INTERPRETAREA DATELOR CALITATIVE. Metode de analiza a comunicarii, textului si interactiunii

Autor: David Silverman
Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM -> Media
An aparitie : 2004
Editia I
Editia originala: Interpreting Qualitative Data: Mehtods for Analysing Talk, Text and Interaction, 1993
Traducerea Adela Toplean
ISBN 973-681-517-X
Nr pagini : 352
Format 160 x 235
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti Pretul la data postarii : Stoc epuizat la Editura, 32,95 lei la extracarti , 31,74 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Download pdf pe scribd


Descrierea editurii:

        Cartea ofera o prezentare a celor mai moderne metode calitative, trasind principalele linii ale unui proiect de cercetare eficient, prin numeroase exemple si studii de caz. Prin modelul in care este structurat, volumul poate fi folosit ca suport pentru cursul de metode calitative si cantitative in studiul presei, fiind un ghid practic pentru studentii facultatilor de jurnalism.
       „Este o carte superba. David Silverman a scris cel mai bun manual pe tema metodelor calitative.” (Jonathan Potter)

David Silverman este professor emeritus la Goldsmiths College din Londra. Este autor a numeroase carti din domeniul metodelor calitative: „Qualitative Methodology and Sociology” (1985); „Communication and Medical Practice” (1987); „Interpreting Qualitative Data: Mehtods for Analysing Talk, Text and Interaction” (1993); „Qualitative Research: Theory, Method and Practice” (1997); „Discourse of Counselling: HIV Counselling as Social Interaction” (1997); „Harvey Sacks: Social Science and Conversation Analysis” (1998); „Doing Qualitative Research: a Practical Handbook” (2000)

Cuprins:

Partea  I - TEORIE ŞI METODA ÎN CERCETAREA CANTITATIVA

Capitolul 1
Debutul cercetarii 17
1.1. Generarea unei probleme de cercetare  20
1.2. Varietatea metodelor calitative  27
1.3. Concluzii 37
Idei de retinut 38
Recomandari de lectura 39
Exercitii 39

Capitolul 2
Ce este cercetarea calitativa? 41
2.1. Sensul cercetarii cantitative  43
2.2. Nonsensul cercetării cantitative 45
2.3. Sensul cercetarii calitative 48
2.4. Nonensul cercetarii calitative  48 
2.5 Combinarea celor doua tipuri de cercetare (calitativa si cantitativă) 51
2.6. Tipuri de cercetare calitativa  54
Idei de retinut 56
Recomandari de lectura 57
Exercitii 57

Partea a II-a - METODE

Capitolul 3
Etnografia şi observaţia   61
3.1. Ce intra in atenyia etnografiei  65
3.2. Aspecte etice in etnografie   73
3.3. Probleme metodologice 75
3.1. Caracterul teoretic al etnografiei  88
3.5. Concluzie: coerenta proiectului etnografic 95
Idei de retinut 97
Recomandari de lectura 97
Exercitii  97

Capitolul 4
Interviurile 101
4.1. Cand putem vorbi de un "trib" (Moerman) ?  102
4.2. Implicatii: trei versiuni ale interviului  104
4.3. Pozitivismul  105
4.4. Emotionalismul 108
4.5. Constructivismul 113
4.6. Culturile adolescentilor: combinarea dintre ce si cum 117
4.7. Influenta calitatii de membru asupra discutiilor dintre adolescenti si adulti 120
4.8. Istorisirile cu caracter moral ale parintilor 124
4 9. Cele trei modele: o recapitulare 130
4.10. Trei intrebari practice si trei raspunsuri 132
4.11. Concluzie 133
Idei de retinut 134
Recomandari de lectura 134
Exercitii 134

Capitolul 5
Textele  137 
5.1. Analiza de continut 142
5.2. Structurile narative  143
5.3. Etnografia  147
5.4. Etnometodologia: analiza categorizarii membrilor  158
5.5. Concluzie  170
Idei de retinut 172
Recomandari de lectura  172
Exercitii  172

Capitolul 6
Discutiile neprovocate 177
6.1. De ce am lucra cu inregistrari? 179
6.2. Transcrierea inregistrarilor audio 181
6.3. Analiza conversatiei  185
6.4. Analiza discursului 196
6.5. O comparare a analizei conversatiei (AC) cu analiza de discurs (AD) 207
6.6. Concluzie 208
Idei de retinut  209
Recomandari de lectura 209
Exercitii 209

Capitolul 7
Imaginile 212
7.1. Exemple de date vizuale 214
7.2. Semiotica 217
7.3. Etnometodologia si analiza conversatiei  222
7.4. Concluzii 234
Idei de retinut 235
Recomandari de lectura 235
Exercitii 235

Partea a III-a - IMPLICATII

Capitolul  8
Cercetarea calitativa credibila 241
8.1. Conteaza credibilitatea? 241
8.2. Coeficientul de siguranta 247
8.3. Validitatea 254
8.4. Generalizabilitatea 277
8.5.Concluzie 277
Idei de retinut 277
Recomandari de lectura 278
Exercitii 278

Capitolul 9
Relevanta si etica 282
9.1. Trei roluri ale cercetatorului in stiintele sociale  282
9.2. Publicul cercetarii calitative  288
9.3. Probleme de etica in cercetarea calitativa
9.4. Contributia stiintei sociale calitative  294
9.5. Rezumat: contributia specifica a cercetarii calitative 303
9.6. Concluzie 304
Idei de retinut 305
Recomandari de lectura 306
Exercitii 306

Capitolul 10
Potentialul cercetarii calitative: opt aspecte de retinut 308
10.1. Profitati de datele neprovocate  309
10.2. Evitati tratarea perspectivei actorului in termenii unei explicatii  310
10.3. Studierea relatiilor dintre elemente 313
10.4. Cercetarea fertila din punct de vedere teoretic  315
10.5. Catre publicul larg  317
10.6. La inceput "cum?", apoi "de ce?"  320
10.7. Studiul fenomenelor "legate" 321
10.8. Cercetarea calitativa este altceva decat jurnalismul  323
10.9. Concluzii finale 324
Idei de retinut 325
Recomandari de lectura 325
Exercitii 325

Apendice  327
Glosar 329
Bibliografie 333
Indice de nume proprii  343
Infice tematic  347

ECHIPA DE ECHIPE. Noi strategii de leadership pentru o lume complexa

Autor: David Silverman, Stanley McChrystal, Tantum Collins, Chris Fussell
Editura: Publica
Colectia Leadership
An aparitie : 2016
Editia I
Editia originala: Team of Teams: New Rules of Engagement for a Complex World, 2015
Traducerea Louis Ulrich
ISBN 978-606-722-197-8
Nr pagini : 434
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 49 lei la Editura, 39,99 lei la elefant, 49 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU



Descrierea editurii:

În 2003, când a preluat comanda Forței Operaționale Întrunite pentru Operații Speciale, generalul Stanley McChrystal și-a dat repede seama că tacticile militare convenționale nu mai funcționau. Al Qaeda din Irak era o rețea descentralizată care putea să se miște rapid, să lovească nemilos și apoi să se piardă printre localnici. Forțele aliate aveau un avantaj uriaș din punct de vedere numeric, al echipamentului și al pregătirii, dar nimic din toate astea nu părea să conteze.

Nu este nici un secret că, în orice domeniu, echipele mici au multe avantaje – ele pot să răspundă rapid, să comunice liber și să ia decizii fără complicații birocratice. Însă organizațiile care se confruntă cu provocări cu adevărat mari nu au loc într-un garaj. Ele au nevoie de practici manageriale care pot implica mii de oameni.

Generalul McChrystal a condus o mașinărie ierarhică, foarte disciplinată, compusă din mii de bărbați și femei. Însă pentru a înfrânge Al Qaeda din Irak, Forța sa Operațională ar fi trebuit să dobândească viteza și flexibilitatea inamicului. Exista vreo modalitate de a combina forța celei mai puternice armate din lume cu agilitatea celei mai temute rețele teroriste de pe glob? Și dacă da, se putea aplica același principiu și organizațiilor civile?

McChrystal și colegii săi au renunțat la un secol de înțelepciune convențională și, în toiul unui război istovitor, au transformat Forța Operațională în ceva nou: o rețea care combina comunicarea extrem de transparentă cu autoritatea decizională descentralizată. Zidurile dintre compartimente au fost dărâmate. Liderii analizau cele mai bune practici ale celor mai mici unități și descopereau modalități de a le extinde la mii de oameni de pe trei continente, folosind tehnologia pentru a crea o unitate care, chiar și cu un deceniu în urmă, ar fi fost imposibilă. Forța Operațională devenea o „echipă de echipe” – mai rapidă, mai orizontală, mai flexibilă – și învingea Al Qaeda.

În această carte influentă, McChrystal și colegii săi prezintă modul în care provocările cu care s-au confruntat în Irak pot fi relevante pentru nenumărate afaceri, organizații nonprofit și de alte tipuri. Lumea se schimbă mai repede ca niciodată și cel mai inteligent răspuns pe care îl pot da cei aflați la conducere este să acorde grupurilor mici libertatea de a experimenta și, în același timp, să-i stimuleze pe toți să împărtășească noutățile și cu ceilalți membri ai organizației. Așa cum afirmă autorii folosind exemple convingătoare, strategia echipei de echipe a funcționat peste tot, de la camerele de urgență ale spitalelor, până la NASA. Ea are potențialul de a transforma organizațiile, fie ele mici sau mari.

Învățămintele și conceptele descrise în Echipa de echipe oferă un model valoros de leadership pentru orice industrie sau domeniu. Principiile leadershipului clasic se luptă să țină piept ritmului actual, de nestăpânit, al fluxului informațional, și spiritului antreprenorial al generației digitale. Echipa de echipe utilizează ca resurse aceste noi realități, oferind un cadru de conducere pentru a reproduce caracterul cuprinzător și adaptabilitatea unui startup care evoluează rapid la scara unei organizații mari. BRAD SMITH, PREȘEDINTE & CEO INTUIT

Cuprins:

Argument  9
Cuvant inainte 11
Prefata 17
Introducere 23

Partea intai. Problema Proteu 35
1. Fiii lui Proteu 39
2. Cu precizie de ceasornic 69
3. De la complicat la complex 99
4. Sa faci lucrul corect 131

Partea a doua. Din mai multe, una 147
5. De la comanda ierarhizata la echipa 149
6. O echipa de echipe 191

Partea a treia. Schimb de informatii  217
7. Observand sistemul 219
8. Scoateti creierele din dulap 247
9. Rezolvand Dilema Prizonierului 273

Partea a patra. Lasa lucrurilei in voia lor  313
10. Jos mainile!  315
11. Leadership de gradinar  341

Partea a cincea. Privind inainte 361
12. Simetrii 363


Note  389