07/01/2016

AUTISMUL INFANTIL. Consideratii etiopatogenice si evolutiv-comportamentale (Teza de doctorat)




Autor :  Oana Muraru-Cernomazu               
Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi,
Facultatea de Medicina, 2009
Nr pagini :237
Teza de doctorat
Disponibilitate BCU
Download pdf  pe scribd





Cuprins:

INTRODUCERE 6

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ALE PATOLOGIEI AUTISTE
I.1. Istoric 9
    I.1.1. Bibliografia subcapitolului 14
I.2 Epidemiologie 15
    I.2.1. Bibliografia subcapitolului 17
I.3 Etiopatogenie 18
        A. Genetica autismului 18
        B. Cauze neurobiologice 19
        C. Biochimia autismului 22
        D. Direcţii de cercetare viitoare 23
    I.3.1. Bibliografia subcapitolului 24
I.4 Simptomatologie 25
    I.4.1. Bibliografia subcapitolului 28
I.5 Diagnosticul patologiei autiste 29
        A. Screening-ul diagnostic 31
            A.l Primul nivel al screening-ului; identificarea problemelor de dezvoltare 32
            A.2 Al doilea nivel al screening-ului. Identificarea copiilor cu simptomatologie autistă  34
        B. Subtipuri ale patologiei autiste  37
        C. Diagnosticul diferenţial  39
    I.5.1. Bibliografia subcapitolului  40
I.6 Tratament. Evoluţie. Prognostic  42
        A. Opţiuni terapeutice  42
        B. Aspecte evolutive ale simptomatologiei autiste  48
    I.6.1. Bibliografia subcapitolului  49

CAPITOLUL II
ASPECTE EVOLUTIV-COMPORTAMENTALE ALE DEZVOLTĂRII COPILULUI AUTIST
II.1 Autismul şi dezvoltarea limbajului  52
        A. Câteva definiri terminologice importante. Aspecte generale  53
        B. Etapele dezvoltării normale a limbajului  55
        C. Particularităţile dezvoltării limbajului la copiii autişti  60
    II. 1.1. Bibliografia subcapitolului  64
II.2 Particularităţi ale jocului copilului autist  65
        A. Jocul - aspecte definitorii  66
        B. Jocul copilului cu dezvoltare normală şi jocul copilului autist (studiu comparativ) 69
        C. Posibile explicaţii ale particularităţilor jocului copilului autist71
    II.2.1 Bibliografia subcapitolului  75
II.3 Dezvoltarea ataşamentului şi a afectivităţii. Copilul autist versus copilul cu dezvoltare normală  76
        A. Apariţia şi dezvoltarea ataşamentului la copilul cu dezvoltare normală. Tipuri de ataşament  77
        B. Ataşament - socializare - autism  82
        C. Autismul ‘‘românesc”  86
    II.3.1. Bibliografia subcapitolului  90

CAPITOLUL III
PARTICULARITĂŢI ALE FUNCŢIONĂRII COGNITIVE A COPIILOR AUTIŞTI RELEVATE DE TESTAREA CU WISC-III
III.1 Obiectivele studiului  93
III.2 Metoda  99
    III.2.1. Participanţi  99
    III.2.2. Diagnostic  101
    III.2.3 Instrumente de lucru  104
III.3 Rezultate  110
    III.3.1 Analiza intragrup a rezultatelor eşantionului autist  110
        III.3.1.1. Analiza discrepanţei dintre QI-ul verbal si cel procedural pentru eşantionul autist iniţial  112
        III.3.1.2. Analiza scorurilor obţinute la subtestele testului WISC-III, de către eşantionul autist iniţial  113
        III.3.1.3. Rezultatele obţinute în urma analizării individuale a fiecărui caz din eşantionul autist  114
    III.3.2 Analizarea intergrup a rezultatelor obţinute de eşantioanele iniţiale, incluse în studiu  120
        III.3.2.1. Compararea rezultatelor eşantionului autist iniţial cu cele ale eşantionului iniţial al copiilor diagnosticaţi cu sindrom Asperger 120
        III.3.2.2. Analiza rezultatelor obţinute la subtestele scalei WISC de către eşantionul iniţial al copiilor diagnosticaţi cu autism, eşantionul iniţial al copiilor diagnosticaţi cu sindrom Asperger respectiv eşantionul iniţial al copiilor diagnosticaţi cu boala cu hiperactivitate şi deficit atenţionai  122
III.4. Analizarea comparativă a rezultatelor obţinute de subgrupul copiilor autişti cu funcţionare intelectuală compensatorie, subgrupul derivat din eşantionul inţial al copiilor diagnosticaţi cu sindrom Asperger, respectiv subgrupul derivat al copiilor diagnosticaţi cu boala cu hiperactivitate şi deficit atenţionai  124
    III.4.1. Analizarea rezultatelor subgrupului copiilor autişti cu funcţionare intelectuală compensatorie (AHF), a copiilor diagnosticaţi cu Asperger, respectiv a copiilor subgrupului considerat a fi de control cu privire la VC, VM. VIQ, PIQ, TIQ  124
    III.4.2. Analizarea rezultatelor subgrupului copiilor autişti cu funcţionare intelectuală compensatorie (AHF), a copiilor diagnosticaţi cu Asperger, respectiv a copiilor subgrupului considerat a fi de control cu privire la scorurile de grup obţinute la subtestele scalei WISC  126
        A. Subgrupul autist cu funcţionare intelectuală compensatorie  127
        B. Subgrupul Asperger  127
        C. Analiza intergrup a distribuţiei de performanţă pentru subtestele scalei WISC-III.128
    III.4.3. Rezultatele obtinute în urma analizării individuale a fiecărui caz din cele trei subgrupe de lucru  129
III.5. Analizarea comparativă a rezultatelor obţinute de subgrupul copiilor autişti cu funcţionare intelectuală necompensatorie, subgrupul derivat din eşantionul iniţial al copiilor diagnosticaţi cu retard mintal, respectiv subgrupul derivat al copiilor diagnosticaţi cu boala cu hiperactivitate si deficit atenţionai  130
    III.5.1. Analizarea rezultatelor subgrupului copiilor autişti cu funcţionare intelectuală necompensatorie (ALF), a copiilor diagnosticaţi cu retard mintal, respectiv a copiilor subgrupului considerat a fi de control cu privire la scorurile de grup obţinute la subtestele scalei WISC  133
    III.5.2. Rezultatele obtinute în urma analizării individuale a fiecărui caz din cele trei subgrupe de lucru135
III.6. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de subgrupul copiilor autişti cu funcţionare intelectuală compensatorie, respectiv a subgrupul copiilor autişti cu funcţionare intelectuală necompensatorie  135
    III.6.1. Interpretarea rezultatelor obţinute la fiecare din subtestele scalei WISC-III  137
III.7 Concluzii şi discuţii privind rezultatele cercetării particularităţilor funcţional - cognitive ale copiilor autişti prin testarea cu WISC - III  139
    III.7.1. Particularităţi ale pattern-ului cognitiv al copiilor autişti identificate de prezentul studiu. Prezentare comparativă cu datele din literatura de specialitate 140
        III.7.1.1. Subteste clasic considerate ca definind un pattem cognitiv specific copiilor autişti. Concordanţe şi deosebiri 140
        III.7.1.2. Explicaţii posibile ale variaţiilor de performanţă în rezolvarea subtestelor scalei WISC 148
        III.7.1.3. Posibile subgrupe diagnostice identificate de testarea WISC 149
        III.7.1.4 Diferenţe între profilul cognitiv al grupului autist cu funcţionare intelectuală compensatorie, grupul Asperger şi grupul ADHD 154
        III.7.1.5. Diferenţe între profilul cognitiv al grupului autist cu funcţionare intelectuală necompensatorie, al grupului copiilor cu retard mintal, respectiv al celor diagnosticaţi cu DAH (deficit atenţional şi hiperactivitate) 155
III.8 Bibliografia capitolului  158

CAPITOLUL IV AUTISMUL - O PROBLEMĂ SOCIO-LEGALĂ
IV. 1 Consideraţii preliminare 162
IV.2 Autismul în reglementările legislative internaţionale 163
IV.3 Autismul în România 166
IV.4 Autismul şi legea civilă 169
IV.5 Psihiatria legală - aspecte bioetice în abordarea patologiei autiste 171
IV.6 Bibliografia capitolului 177

CAPITOLUL V
CONCLUZII GENERALE
V.l Concluzii cu privire la etiopatogenia autismului  181
V.2 Concluzii cu privire la simptomatologia şi diagnosticarea patologiei autiste182
V.3 Sinteza concluziior rezultate în urma cercetării particularităţilor funcţional cognitive ale copiiilor autişti prin testarea cu WISC-III  183
V.4 Concluzii privind psihiatria legală şi aspectele bioetice în abordarea patologiei autiste 186
V.5 Concluzii privitoare la direcţiile viitoare de cercetare 188

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ  190

ANEXE 203
Anexa A1 Colective de autori şi studii, elaborate în perioada 1964 - 2001, în legătură cu autismul infantil  204
Anexa A2 Studii apărute în literatura de specialitate cu privire la copii autişti proveniţi din rândul celor instituţionalizaţi adoptaţi din România  207 
Anexa A3 Lista lucrărilor elaborate şi publicate de autoarea tezei, în perioada stagiului de pregătire pentru doctorat  209
Anexa A4 Lucrările importante utilizate la elaborarea tezei  211
Anexa A5 Aprecieri ale conducătorului ştiinţific din Japonia, prof. univ. dr. Shuji HONJO, în legătură cu stagiul efectuat de doctorandă la Universitatea de Stat din Nagoya, Spitatul Universitar, Clinica de Psihiatrie pentru Părinţi şi Copii  235
Anexa A6 Certificat de înmatriculare ca bursier Monbukagakusho la Facultatea de Medicină a Universităţii din Nagoya  236




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu