01/08/2023

EPISTEMOLOGIA CERCETARII IN STIINTELE ORGANIZATIILOR. Repere pentru tinerii cercetatori


Autor: Maria Niculescu, Antoniy Galabov
Editura Pro Universitaria
An aparitie : 2021
Editia I
ISBN 978-606-26-1352-5
Nr pagini : 294
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 40 lei la ujmag, 41,50 lei la delfin, 45 lei la libris



Descrierea editurii:

        Cercetarea doctorala a cunoscut, in ultimii ani, in Romania și Bulgaria, o dinamica cantitativa considerabila, inregistrand-se o creștere exponen-tiala a numarului de doctoranzi și de doctori in toate domeniile știintei. Asigurarea nivelul de „știintificitate” a tezelor de doctorat elaborate este dificil de apreciat. Ea intra in responsabilitatea autorilor, dar și a celor abilitati sa conduca doctorate, fiind o problema de responsabilitate institu-tionala dar și de conștiinta personala. O lucrare de epistemologie i-ar putea interesa, cel putin la nivelul unei confruntari constructive de idei, de puncte de vedere, de pozitii fata de valoarea diverselor contributii știintifice si de aportul lor la progresul, la devenirea comuna.

        Maria Niculescu, doctor în economie, profesor universitar şi conducător de doctorat în România la ASE București (1977-2002) și la Universitatea Valahia (din 2003). Profesor asociat sau invitat la diverse universități francofone, printre care Conservatorul Național de Arte și Meserii (CNAM) Paris, Universitatea din Liège (HEC), Universitatea din Orléans.

        Antoniy Galabov a fost doctor în sociologie (1996), cercetător principal la Academia Bulgară de Științe (până în 2008), docent abilitat cu conducerea de doctorate în sociologia politicii şi a culturii la Noua Universitate Bulgară (NUB) din Sofia (începând din 2008). Profesor asociat la Institutul de Management Public al Universității Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines şi la Universitatea din Liège (HEC). 

Cuprins:

Cuvânt înainte   9

Introducere. Științele organizațiilor – câmp de cercetare multidisciplinară  13
Repere istorice  13
Câmp de investigare  18
Interes social   21

Capitolul 1. Cercetarea științifică în contextul mutațiilor contemporane  27
1.1. Cercetarea știinţifică - activitate instituţionalizată de producere de cunoștinţe  27
1.2. Tipuri de cercetare știinţifică   31
1.3. Cunoașterea, sursa mutaţiilor contemporane   34
1.4. Cercetarea-inovarea din perspectivă europeană   38
1.5. Cercetarea știinţifică în contextul transformării digitale  43

Capitolul 2. Cadrul epistemologic al cercetării științifice  51
2.1. De la filozofie la epistemologie   51
2.2. Diversitatea știinţelor și cunoașterea  54
2.2.1. Știinţa și cunoașterea  54
2.2.2. Diversitatea știinţelor  58
2.3. Definiţia și accepţiunile epistemologiei  63
2.4. Știinţa epistemologiei sau epistemologia știinţelor?   65
2.5. Progresul cunoașterii știinţifice   70

Capitolul 3. Formarea raționamentelor în cercetarea științifică  75
3.1. Raţionamentele abstracte la idealiști  76
3.2. Raţionamentele deductive și cunoașterea  79
3.2.1. Raţionalismul lui Descartes   79
3.2.2. Criticismul lui Kant   82
3.3. Cartezianismul în știinţele organizaţiilor   83
3.3.1. Originea cartezianismului în știinţele organizaţiilor  83
3.3.2. Evoluţia cartezianismului în practica organizaţiilor   85
3.3.3. Este cu adevărat vina lui Descartes?   87
3.4. Raţionamentele inductive la empiriști  88
3.4.1. Bazele empirismului  88
3.4.2. Limitele raţionamentelor inductive   90
3.5. Poziţionarea cercetătorului pe axa raţionalism - empirism   93

Capitolul 4. Poziționarea epistemologică a unei cercetări   97
4.1. Spre o definiţie a paradigmei  97
4.2. Pozitivismul și producerea cunoașterii   100
4.3. Limitele pozitivismului. Postpozitivismul   103
4.4. Constructivismul  104
4.4.1. Originea cunoașterii la constructiviști  105
4.4.2. Tipologia constructivismului  108
4.4.3. Modelarea sistemică constructivistă  110
4.5. Interpretativismul   114
4.6. Poziţionarea cercetătorului pe axa pozitivism constructivism/interpretativism  115

Capitolul 5. Demersul preliminar al unei lucrări de cercetare științifică  121
5.1. Proiectul de cercetare: un demers creator și responsabil  121
5.2. Organizarea demersului știinţific   125
5.3. Specificul și interesul etapei exploratorii a cercetării   129
5.4. Conţinutul etapei exploratorii  131
5.5. Alegerea subiectului și delimitarea obiectului cercetării   132
5.6. Metodele de documentare specifice etapei exploratorii   137
5.6.1. Studiul literaturii de specialitate   138
5.6.2. Interviul exploratoriu   144
5.6.3. Alte surse de documentare preliminară  144

Capitolul 6. Problematica cercetării: construcție intelectuală formalizată   147
6.1. Conţinutul etapei de problematizarea a cercetării   147
6.2. Problema ca punct de plecare al demersului știinţific   150
6.2.1. Problemele comune și emergenţa problemelor sociale  150
6.2.2. Trecerea de la problemă socială la o problemă de cercetare  152
6.3. Întrebarea de cercetare  157
6.3.1. Sursa întrebărilor de cercetare   158
6.3.2. Caracteristicile calitative ale întrebărilor de cercetare   162
6.4. Ipotezele cercetării  165
6.4.1. Definiţia ipotezei  165
6.4.2. Tipurile de ipoteze   168
6.4.3. Caracteristicile ipotezelor  170
6.5. Formalizarea problematicii cercetării  171
6.5.1. Conceptul de problematică de cercetare  171
6.5.2. Redactarea problematicii de cercetare  173

Capitolul 7. Modelarea în cercetarea științifică  179
7.1. Conceptualizarea – reprezentare mintală a obiectului cercetării  180
7.1.1. Conceptele: elemente de bază ale limbajului de cercetare   180
7.1.2. Teoriile de referinţă – repere ale conceptualizării   182
7.2. Operaţionalizarea conceptelor   184
7.3. Măsurarea – formă preliminară de modelare a realităţii  188
7.3.1. Definiţia, obiectul și interesul măsurării  188
7.3.2. Nivelurile de măsurare și relaţiile dintre ele  192
7.3.3. Calitatea măsurării  195
7.4. Modelele de reprezentare a realităţii cercetate  199
7.4.1. Etapele de elaborare a modelelor  200
7.4.2. Tipuri de modele utilizate în cercetare 202
7.5. Modelarea sistemică în știinţele organizaţiilor  208
7.5.1. Emergenţa viziunii sistemice în știinţele organizaţiilor 208
7.5.2. Operaţionalizarea viziunii sistemice – un exerciţiu mai degrabă declarativ  209
7.5.3. Modelul ECAR – un alt mod de formalizare și investigare a complexităţii   211

Capitolul 8. Cadrul metodologic al cercetării științifice  217
8.1. Metoda și metodologia de cercetare   217
8.2. Tradiţii clasificatoare ale metodelor cunoașterii   220
8.2.1. Clasificări generale  220
8.2.2. Clasificări specifice știinţelor organizaţiilor  222
8.3. Deducţia, inducţia și abducţia – raţionamente știinţifice complementare  224
8.3.1. Deducţia  225
8.3.2. Inducţia   226
8.3.3. Abducţia  228
8.3.4. Complementaritatea raţionamentelor știinţifice   229
8.4. Alegerea metodei de cercetare   230
8.5. Combinarea diferitelor metode de cercetare   233
8.6. Transformarea digitală și perspectivele metodologice   237

Capitolul 9. Strategii de acces la realitate în științele organizațiilor  243
9.1. Culegerea datelor și informaţiilor în cercetarea știinţifică   245
9.1.1. Cercetarea documentară – demers structurant și recurent  245
9.1.2. Experimentarea  249
9.1.3. Observaţia  254
9.1.3.1. Observaţia structurată   258
9.1.3.2. Observaţia nestructurată   265
9.1.4. Cercetarea comparativă  268
9.2. Prelucrarea și analiza datelor în cercetarea știinţifică  272
9.2.1. Prelucrarea și analiza datelor cantitative   272
9.2.2. Prelucrarea și analiza datelor calitative  272
9.2.2.1. Analiza de conţinut  273
9.2.2.2. Cartografia cognitivă  275
9.3. Metode mixte   278
9.3.1. Scalarea   278
9.3.2. Studiul de caz  281
9.3.3. Monografia  282

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu