea de fapt 143

1.1.O profesie nedelimitată 143
1.2. O meserie complexă 145
1.3. Specificitatea sarcinilor 151

1.3.1. Tehnicianul in informare 151
1.3.2. Profesionistul fn comunicare 152
1.3.3. Directorul de comunicare 152

2. Activitatea in organizaţie 153

2.1. Raţiunea de a fi a unui departament de comunicare 153

2.1.1. Presiunea externă 154
2.1.2. Presiunea internă 156

2.2. Un conţinut specific 158
2.3. O realitate complexă 160
2.4. O funcţie politică şi administrativă 162
2.5. Situarea sa in organigramă 164
2.6. Organizarea unui departament de comunicare 165

2.6.1. Serviciile oferite 166
2.6.2. Sarcinile ce trebuie realizate 167

2.7. Raporturile cu cabinetele de consiliere 169
2.8. Comunicarea integrată 170

3. Munca intr-o agenţie 171

3.1. Structura unei agentii de PR 171
3.2. Principalele agentii 174
3.3. Diferiţii clienti 174

4. Consultantul independent in relaţii publice 178

5. Relatiile cu jurnaliştii 178

5.1. Punerea in valoare a relationistului 180
5.2. Jurnalistul pune in scenă 182
5.3. O neincredere reciprocă 183

6. Asociatiile profesionale 185

7. Etica 186

7.1.O definiţie 187
7.2. Cazurile de conştiintă 189

8. Angajările 189

CAPITOLUL 5 - Imaginea relaţionistului 191

1. Notiunea de imagine 191

1.1. Personalitatea 193
1.2. Imaginea proiectată 193
1.3. Imaginea percepută 193
1.4. Imaginea-răspuns 194

2. Imaginile propuse 194

2.1. Zeul Hermes 194
2.2. Ambasadorul 195
2.3. Interpretul 195

2.3.1. Interpretul publicului 196
2.3.2. Interpretul evenimentelor 196
2.3.3. Interpretul organizatiei 197
2.3.4. Interpret intre părţi 197

2.4. Generozitatea 198
2.5. Cavalerul medieval 198
2.6. Adevăul inainte de toate 199

3. Imaginile percepute 200

3.1. Relationistul monden 200
3.2. Relationistul agent de presă 201
3.3. Manipulatorul 202
3.4. Ventilatorul 203
3.5. Spin doctor-ul 203
3.6. Docilul 204

4. Imaginile trăite 204

4.1. Schizofrenicul 205
4.2. Nebunul regelui 205
4.3. Ambalatorul 206
4.4. Mercenarul 206
4.5. Gestionarul de imagini 207
4.6. Machiorul 207
4.7. Vănzătorul de produse 208
4.8. Avocatul 209
4.9. Pompierul 209
4.10. Democratul 210
4.11. Temerarul 211
4.12. ConcIuzie 211

CAPITOLUL 6 - Provocările viitorului 213

1. Pe plan profesional 213

1.1. Credibilitatea relationistului 213
1.2. Imaginea profesiei 214
1.3. Specificitatea formării 215
1.4. Evaluarea 215
1.5. Comunicarea internă 216
1.6. Gestiunca mizelor 217
1.7. Intoarcerea la individ 218

2. Pe plan societal 218

2.1. Responsabilitatea socială 219
2.2. Depersonalizarea 220
2.3. Impărtăşirea cunoaşterii 220

2.3.1. Complexitatea mesajelor 221
2.3.2. Specializare supraspecializare 221
2.3.3. Informaţie şi putere 222

2.4. Paradoxul comunicărilor 222
2.5. Valorile sociale 223
2.6. Diferenta culturală 224
2.7. Mondializarea 224

3. Relaţiile publice slujesc bine societatea ? 225

Bibliografie 227

Lista exemplelor 231