01/01/2014

PSIHOLOGIA EDUCATIEI. De la teorie la practica



Autor :Elena Stanculescu                 
Editura Universitara
Colectia Psihologie
An aparitie :2009, 2013
Editia a II-a   
ISBN 978-606-591-766-8
Nr pagini :351
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 
 Stoc epuizat la Editura, 25 lei editia 2009, 25  lei la librarieuniversala

Descrierea editurii:
Elevii vin la scoala nu numai cu un bagaj de cunostinte care trebuie imbogatit, ci si cu emotii,  dorinte, temeri, atitudini, fiecare avand un ritm propriu de invatare si adaptare. Daca nu se tine cont de toate aceste aspecte, scopul invatamantului nu va fi atins intrutotul. Se subintelege de ce rolul psihologiei educatiei in formarea cadrelor didactice este deosebit de important. Suntem ceea ce suntem, in functie de cat de buni educatori au fost parintii si profesorii nostri, de masura si modul in care ne-au stimulat potentialul cu care ne-am nascut. Sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat daca genialitatea lui Einstein sau Edison nu i-ar fi ajutat sa depaseasca etichetele puse de profesorii lor. Ar fi ramas „in rezerva” talente uriase. Este cunoscut ca Edison, cel mai mare inventator din lume care a obtinut peste o mie de brevete, a fost considerat de profesorii sai un elev foarte slab. Einstein a marturisit ca profesorul de limba greaca i-a spus ca nu este bun de nimic, iar daca tatal sau s-ar fi lasat influentat de sugestiile acelui dascal, ar fi trebuit sa isi scoata copilul de la scoala. Alfred Adler a mentionat in cartea sa Psihologia scolarului greu educabil ca a trebuit sa repete clasa din cauza aritmeticii, mai precis a unui profesor care il declarase cu totul inapt pentru aceasta materie, recomandandu-i tatalui sau sa il duca sa invete meseria de croitor. Oare cati copii  nu neaparat geniali  au fost afectati de astfel de erori, interpretari subiective, etichetari si false asteptari? Cum pot fi acestea prevenite? Printr-o buna cunoastere a psihologiei educatiei şi aplicarea principiilor sale in formarea copiilor.  
Elena Stanculescu este profesor universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Departamentul pentru Formarea Profesorilor, Universitatea din Bucuresti,  doctor  in  Psihologie (2001), reprezentant de tara in Reteaua Europeana de Psihologie Pozitiva, membra a Asociatiei Internationale de Psihologie Scolara si in colectivul editorial al Revistei de Psihologie a Academiei Romane.
Sustine la nivel de licenta cursul de Psihologia educatiei, iar in cadrul unor programe de master a initiat discipline noi, cum ar fi: Etica si deontologie in psihologia educatiei, Stimularea competentelor socio-emotionale in mediul educational, Inteligenta emotionala in copilarie si adolescenta, Psihologia pozitiva aplicata in scoala, Managementul stresului in mediul educational.
S-a specializat in strainatate in domeniul Managementului crizelor in scoli, Programe de stimulare a competentelor socio-emotionale si a starii de bine psihic.
A realizat numeroase cercetari in cadrul campului educational, rezultatele acestora fiind prezentate la congrese si conferinte internationale.
A publicat in calitate de autor urmatoarele carti: Despre educatie (2004), Psihologia educatiei de la teorie la practica (2008), Etica in psihologia educatiei (2013), Fascinatia stereotipurilor in psihologia sociala (2013), Managementul stresului in mediul educational (2013).
Este coautor la Enciclopedia de Psihosociologie (2003).

Cuprins:


Prefata / 5

PARTEA INTAI
PROBLEME GENERALTEORETICE ALE PSIHOLOGIEI EDUCATIEI / 11
1.   OBIECTUL PSIHOLOGIEI EDUCATIEI / 13
2.   FACTORII DEZVOLTARII PSIHICE EDUCABILITATEA / 24
      2.1. Ereditatea psihica – contributia geneticii comportamentale la intelegerea determinantului nativ / 24
      2.2. Influentele de mediu si diferentele individuale / 28
      2.3. Rolul educatiei in dezvoltarea psihica / 32

PARTEA A IIA
STADIALITATEA DEZVOLTARII PSIHICE  / 37
3.   STADIALITATEA DEZVOLTARII COGNITIVE:  Teoria psihogenezei cunostintelor si operatiilor intelectuale elaborata de Jean Piaget / 39
4.   STADIALITATEA DEZVOLTARII MORALE  (Jean Piaget, Lawrence Kohlberg) / 48
5.   STADIALITATEA DEZVOLTARII PSIHOSOCIALE: Teoria dezvoltarii identitatii – Erik Erikson / 58

PARTEA A IIIA
ACTIVITATEA PSIHICA DE INVATARE /71
6.   INVATAREA – FUNDAMENTUL DEZVOLTARII PSIHICE / 73
      6.1. Delimitari conceptuale /73
      6.2. Tipuri, forme si niveluri ale invatarii /75
7.   Rolul metacognitiei in activitatea de invatare /78
      7.1. Ce este metacognitia si ce rol are in invatare  /78
      7.2. Dezvoltarea metacognitiei in scoala – tehnica Nolan de stimulare a gustului pentru lectura  /80
8.   INVATAREA SCOLARA  /83
      8.1. Delimitari conceptuale  /83
      8.2. Dimensiuni cognitivemotionale ale adaptarii la cerintele scolare /83
9.   INVATAREA AUTOREGLATA  /91
      9.1. Ce este invatarea autoreglata?  /91
      9.2. Modelul ciclic al autoreglarii invatarii  /93
      9.3. Beneficiile autoreglarii invatarii si modalitati de stimulare a acesteia in scoala  /96
10. TEMELE PENTRU ACASA – ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA INVATARII AUTOREGLATE, AUTOEFICACITATII SI PERFORMANTELOR SCOLARE /103
        10.1. Opiniile cercetatorilor despre rolul temelor pentru acasa in invatarea scolara  /103
        10.2. Implicarea parentala in efectuarea temelor pentru acasa /106
        10.3. Relatia dintre temele pentru acasa, invatarea autoreglata, autoeficacitate si performante scolare  /109
        10.4. Comportamentele disfunctionale sau dezadaptative ale elevilor in realizarea temelor pentru acasa /113
        10.5. Atitudinile profesorilor si elevilor fata de temele pentru acasa /117
11. CONTRIBUTIA TEORIILOR INVATARII SI INSTRUIRII LA EFICIENTIZAREA ACTIVITATII DIDACTICE /123
        11.1. Eduard Thorndike – conexionismul si legitatile invatarii /123
        11.2. Burrhus F. Skinner – conditionarea instrumentala, masinile de invatare si instruirea programata /126
        11.3. Teoria geneticcognitiva si structurala a invatarii – Jerome Seymour Bruner   /131
                11.3.1. Bruner si noul mod de a gandi educatia: de la revolutia cognitiva la cultura educatiei /131
                11.3.2. Aspectele prescriptive ale teoriei lui Bruner /134
        11.4. Jean Piaget – de la psihologia inteligentei la psihologia educatiei /136
        11.5. Teoria socioculturala elaborata de Lev Vigotski sau sursele sociale si culturale ale cunoasterii  /141
        11.6. Rolul organizatorilor cognitivi si anticipativi de progres in invatare  – David P. Ausubel si Floyd G. Robinson /144
11.7. Invatarea cumulativ-ierarhica – Robert Gagné – /148

PARTEA A IV-A
MECANISMELE PSIHICE ALE INVATARII   /157
12. Rolul mecanismelor cognitive in invatarea scolara / 159
        12.1. Mecanismele cognitive primare (senzatii, perceptii si reprezentari) / 159
        12.2. Mecanisme cognitive superioare (gandire, memorie, imaginatie) /166
                12.2.1. Gandirea  /166
                12.2.2. Memoria  /174
                12.2.3. Imaginatia /178
13. MECANISMELE ENERGIZANTE ALE INVATARII SCOLARE /183
        13.1. Rolul afectivitatii in invatare   /183
        13.2. Anxietatea in situatiile de evaluare – stimularea strategiilor de coping (adaptare)  /188
        13.4. Stimularea motivatiei invatarii /197
14.   MECANISME REGLATORII ALE INVATARII SCOLARE /200
        14.1. Atentia  /200
        14.2. Vointa  /204
        14.3. Comunicarea si limbajul  /205
15.   MECANISMUL INTEGRATIV AL INVATARII SCOLARE PERSONALITATEA  /209
        15.1. Temperamentul  /209
        15.2. Aptitudinile  /212
        15.3. Caracterul   /217
        15.4. Creativitatea  /218

PARTEA A VA
PERSPECTIVE IN ABORDAREA INTELIGENTEI  /223
16. INTELIGENTELE MULTIPLE  /225
        16.1. Conceptia lui Howard Gardner asupra inteligentelor multiple /225
        16.2. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner / 232
        16.3. Aprecieri critice ale teoriei inteligentelor multiple /240
17. INTELIGENTA EMOTIONALA   /243
        17.1. Specificul inteligentei emotionale /243
        17.2. Implicatii educationale ale teoriei inteligentei emotionale /246
18. INTELIGENTA SOCIALA /251
        18.1. Scurt istoric al conceptiilor despre inteligenta sociala /251
        18.2. Relatia dintre inteligenta sociala si agresivitate /253
19. INTELIGENTA SI DIFERENTELE DE GEN /261
        19.1. Explicatii aduse problematicii inteligentei si diferentelor de gen / 261
        19.2. Diferentele de gen in educatie  /268

PARTEA A VIA
ALTE ASPECTE PSIHOLOGICE SI PSIHOSOCIALE ALE VIETII SCOLARE   /273
20. MODALITATI DE STIMULARE A AUTOCUNOASTERII SI INTERCUNOASTERII ELEVILOR  /275
        20.1. Analiza SWOT /275
        20.2. Scala de masurare a stimei de sine (Morris Rosenberg, 1965) /277
        20.3. Scala de masurare a autoeficacitatii  (Ralph Schwarzer si Matthias Jerusalem, 1995) /279
21. MODALITATI DE STIMULARE A COMPETENTEI SOCIO EMOTIONALE A ELEVILOR   /288
        21.1. Competenta socioemotionala – factor fundamental in stabilirea si mentinerea relatiilor interpersonale armonioase  /288
                21.1.1. Delimitari conceptuale /288
                21.1.2. Competenta sociala din perspectiva cognitiei sociale /290
        21.2. Relatia dintre competenta sociala, asertivitate si starea de bine psihic /291
        21.3. Cauzele deficitului de competenta sociala /294
        21.4. Necesitatea stimularii competentei socioemotionale in scoala  /296
        21.5. Ghid pentru stimularea competentei socioemotionale in scoala  /299
22. ELEVII CU DIFICULTATI EMOTIONALE SI COMPORTAMENT OPOZITIONAL  /307
        22.1. Elevii anxiosi /307
        22.2. Elevii perfectionisti  /310
        22.3. Elevii cu comportament opozitional  /310
23. FENOMENUL AGRESIVITATII IN SCOLI  /315
        23.1. Cauzele agresivitatii in scoli /315
        23.2. Punctul de vedere al lui Albert Bandura referitor la agresivitate, invatare sociala si modelare  /318
        23.3. Exemplu de bune practici Programul de la Universitatea Harvard pentru prevenirea violentei scolare Schoolyard Bully Practicum /320
24. ROLUL PERSONALITATII PROFESORULUI IN EFICIENTIZAREA ACTIVITATII DIDACTICE  /323
        24.1. Delimitari conceptuale – competenta didactica, aptitudinea pedagogica, stil empatic  /323
        24.2. Calitatea relatiei profesorelev /328
            24.3. Mentinerea disciplinei sau gestionarea eficienta a clasei de elevi  /333

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu