09/01/2014

INCERTITUDINILE RATIUNII. Umbrele mintii



Autor :  Roger Penrose               
Editura Tehnica
Colectia Taifas
An aparitie :1999   
Editia originala Shadows of the Mind, 1994
Traducerea  Dana Jalobeanu
ISBN 973-31-1290-9
Nr pagini :530
Format 130 x 200
Anticariat.  99 lei pe okazii, 80 lei la anticariat socrate
Download pdf  


Descrierea epistematic:
Autor a mai multor cărţi de succes, Roger Penrose a ajuns un nume cunoscut cu mult dincolo de comunitatea ştiinţifică al cărei reprezentant de frunte este de vreo treizeci de ani. Cărţile lui sunt în acelaşi timp o demonstraţie şi o provocare. O demonstraţie a faptului că, un volum în care este vorba despre teorii cosmologice contemporane, matematici aplicate, inteligenţă artificială, neurobiologie şi alte câteva lucruri - toate într-un riguros limbaj ştiinţific - poate ajunge best-seller, poate stârni discuţii mult dincolo de domeniile citate, poate produce ecouri în mass media şi deveni subiect de controversă între filozofi. În acelaşi timp, Roger Penrose adresează prin intermediul cărţilor sale o continuă provocare comunităţii ştiinţifice. Credeţi că ştiinţa a rezolvat deja, în mare, toate problemele esenţiale cu care omenirea se confruntă? Credeţi că până la o "mare teorie unificată" în fizică mai avem doar un pas? Credeţi că neurobiologia, psihologia cognitivă sau chiar filozofia minţii sunt in stare să ne dea o teorie ştiinţifică a felului în care mintea noastră este alcătuită? Sunteţi atunci dintre cei cărora provocarea le este adresată.
Cuprins:


Prefaţă  11
Nota traducătorului   17
Prolog  19

Partea Întâi:
De ce avem nevoie de o nouă fizică pentru a înţelege mintea 23

1. Conştiinţa şi calculul 25
      1.1. Conştiinţă şi ştiinţă 25
      1.2. Pot roboţii salva această lume tulburată? 27
      1.3. A,B,C,D -ul calculului şi gândirii conştiente 31
      1.4. Fizicalism şi mentalism 37
      1.5. Calcul: proceduri top-down şi bottom-up 38
      1.6. Poziţia C contravine tezei Church-Turing? 41
      1.7. Haos 43
      1.8. Calcul analogic 46
      1.9. Ce fel de acţiune ar putea fi non-computaţională? 48
      1.10. Ce se poate spune despre viitor? 56
      1.11. Pot calculatoarele să aibă drepturi şi responsabilităţi? 58
      1.12. „Conştienţă" „înţelegere”, „conştiinţă”, „inteligenţă” 60
      1.13. Argumentul lui John Searle  65
      1.14. Unele dificultăţi ale modelului computaţional  66
      1.15. Limitările actuale din IA oferă sprijin poziţiei C ? 69
      1.16. Argumentul oferit de teorema lui Gödel  74
      1.17. Platonism sau misticism ?  76
      1.18. Cât de relevanta este înţelegerea matematică?  77
      1.19. Ce legătură are teorema lui Gödel  cu comportamentul de zi cu zi ? 79
      1.20. Vizualizarea mentală şi realitatea virtuală 84
      1.21. Este imaginaţia matematică nealgoritmică ? 86
Note şi referinţe bibliografie  89

2. Exemplul lui Gödel  93
      2.1. Teorema lui Gödel  şi maşinile Turing 93
      2.2. Proceduri de calcul            95
      2.3. Calcule care nu se termină  97
      2.4. Cum să decidem dacă un anumit calcul se termina sau nu ?  98
      2.5. Familii de calcule; concluzia Gödel -Turing (G)   103
      2.6. Obiecţiile tehnice posibile relative la G  108
      2.7. Câteva consideraţii matematice mai profunde  122
      2.8. Conditia de ω-consistenta  125
      2.9. Sistemele formale şi demonstraţia algoritmică 128
      2.10. Alte obiecţii tehnice posibile relativ ia G  131
Note şi referinţe bibliografice  156
Anexa A : O maşină Turing de gödelizare                 158

3. Despre non-computabilitate în gândirea matematică                168
      3.1. Ce au gândit Gödel  şi Turing? 168
      3.2. Poate un algoritm incorect să simuleze înţelegerea matematică  într-un mod care nu poate fi cunoscut?  172
      3.3. Poate simula intelegerea matematica  un algoritm cognoscibil intr-un mod care nu poate fi cunoscut? 174
      3.4.Utilizează oare, fara discernământ, matematicienii  un algoritm incorect ? 182
      3.5. Poate un algoritm să fie incognoscibil? 187
      3.6. Selecţie naturală sau acţiunea lui Dumiiezeu? 190
      3.7. Un algoritm sau mai mulţi algoritmi? 191
      3.8. Selecţia naturală a matematicienilor 193
      3.9. Algoritmi de învăţare 197
      3.10. Poate mediul să fie un factor extern nealgoritmic? 199
      3.11. Cum poate un robot să înveţe? 201
      3.12. Poate un robot să aibă „convingeri matematice ferme”? 204
      3.13. Mecanisme care stau la baza matematicii robotului 208
      3.14. Contradicţia fundamentală 211
      3.15. Mijloace prin care contradicţia poate fi îndepărtată 213
      3.16. Trebuie robotul să creadă în M ? 214
      3.17. Erorile şi „înţelegerea” robotului 218
      3.18. Cum poate fi încorporat elementul aleator în activitatea robotului? 219
      3.19. Suprimarea aserţiunilor- * eronate 221
      3.20. Este nevoie doar de un număr finit de aserţiuni- * m   224
      3.21. Sunt suficiente măsurile de prevedere luate? 228
      3.22. Poate haosul să salveze modelul computaţional al minţii? 230
      3.23. Reductio ad absurdum un dialog fantastic  231
      3.24. Raţionamentul pe care l-am făcut este cumva paradoxal? 245
      3.25. Complicaţia în demonstraţiile matematice 249
      3.26. întreruperea prin calcul a ciclurilor infinite 252
      3.27. Matematică computaţională top-dawn sau bottom-up?  256
      3.28. Concluzii 259
Note şi referinţe bibliografice 267

Partea a doua:
Ne trebuie o nouă fizică pentru a înţelege mintea 271

4. Are mintea un loc în fizica clasică? 273
      4.1. Mintea şi legile fizicii 273
      4.2. Calculabilitate şi haos în fizica zilelor noastre 275
      4.3. Conştiinţa: o nouă fizică sau un „fenomen emergent” ?  277
      4.4. Înclinarea Einstein 278
      4.5. Calcul şi fizică 290
Note şi referinţe bibliografice 299

5. Structura lumii cuantice 300
      5.1. Teoria cuantică — enigmă şi paradox 300
      5.2. Problema Elitzur-Vaidman de testare a bombelor 302
      5.3. Dodecaedrele magice 304
      5.4. Statutul experimental al misterelor Z de tip EPR   310
      5.5. Piatra de temelie a teoriei cuantice - o istorie a extraordinarului   314
      5.6. Regulile de bază ale teoriei cuantice  322
      5.7. Evoluţia unitară (U) 325
      5.8. Reducerea vectorului de stare R   329
      5.9. Soluţia problemei lui Elitzur şi Vaidman  334
      5.10. Teoria cuantică a spinului.  Sfera Riemann  337
      5.11. Poziţia şi impulsul unei particule  346
      5.12. Spaţiul Hilbert  347
      5.13. Descrierea lui R cu ajutorul spaţiului Hilbert  351
      5.14. Măsurători comutative  355
      5.15. ''şi”-ul mecanicii cuantice  356
      5.16. Ortogonalitatea stărilor produs  359
      5.17. Nonlocalizarea cuantică  360
      5.18. Explicaţia dodecaedrelor magice  366
Anexa B:  Imposibilitatea de a colora dodecaedrul  372
Anexa C:  Ortogonalitate între stările generale de spin  373
Note şi referinţe bibliografice  377

6. Teoria cuantică şi realitatea 379
      6.1. Este R un proces real? 379
      6.2. Puncte de vedere de tip many worlds  383
      6.3. Neluându-l pe  I ψ>  în serios   386
      6.4. Matricea densitate  390
      6.5. Matrice densitate pentru perechi EPR   395
      6.6. O explicaţie FAPP a lui R?  398
      6.7. Explică FAPP regula modulului pătrat?  403
      6.8. Este conştiinţa cea care reduce vectorul de stare?  404
      6.9. Luând  I ψ>  în serios   406
      6.10. Reducţie a vectorului de stare indusă gravitaţional? 410
      6.11. Unităţi absolute  414
      6.12. Noul criteriu 415
Note şi referinţe bibliografice 423

7. Teoria cuantică şi creierul 425
      7.1. Acţiune cuantică la scară mare în funcţionarea creierului? 425
      7.2. Neuroni, sinapse şi calculatoare 430
      7.3. Calculabilitate cuantică 434
      7.4. Citoschelete şi microtubule  436
      7.5. Coerenţă cuantică în microtubule?  447
      7.6. Microtubulele şi conştiinţa  450
      7.7. Un model pentru minte?  452
      7.8. Non-computabilitate în gravitaţia cuantică (1)  459
      7.9. Maşini oracol şi legi fizice  462
      7.10. Noii-computabilitate în gravitaţia cuantică (2)  465
      7.11. Timpul şi percepţiile conştiente  467
      7.12. EPR şi timpul: necesitatea unei noi imagini a lumii 473
Note şi referinţe bibliografice  476

8. Implicatii? 478
      8.1. „Aparate” artificiale inteligente  478
      8.2. Lucruri pe care calculatoarele le fac bine sau prost  481
      8.3. Estetică şi altele  485
      8.4. Anumite pericole inerente in tehnologia calculatoarelor  487
      8.5. Alegerile enigmatice  488
      8.6. Fenomenul fizic al conştiinţei?  491
      8.7. Trei lumi şi trei mistere  497
Note şi referinţe bibliografice 508

Epilog  509
Bibliografie  510
Sir Roger Penrose scurtă notă biografică  531
Termeni propuşi În limba română  532

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu