MINTEA NOASTRA … cea de toate zilele. Despre gandire, fizica si calculatoare

Autor : Roger Penrose                

Editura Tehnica

Colectia Taifas

An aparitie :2001,2006

Editia a II-a      

Editia originala 1989

Traducerea Cornelia Rusu, Mircea Rusu

ISBN  973-31-2288-2

Nr pagini :505

Format 130 x 200

Pretul la data postarii :  
54,50 lei la Carturaresti,44,60 lei la librarie.net

Download pdf  aici

Descrierea editurii:

Lucrarea de faţã reprezintã o încercare de mare expresivitate şi semnificaţie de a gãsi noi cãi de înţelegere a modului în care gândim, raţionãm şi judecãm, pornind de la cunoştinţele pe care le avem în prezent în matematicã, fizicã, biologie şi ştiinţa calculatoarelor. Autorul se întreabã la fel ca Newton, la fel ca Einstein, la fel ca Bohr, dacã lumea lui Platon (acel topos noetos) nu este chiar lumea noastrã fizicã, guvernatã de legile fizicii şi ale matematicii. Animat de o puternicã credinţã în faptul cã ceea ce ştim astãzi nu ne permite să înţelegem decât parţial facultãţile noastre cognitive, autorul sugereazã noi cãi de abordare. Cartea este destinatã publicului larg necunoscãtor, dar cugetãtor, reuşind sã ne comunice fiorul de a putea contempla „zarea interioarã“ a lumii.

Recenzie video de Bogdan Papacostea

Cuprins: (Editia 2001)

Prefaţă de M. Gardner  7

Către cititor  9

Nota traducătorilor  11

Prolog  12

1 Poate un calculator sa gindeaasca?  13

Introducere  13

Testul lui Turing  15

Inteligenţa artificială  20

"Plăcerea” şi "durerea" in  abordarea IA  23

IA-tare şi camera chinezeasca  a lui Searle  26

Hard şi soft  32

2 Algoritmi şi maşini Turing  39

Fundamentele concepruIui  de algoritm  39

Conceptul lui Turing  44

Codificarea binară a datelor numerice  52

Teza Church-Turing  56

Alte tipuri de numere decat  cele naturale  59

Maşina Turing universală  60

Imposibilitatea rezoIvării problemei  lui Hilbert  67

Cum să intreci un  algoritm  74

Calculul Iambda al lui Church  76

3 Matematică şi realitate  86

Ţara Iui Tor'BIed-Nam  86

Numere reaIe  93

Câte numere reale există?  96

"Realitatea" numerelor reale  99

Numere compIexe  101

Construirea mulţimii Mandelbrot  106

Oare conceptele matematice au o  realitate in sensul Iui Platon?  109

4 Adevăr, demonstraţie şi înţelegere  113

Programul lui Hilben pentru  matematică  113

Sisteme matematice formale  116

Teorema Iui Gödel  120

Gândirea matematică  123

Platonism sau intuiţionism?  127

Teoreme de tip Gödel obţinute din rezultatele lui Turing  131

Mulţimi numărabile recursiv  134

Este oare recursivă mulţimea Mandelbrot?  140

Câteva exemple de matematica nerecursivă  145

Este oare mulţimea Mandelbrot asemănătoare unei matematici nerecursive?  154

Teoria complexităţii  156

Complexitatea şi calculabilitatea fenomenelor fizice  162

5  Lumea clasică  165

Stadiul actual al teoriilor fizicii  165

Geometria euclidiană  172

Dinamica lui Galilei şi Newton  178

Lumea mecanicistă a dinamicii newtoniane  184

Este oare calculabil universul newtonian al bilelor de biliard? 187

Mecanica hamiltoniană  191

Spaţiul fazelor  193

Teoria electromagnetismului a lui Mawell  201

Calculabilitatea şi ecuaţia undelor  205

Ecuaţia de mişcare a lui Lorente; soluţii divergente  206

Relativitatea restrânsă a lui Einstein şi Poicare  209

Relativitatea generală a lui Einstein  220

Cauzalitate relativistă şi determinism  231

Calculabilitate in fizica clasică: care este situaţia actuală?  236

Masă, materie şi realitate  237

6  Magie cuantică şi mister cuantic  245

Le este necesară fizica cuantică filosofilor?  245

Punctele slabe ale fizicii clasice  248

Începuturile fizicii cuantice  250

Experimentul cu două fante  252

Amplitudini de probabilitate  257

Starea cuantică a unei particule  264

Principiul de incertitudine  270

Procedurile U şi R de evolutie  272

Poate fi o particulă in două locuri  diferite in acelaşi timp?  274

Spaţiul Hilbert  280

Măsurători  283

Spinul şi sfera Riemann a stărilor  288

Obiectivitatea şi măsurabiiitatea  stărilor cuantice  292

Copierea unei stari cuantice  293

Spinul fotonului  294

Obiecte cu spin mare  297

Sisteme multiparticulă  299

"Paradoxul" lui Einstein, Podolsky  şi Rosen  304

Experimente cu fotoni: o problemă  pentru relativitate?  311

Ecuaţia lui Schrödinger; ecuaţia  lui Dirac  313

Teoria cuantică a câmpului  315

Pisica lui Schrödinger  315

Diferite puncte de vedere existente  in mecanica cuantică actuală  319

Spre ce ne conduc toate acestea?  322

7 Cosmologie şi săgeata timpului  328

Curgerea timpului  328

Creşterea inexorabilă a entropiei  331

Ce este entropia?  336

Aplicaţii ale legii a doua  341

Originea entropiei scăzute  din univers  345 

Cosmologia şi big bang-ul  350

Sfera de foc primordială  5

Oare big bang-ul explică legea  a doua?  357

Găuri negre  358

Structura singularităţilor  spaţiu-timpului  364

Cât de special a fost big bang-ul?  369

8 În cautarea gravitaţiei cuantice   378

Este necesară gravitaţia cuantică?  378

Pe ce se bazează ipoteza  curburii Weyl?  380

Asimetria temporală la reducerea  vectorului de stare  385

Cutia lui Hawking: o legătură cu  ipoteza curburii Weyl?  390

Când se reduce vectorul de stare?  398

 

9 Creierul şi modele ale lui  405

Cum arată, de fapt, creierul?  405

Care este sediul conştiinţei?  412

Experimente pe creier   416

Vedere in condiţii de orbire  418

Prelucrarea informaţiei in  cortexul vizual  419

Cum se transmit semnalele nervoase?  420

Modele pe calculator  424

Plasticitatea creierului  428

Calculatoare paralele şi "unicitatea"  conştiinţei  430

Are oare mecanica cuantică vreun rol  in activitatea cerebrală?  431

Calculatoare cuantice  433

Dincolo de teoria cuantică?  434

 

10 Unde se află azi fizica mintii?  438

Care este rolul minţii omeneşti?  438

Care este rolul conştiinţei?  442

Selecţia naturală a algoritmilor?  447

Natura nealgoritmică a gândirii matematice  450

Inspiraţie, intuiţie şi originalitate  452

Non- verbalitatea gândirii  457

Au animalele conştiinţă?  459

Legătura cu lumea lui Platon  460

O interpretare a realitlţii fizice  463

Determinism şi determinism tare  465

Principiul antropic  467

Acoperiri şi cuasicristale  469

O posibila legătură cu plasticitatea  creierului  472

Decalajul in timp al percepţiei  conştiente  474

Straniul rol al timpului in percepţia  conştientă  478

Concluzie: punctul de vedere  al unui copil  482

 

Epilog  487

Bibliografie  488 

Postfaţa traducătorilor  495

Index alfabetic  501

 

INCERTITUDINILE RATIUNII. Umbrele mintii

Autor :  Roger Penrose               

Editura Tehnica

Colectia Taifas

An aparitie :1999   

Editia originala Shadows of the Mind, 1994

Traducerea  Dana Jalobeanu

ISBN 973-31-1290-9

Nr pagini :530

Format 130 x 200

Anticariat.  99 lei pe okazii, 80 lei la anticariat socrate

Download pdf  

Descrierea epistematic:

Autor a mai multor cărţi de succes, Roger Penrose a ajuns un nume cunoscut cu mult dincolo de comunitatea ştiinţifică al cărei reprezentant de frunte este de vreo treizeci de ani. Cărţile lui sunt în acelaşi timp o demonstraţie şi o provocare. O demonstraţie a faptului că, un volum în care este vorba despre teorii cosmologice contemporane, matematici aplicate, inteligenţă artificială, neurobiologie şi alte câteva lucruri - toate într-un riguros limbaj ştiinţific - poate ajunge best-seller, poate stârni discuţii mult dincolo de domeniile citate, poate produce ecouri în mass media şi deveni subiect de controversă între filozofi. În acelaşi timp, Roger Penrose adresează prin intermediul cărţilor sale o continuă provocare comunităţii ştiinţifice. Credeţi că ştiinţa a rezolvat deja, în mare, toate problemele esenţiale cu care omenirea se confruntă? Credeţi că până la o "mare teorie unificată" în fizică mai avem doar un pas? Credeţi că neurobiologia, psihologia cognitivă sau chiar filozofia minţii sunt in stare să ne dea o teorie ştiinţifică a felului în care mintea noastră este alcătuită? Sunteţi atunci dintre cei cărora provocarea le este adresată.

Cuprins:

Prefaţă  11

Nota traducătorului   17

Prolog  19

Partea Întâi:

De ce avem nevoie de o nouă fizică pentru a înţelege mintea 23

1. Conştiinţa şi calculul 25

      1.1. Conştiinţă şi ştiinţă 25

      1.2. Pot roboţii salva această lume tulburată? 27

      1.3. A,B,C,D -ul calculului şi gândirii conştiente 31

      1.4. Fizicalism şi mentalism 37

      1.5. Calcul: proceduri top-down şi bottom-up 38

      1.6. Poziţia C contravine tezei Church-Turing? 41

      1.7. Haos 43

      1.8. Calcul analogic 46

      1.9. Ce fel de acţiune ar putea fi non-computaţională? 48

      1.10. Ce se poate spune despre viitor? 56

      1.11. Pot calculatoarele să aibă drepturi şi responsabilităţi? 58

      1.12. „Conştienţă" „înţelegere”, „conştiinţă”, „inteligenţă” 60

      1.13. Argumentul lui John Searle  65

      1.14. Unele dificultăţi ale modelului computaţional  66

      1.15. Limitările actuale din IA oferă sprijin poziţiei C ? 69

      1.16. Argumentul oferit de teorema lui Gödel  74

      1.17. Platonism sau misticism ?  76

      1.18. Cât de relevanta este înţelegerea matematică?  77

      1.19. Ce legătură are teorema lui Gödel  cu comportamentul de zi cu zi ? 79

      1.20. Vizualizarea mentală şi realitatea virtuală 84

      1.21. Este imaginaţia matematică nealgoritmică ? 86

Note şi referinţe bibliografie  89

2. Exemplul lui Gödel  93

      2.1. Teorema lui Gödel  şi maşinile Turing 93

      2.2. Proceduri de calcul            95

      2.3. Calcule care nu se termină  97

      2.4. Cum să decidem dacă un anumit calcul se termina sau nu ?  98

      2.5. Familii de calcule; concluzia Gödel -Turing (G)   103

      2.6. Obiecţiile tehnice posibile relative la G  108

      2.7. Câteva consideraţii matematice mai profunde  122

      2.8. Conditia de ω-consistenta  125

      2.9. Sistemele formale şi demonstraţia algoritmică 128

      2.10. Alte obiecţii tehnice posibile relativ ia G  131

Note şi referinţe bibliografice  156

Anexa A : O maşină Turing de gödelizare                 158

3. Despre non-computabilitate în gândirea matematică                168

      3.1. Ce au gândit Gödel  şi Turing? 168

      3.2. Poate un algoritm incorect să simuleze înţelegerea matematică  într-un mod care nu poate fi cunoscut?  172

      3.3. Poate simula intelegerea matematica  un algoritm cognoscibil intr-un mod care nu poate fi cunoscut? 174

      3.4.Utilizează oare, fara discernământ, matematicienii  un algoritm incorect ? 182

      3.5. Poate un algoritm să fie incognoscibil? 187

      3.6. Selecţie naturală sau acţiunea lui Dumiiezeu? 190

      3.7. Un algoritm sau mai mulţi algoritmi? 191

      3.8. Selecţia naturală a matematicienilor 193

      3.9. Algoritmi de învăţare 197

      3.10. Poate mediul să fie un factor extern nealgoritmic? 199

      3.11. Cum poate un robot să înveţe? 201

      3.12. Poate un robot să aibă „convingeri matematice ferme”? 204

      3.13. Mecanisme care stau la baza matematicii robotului 208

      3.14. Contradicţia fundamentală 211

      3.15. Mijloace prin care contradicţia poate fi îndepărtată 213

      3.16. Trebuie robotul să creadă în M ? 214

      3.17. Erorile şi „înţelegerea” robotului 218

      3.18. Cum poate fi încorporat elementul aleator în activitatea robotului? 219

      3.19. Suprimarea aserţiunilor- * eronate 221

      3.20. Este nevoie doar de un număr finit de aserţiuni- * m   224

      3.21. Sunt suficiente măsurile de prevedere luate? 228

      3.22. Poate haosul să salveze modelul computaţional al minţii? 230

      3.23. Reductio ad absurdum un dialog fantastic  231

      3.24. Raţionamentul pe care l-am făcut este cumva paradoxal? 245

      3.25. Complicaţia în demonstraţiile matematice 249

      3.26. întreruperea prin calcul a ciclurilor infinite 252

      3.27. Matematică computaţională top-dawn sau bottom-up?  256

      3.28. Concluzii 259

Note şi referinţe bibliografice 267

Partea a doua:

Ne trebuie o nouă fizică pentru a înţelege mintea 271

4. Are mintea un loc în fizica clasică? 273

      4.1. Mintea şi legile fizicii 273

      4.2. Calculabilitate şi haos în fizica zilelor noastre 275

      4.3. Conştiinţa: o nouă fizică sau un „fenomen emergent” ?  277

      4.4. Înclinarea Einstein 278

      4.5. Calcul şi fizică 290

Note şi referinţe bibliografice 299

5. Structura lumii cuantice 300

      5.1. Teoria cuantică — enigmă şi paradox 300

      5.2. Problema Elitzur-Vaidman de testare a bombelor 302

      5.3. Dodecaedrele magice 304

      5.4. Statutul experimental al misterelor Z de tip EPR   310

      5.5. Piatra de temelie a teoriei cuantice - o istorie a extraordinarului   314

      5.6. Regulile de bază ale teoriei cuantice  322

      5.7. Evoluţia unitară (U) 325

      5.8. Reducerea vectorului de stare R   329

      5.9. Soluţia problemei lui Elitzur şi Vaidman  334

      5.10. Teoria cuantică a spinului.  Sfera Riemann  337

      5.11. Poziţia şi impulsul unei particule  346

      5.12. Spaţiul Hilbert  347

      5.13. Descrierea lui R cu ajutorul spaţiului Hilbert  351

      5.14. Măsurători comutative  355

      5.15. ''şi”-ul mecanicii cuantice  356

      5.16. Ortogonalitatea stărilor produs  359

      5.17. Nonlocalizarea cuantică  360

      5.18. Explicaţia dodecaedrelor magice  366

Anexa B:  Imposibilitatea de a colora dodecaedrul  372

Anexa C:  Ortogonalitate între stările generale de spin  373

Note şi referinţe bibliografice  377

6. Teoria cuantică şi realitatea 379

      6.1. Este R un proces real? 379

      6.2. Puncte de vedere de tip many worlds  383

      6.3. Neluându-l pe  I ψ>  în serios   386

      6.4. Matricea densitate  390

      6.5. Matrice densitate pentru perechi EPR   395

      6.6. O explicaţie FAPP a lui R?  398

      6.7. Explică FAPP regula modulului pătrat?  403

      6.8. Este conştiinţa cea care reduce vectorul de stare?  404

      6.9. Luând  I ψ>  în serios   406

      6.10. Reducţie a vectorului de stare indusă gravitaţional? 410

      6.11. Unităţi absolute  414

      6.12. Noul criteriu 415

Note şi referinţe bibliografice 423

7. Teoria cuantică şi creierul 425

      7.1. Acţiune cuantică la scară mare în funcţionarea creierului? 425

      7.2. Neuroni, sinapse şi calculatoare 430

      7.3. Calculabilitate cuantică 434

      7.4. Citoschelete şi microtubule  436

      7.5. Coerenţă cuantică în microtubule?  447

      7.6. Microtubulele şi conştiinţa  450

      7.7. Un model pentru minte?  452

      7.8. Non-computabilitate în gravitaţia cuantică (1)  459

      7.9. Maşini oracol şi legi fizice  462

      7.10. Noii-computabilitate în gravitaţia cuantică (2)  465

      7.11. Timpul şi percepţiile conştiente  467

      7.12. EPR şi timpul: necesitatea unei noi imagini a lumii 473

Note şi referinţe bibliografice  476

8. Implicatii? 478

      8.1. „Aparate” artificiale inteligente  478

      8.2. Lucruri pe care calculatoarele le fac bine sau prost  481

      8.3. Estetică şi altele  485

      8.4. Anumite pericole inerente in tehnologia calculatoarelor  487

      8.5. Alegerile enigmatice  488

      8.6. Fenomenul fizic al conştiinţei?  491

      8.7. Trei lumi şi trei mistere  497

Note şi referinţe bibliografice 508

Epilog  509

Bibliografie  510

Sir Roger Penrose scurtă notă biografică  531

Termeni propuşi În limba română  532