Autor : Oana Muraru-Cernomazu
Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi,
Facultatea de Medicina, 2009
Facultatea de Medicina, 2009
Nr pagini :237
Teza de doctorat
Disponibilitate BCU
Download pdf pe scribd
Cuprins:
INTRODUCERE 6
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ALE PATOLOGIEI AUTISTE
I.1. Istoric 9
I.1.1. Bibliografia subcapitolului 14
I.2 Epidemiologie 15
I.2.1. Bibliografia subcapitolului 17
I.3 Etiopatogenie 18
A. Genetica autismului 18
B. Cauze neurobiologice 19
C. Biochimia autismului 22
D. Direcţii de cercetare viitoare 23
I.3.1. Bibliografia subcapitolului 24
I.4 Simptomatologie 25
I.4.1. Bibliografia subcapitolului 28
I.5 Diagnosticul patologiei autiste 29
A. Screening-ul diagnostic 31
A.l Primul nivel al screening-ului; identificarea problemelor de dezvoltare 32
A.2 Al doilea nivel al screening-ului. Identificarea copiilor cu
simptomatologie autistă 34
B. Subtipuri ale patologiei autiste 37
C. Diagnosticul diferenţial 39
I.5.1. Bibliografia subcapitolului 40
I.6 Tratament. Evoluţie. Prognostic 42
A. Opţiuni terapeutice 42
B. Aspecte evolutive ale simptomatologiei autiste 48
I.6.1. Bibliografia subcapitolului 49
CAPITOLUL II
ASPECTE EVOLUTIV-COMPORTAMENTALE ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI AUTIST
II.1 Autismul şi dezvoltarea limbajului 52
A. Câteva definiri terminologice importante. Aspecte generale 53
B. Etapele dezvoltării normale a limbajului 55
C. Particularităţile dezvoltării limbajului la copiii autişti 60
II. 1.1. Bibliografia subcapitolului 64
II.2 Particularităţi ale jocului copilului autist 65
A. Jocul - aspecte definitorii 66
B. Jocul copilului cu dezvoltare normală şi jocul copilului autist (studiu comparativ) 69
C. Posibile explicaţii ale particularităţilor jocului copilului
autist71
II.2.1 Bibliografia subcapitolului 75
II.3 Dezvoltarea ataşamentului şi a afectivităţii. Copilul autist
versus copilul cu dezvoltare normală 76
A. Apariţia şi dezvoltarea ataşamentului la copilul cu dezvoltare
normală. Tipuri de ataşament 77
B. Ataşament - socializare - autism 82
C. Autismul ‘‘românesc” 86
II.3.1. Bibliografia subcapitolului 90
CAPITOLUL III
PARTICULARITĂŢI ALE FUNCŢIONĂRII COGNITIVE A COPIILOR AUTIŞTI RELEVATE
DE TESTAREA CU WISC-III
III.1 Obiectivele studiului 93
III.2 Metoda 99
III.2.1. Participanţi 99
III.2.2. Diagnostic 101
III.2.3 Instrumente de lucru 104
III.3 Rezultate 110
III.3.1 Analiza intragrup a rezultatelor eşantionului autist 110
III.3.1.1. Analiza discrepanţei dintre QI-ul verbal si cel procedural
pentru eşantionul autist iniţial 112
III.3.1.2. Analiza scorurilor obţinute la subtestele testului WISC-III, de către eşantionul autist iniţial 113
III.3.1.3. Rezultatele obţinute în urma analizării individuale a
fiecărui caz din eşantionul autist 114
III.3.2 Analizarea intergrup a rezultatelor obţinute de eşantioanele
iniţiale, incluse în studiu 120
III.3.2.1. Compararea rezultatelor eşantionului autist iniţial cu cele
ale eşantionului iniţial al copiilor diagnosticaţi cu sindrom Asperger 120
III.3.2.2. Analiza rezultatelor obţinute la subtestele scalei WISC de
către eşantionul iniţial al copiilor diagnosticaţi cu autism, eşantionul
iniţial al copiilor diagnosticaţi cu sindrom Asperger respectiv eşantionul
iniţial al copiilor diagnosticaţi cu boala cu hiperactivitate şi deficit atenţionai 122
III.4. Analizarea comparativă a rezultatelor obţinute de subgrupul
copiilor autişti cu funcţionare intelectuală compensatorie, subgrupul derivat
din eşantionul inţial al copiilor diagnosticaţi cu sindrom Asperger, respectiv
subgrupul derivat al copiilor diagnosticaţi cu boala cu hiperactivitate şi
deficit atenţionai 124
III.4.1. Analizarea rezultatelor subgrupului copiilor autişti cu
funcţionare intelectuală compensatorie (AHF), a copiilor diagnosticaţi cu
Asperger, respectiv a copiilor subgrupului considerat a fi de control cu privire la VC, VM. VIQ, PIQ, TIQ 124
III.4.2. Analizarea rezultatelor subgrupului copiilor autişti cu
funcţionare intelectuală compensatorie (AHF), a copiilor diagnosticaţi cu
Asperger, respectiv a copiilor subgrupului considerat a fi de control cu
privire la scorurile de grup obţinute la subtestele scalei WISC 126
A. Subgrupul autist cu funcţionare intelectuală compensatorie 127
B. Subgrupul Asperger 127
C. Analiza intergrup a distribuţiei de performanţă pentru subtestele
scalei WISC-III.128
III.4.3. Rezultatele obtinute în urma analizării individuale a fiecărui
caz din cele trei subgrupe de lucru 129
III.5. Analizarea comparativă a rezultatelor obţinute de subgrupul
copiilor autişti cu funcţionare intelectuală necompensatorie, subgrupul derivat
din eşantionul iniţial al copiilor diagnosticaţi cu retard mintal, respectiv
subgrupul derivat al copiilor diagnosticaţi cu boala cu hiperactivitate si
deficit atenţionai 130
III.5.1. Analizarea rezultatelor subgrupului copiilor autişti cu
funcţionare intelectuală necompensatorie (ALF), a copiilor diagnosticaţi cu
retard mintal, respectiv a copiilor subgrupului considerat a fi de control cu
privire la scorurile de grup obţinute la subtestele scalei WISC 133
III.5.2. Rezultatele obtinute în urma analizării individuale a fiecărui
caz din cele trei subgrupe de lucru135
III.6. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de subgrupul
copiilor autişti cu funcţionare intelectuală compensatorie, respectiv a subgrupul
copiilor autişti cu funcţionare intelectuală necompensatorie 135
III.6.1. Interpretarea rezultatelor obţinute la fiecare din subtestele
scalei WISC-III 137
III.7 Concluzii şi discuţii privind rezultatele cercetării
particularităţilor funcţional - cognitive ale copiilor autişti prin testarea cu
WISC - III 139
III.7.1. Particularităţi ale pattern-ului cognitiv al copiilor autişti
identificate de prezentul studiu. Prezentare comparativă cu datele din literatura de specialitate 140
III.7.1.1. Subteste clasic considerate ca definind un pattem cognitiv
specific copiilor autişti. Concordanţe şi deosebiri 140
III.7.1.2. Explicaţii posibile ale variaţiilor de performanţă în
rezolvarea subtestelor scalei WISC 148
III.7.1.3. Posibile subgrupe diagnostice identificate de testarea WISC
149
III.7.1.4 Diferenţe între profilul cognitiv al grupului autist cu
funcţionare intelectuală compensatorie, grupul Asperger şi grupul ADHD 154
III.7.1.5. Diferenţe între profilul cognitiv al grupului autist cu
funcţionare intelectuală necompensatorie, al grupului copiilor cu retard mintal,
respectiv al celor diagnosticaţi cu DAH (deficit atenţional şi hiperactivitate) 155
III.8 Bibliografia capitolului 158
CAPITOLUL IV AUTISMUL - O PROBLEMĂ SOCIO-LEGALĂ
IV. 1 Consideraţii preliminare 162
IV.2 Autismul în reglementările legislative internaţionale 163
IV.3 Autismul în România 166
IV.4 Autismul şi legea civilă 169
IV.5 Psihiatria legală - aspecte bioetice în abordarea patologiei
autiste 171
IV.6 Bibliografia capitolului 177
CAPITOLUL V
CONCLUZII GENERALE
V.l Concluzii cu privire la etiopatogenia autismului 181
V.2 Concluzii cu privire la simptomatologia şi diagnosticarea
patologiei autiste182
V.3 Sinteza concluziior rezultate în urma cercetării particularităţilor funcţional cognitive ale copiiilor autişti prin testarea cu WISC-III 183
V.4 Concluzii privind psihiatria legală şi aspectele bioetice în
abordarea patologiei autiste 186
V.5 Concluzii privitoare la direcţiile viitoare de cercetare 188
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 190
ANEXE 203
Anexa A1 Colective de autori şi studii, elaborate în perioada 1964 -
2001, în legătură cu autismul infantil 204
Anexa A2 Studii apărute în literatura de specialitate cu privire la
copii autişti proveniţi din rândul celor instituţionalizaţi adoptaţi din
România 207
Anexa A3 Lista lucrărilor elaborate şi publicate de autoarea tezei, în perioada stagiului de pregătire pentru doctorat 209
Anexa A3 Lista lucrărilor elaborate şi publicate de autoarea tezei, în perioada stagiului de pregătire pentru doctorat 209
Anexa A4 Lucrările importante utilizate la elaborarea tezei 211
Anexa A5 Aprecieri ale conducătorului ştiinţific din Japonia, prof. univ. dr. Shuji HONJO, în legătură cu stagiul efectuat de
doctorandă la Universitatea de Stat din Nagoya, Spitatul Universitar, Clinica de Psihiatrie pentru Părinţi şi Copii 235
Anexa A6 Certificat de înmatriculare ca bursier Monbukagakusho la
Facultatea de Medicină a Universităţii din Nagoya 236
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu