Editura Pro Universitaria
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-606-26-1352-5
Nr pagini : 294
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 40 lei la ujmag, 41,50 lei la delfin, 45 lei la libris
Descrierea editurii:
Cercetarea doctorala a cunoscut, in ultimii ani, in Romania și Bulgaria, o dinamica cantitativa considerabila, inregistrand-se o creștere exponen-tiala a numarului de doctoranzi și de doctori in toate domeniile știintei. Asigurarea nivelul de „știintificitate” a tezelor de doctorat elaborate este dificil de apreciat. Ea intra in responsabilitatea autorilor, dar și a celor abilitati sa conduca doctorate, fiind o problema de responsabilitate institu-tionala dar și de conștiinta personala. O lucrare de epistemologie i-ar putea interesa, cel putin la nivelul unei confruntari constructive de idei, de puncte de vedere, de pozitii fata de valoarea diverselor contributii știintifice si de aportul lor la progresul, la devenirea comuna.
Maria Niculescu, doctor în economie, profesor universitar şi conducător de doctorat în România la ASE București (1977-2002) și la Universitatea Valahia (din 2003). Profesor asociat sau invitat la diverse universități francofone, printre care Conservatorul Național de Arte și Meserii (CNAM) Paris, Universitatea din Liège (HEC), Universitatea din Orléans.
Antoniy Galabov a fost doctor în sociologie (1996), cercetător principal la Academia Bulgară de Științe (până în 2008), docent abilitat cu conducerea de doctorate în sociologia politicii şi a culturii la Noua Universitate Bulgară (NUB) din Sofia (începând din 2008). Profesor asociat la Institutul de Management Public al Universității Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines şi la Universitatea din Liège (HEC).
Cuprins:
Cuvânt înainte 9
Introducere. Științele organizațiilor – câmp de cercetare multidisciplinară 13
Repere istorice 13Câmp de investigare 18Interes social 21
Capitolul 1. Cercetarea științifică în contextul mutațiilor contemporane 27
1.1. Cercetarea știinţifică - activitate instituţionalizată de producere de cunoștinţe 27
1.2. Tipuri de cercetare știinţifică 31
1.3. Cunoașterea, sursa mutaţiilor contemporane 34
1.4. Cercetarea-inovarea din perspectivă europeană 38
1.5. Cercetarea știinţifică în contextul transformării digitale 43
Capitolul 2. Cadrul epistemologic al cercetării științifice 51
2.1. De la filozofie la epistemologie 51
2.2. Diversitatea știinţelor și cunoașterea 54
2.2.1. Știinţa și cunoașterea 542.2.2. Diversitatea știinţelor 58
2.3. Definiţia și accepţiunile epistemologiei 63
2.4. Știinţa epistemologiei sau epistemologia știinţelor? 65
2.5. Progresul cunoașterii știinţifice 70
Capitolul 3. Formarea raționamentelor în cercetarea științifică 75
3.1. Raţionamentele abstracte la idealiști 76
3.2. Raţionamentele deductive și cunoașterea 79
3.2.1. Raţionalismul lui Descartes 793.2.2. Criticismul lui Kant 82
3.3. Cartezianismul în știinţele organizaţiilor 83
3.3.1. Originea cartezianismului în știinţele organizaţiilor 833.3.2. Evoluţia cartezianismului în practica organizaţiilor 853.3.3. Este cu adevărat vina lui Descartes? 87
3.4. Raţionamentele inductive la empiriști 88
3.4.1. Bazele empirismului 883.4.2. Limitele raţionamentelor inductive 90
3.5. Poziţionarea cercetătorului pe axa raţionalism - empirism 93
Capitolul 4. Poziționarea epistemologică a unei cercetări 97
4.1. Spre o definiţie a paradigmei 97
4.2. Pozitivismul și producerea cunoașterii 100
4.3. Limitele pozitivismului. Postpozitivismul 103
4.4. Constructivismul 104
4.4.1. Originea cunoașterii la constructiviști 1054.4.2. Tipologia constructivismului 1084.4.3. Modelarea sistemică constructivistă 110
4.5. Interpretativismul 114
4.6. Poziţionarea cercetătorului pe axa pozitivism constructivism/interpretativism 115
Capitolul 5. Demersul preliminar al unei lucrări de cercetare științifică 121
5.1. Proiectul de cercetare: un demers creator și responsabil 121
5.2. Organizarea demersului știinţific 125
5.3. Specificul și interesul etapei exploratorii a cercetării 129
5.4. Conţinutul etapei exploratorii 131
5.5. Alegerea subiectului și delimitarea obiectului cercetării 132
5.6. Metodele de documentare specifice etapei exploratorii 137
5.6.1. Studiul literaturii de specialitate 1385.6.2. Interviul exploratoriu 1445.6.3. Alte surse de documentare preliminară 144
Capitolul 6. Problematica cercetării: construcție intelectuală formalizată 147
6.1. Conţinutul etapei de problematizarea a cercetării 147
6.2. Problema ca punct de plecare al demersului știinţific 150
6.2.1. Problemele comune și emergenţa problemelor sociale 1506.2.2. Trecerea de la problemă socială la o problemă de cercetare 152
6.3. Întrebarea de cercetare 157
6.3.1. Sursa întrebărilor de cercetare 1586.3.2. Caracteristicile calitative ale întrebărilor de cercetare 162
6.4. Ipotezele cercetării 165
6.4.1. Definiţia ipotezei 1656.4.2. Tipurile de ipoteze 1686.4.3. Caracteristicile ipotezelor 170
6.5. Formalizarea problematicii cercetării 171
6.5.1. Conceptul de problematică de cercetare 1716.5.2. Redactarea problematicii de cercetare 173
Capitolul 7. Modelarea în cercetarea științifică 179
7.1. Conceptualizarea – reprezentare mintală a obiectului cercetării 180
7.1.1. Conceptele: elemente de bază ale limbajului de cercetare 1807.1.2. Teoriile de referinţă – repere ale conceptualizării 182
7.2. Operaţionalizarea conceptelor 184
7.3. Măsurarea – formă preliminară de modelare a realităţii 188
7.3.1. Definiţia, obiectul și interesul măsurării 1887.3.2. Nivelurile de măsurare și relaţiile dintre ele 1927.3.3. Calitatea măsurării 195
7.4. Modelele de reprezentare a realităţii cercetate 199
7.4.1. Etapele de elaborare a modelelor 2007.4.2. Tipuri de modele utilizate în cercetare 202
7.5. Modelarea sistemică în știinţele organizaţiilor 208
7.5.1. Emergenţa viziunii sistemice în știinţele organizaţiilor 2087.5.2. Operaţionalizarea viziunii sistemice – un exerciţiu mai degrabă declarativ 2097.5.3. Modelul ECAR – un alt mod de formalizare și investigare a complexităţii 211
Capitolul 8. Cadrul metodologic al cercetării științifice 217
8.1. Metoda și metodologia de cercetare 217
8.2. Tradiţii clasificatoare ale metodelor cunoașterii 220
8.2.1. Clasificări generale 2208.2.2. Clasificări specifice știinţelor organizaţiilor 222
8.3. Deducţia, inducţia și abducţia – raţionamente știinţifice complementare 224
8.3.1. Deducţia 2258.3.2. Inducţia 2268.3.3. Abducţia 228
8.3.4. Complementaritatea raţionamentelor știinţifice 229
8.4. Alegerea metodei de cercetare 230
8.5. Combinarea diferitelor metode de cercetare 233
8.6. Transformarea digitală și perspectivele metodologice 237
Capitolul 9. Strategii de acces la realitate în științele organizațiilor 243
9.1. Culegerea datelor și informaţiilor în cercetarea știinţifică 245
9.1.1. Cercetarea documentară – demers structurant și recurent 2459.1.2. Experimentarea 2499.1.3. Observaţia 254
9.1.3.1. Observaţia structurată 2589.1.3.2. Observaţia nestructurată 265
9.1.4. Cercetarea comparativă 268
9.2. Prelucrarea și analiza datelor în cercetarea știinţifică 272
9.2.1. Prelucrarea și analiza datelor cantitative 2729.2.2. Prelucrarea și analiza datelor calitative 272
9.2.2.1. Analiza de conţinut 2739.2.2.2. Cartografia cognitivă 275
9.3. Metode mixte 278
9.3.1. Scalarea 2789.3.2. Studiul de caz 2819.3.3. Monografia 282
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu