VIATA MEA SI PSIHANALIZA

Autor: Sigmund Freud
Editura Herald
Colectia Autobiografia
An aparitie : ed. Moldova 1993, Exelsior 2001, Trei 2007, Herald 2016, 2021
Editia a II-a
Editia originala: 1. „Zur Geschichte der psychoanalytischen Bewegung” (1914), Gesammelte Schriften, IV, Int. Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, 1924. 2. „Selbstdarstellung” (1925), L. R. Grote (Hrsg.), Die Medizin der Gegenwart in Selbstdarstellungen, Felix Meiner, Leipzig.
Traducerea Gabriel Doru Avram
ISBN 978-973-111-858-1
Nr pagini : 208
Format 130 x 200
Pretul la data postarii :32,30 lei la Editura, 26,60 lei la elefant, 36,10 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed 2007)
pdf aici (ed 1993)

Descrierea editurii:

        „Viata mea si psihanaliza", publicata prima data in 1925, este scrisa de Freud in bine-cunoscutul sau stil convingator, direct si sincer. Pe langa colaborarile si controversele mai mult sau mai putin aprinse avute cu diferite figuri marcante ale psihologiei moderne, printre care si C.G. Jung, Freud isi expune propria dezvoltare intelectuala si profesionala, ce coincide practic cu nasterea si dezvoltarea conceptelor si a metodei psihanalizei. In cuvintele sale (scrise in 1935), „aceste pagini sunt strabatute de doua teme: povestea vietii mele si istoria psihanalizei; ele sunt strans intretesute. Aceasta autobiografie arata in ce fel a ajuns psihanaliza sa reprezinte intregul continut al vietii mele si presupune in mod corect faptul ca nicio experienta personala nu prezinta interes in comparatie cu relatiile pe care le am cu aceasta stiinta”.

        „Multi dintre colaboratorii acestei serii autobiografice isi incep demersurile prin cateva observatii privitoare la particularitatea si dificultatea sarcinii asumate. Eu cred ca sarcina mea este insa si mai complicata, intrucat am mai publicat de cateva ori studii asemanatoare cu cel care mi s-a comandat acum, iar natura subiectului cere ca rolul meu personal sa fie pus in valoare in mai mare masura decat de obicei sau decat este necesar in cazul unei lucrari de acest gen.

In 1909, la Clark University din Worcester (Massachusetts), am sustinut o serie de cinci conferinte, in care am expus pentru prima data continutul psihanalizei si evolutia ei in timp. Am fost invitat la aceasta institutie academica cu ocazia implinirii a douazeci de ani de la infiintarea universitatii. De curand, am rezistat tentatiei de a oferi unei publicatii americane un articol cu un continut similar conferintelor, intrucat publicatia „Despre inceputurile secolului XX” recunoscuse importanta psihanalizei, dedicand acestei stiinte un capitol special." Sigmund Freud

Cuprins:

  Viaţa mea şi psihanaliza  5

Capitolul I  9

Capitolul II  25

Capitolul III  40

Capitolul IV  56

Capitolul V  69

Capitolul VI  90

Bibliografie  105

   Despre istoria mişcării psihanalitice  107

Capitolul I  109

Capitolul II  136

Capitolul III  163

Postfaţă  202

FREUD SI PSIHANALIZA IN ROMANIA

Autor: Gheorghe Bratescu
Editura Humanitas
Colectia Psihologie/antroplogie
An aparitie :1994
Editia I
ISBN 973-28-0444-0
Nr pagini : 408
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 25 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU
pdf aici si aici

Descrierea editurii:

        Faimosul divan din cabinetul vienez al doctorului Freud era acoperit, se spune, cu un covor bucovinean. Trei dintre psihanalistii cunoscuti ai lumii s-au nascut pe pamant romanesc. Psihanaliza nu va avea insa parte de un destin prea fericit in Romania: abia iesita din „copilaria“ ei antebelica, va trebui sa se cufunde in „lunga noapte“ comunista. Mai mult, prin insasi mentalitatea lor, romanii au fost dintotdeauna refractari la freudism, ca de altminteri la orice forma de explorare minutioasa a sufletului. In Romania, psihanaliza s-a transformat adesea intr-o aventura...

        Gheorghe. Bratescu (1922 - 2017) a fost medic

Cuprins:

Cuvant inainte 7

I. COPILARIA PSIHANALIZEI ROMANESTI (1912 - 1940) 9

Preliminarii 11

Prietenul brailean al adolescentului S.Freud - 11; N.Vaschide si visul ca realizare a dorintei "reprimate"- 15; O mentionare in revista "Spitalul" a numelui lui Freud - 16; 

Cap. 1 - Medicina romaneasca ia cunostinta de freudism (1912 - 1920) 19

Doctorul G.Preda despre"psiho-analiza" - 19; Teza de doctorat a lui M.Ilian - 20; Psihiatria romaneasca in pragul primului razboi mondial - 22; 

Cap. 2 - Inceputurile psihanalizei in Romania (1920 - 1930) 24

Un meteorit: A.Stocker - 24; Alti sustinatori "in trecere": Maria Briese si A.Radovici - 28; G.Marinescu despre psihanaliza - 30; Cum a devenit C.Vlad terapeut si teoretician psihanalist -  32; O "scoala" a lui C.Vlad? Dem. Em. Paulian si Tr. Corozel - 38; Rasunetul tezei de doctorat a lui I. Popescu-Sibiu - 43; C.I.Parhon despre psihanaliza - 46; La Cluj, G.Retezeanu si C.I.Urechia, precum si M.Elekes - 48; Adlerianul E.Kahana - 53; Scrisoarea lui S.Freud catre I.Westfried - 56; P.Pandrea si psihanaliza judiciara - 58; Psihologii, pedagogii si filozofii: M.Ralea, G.G.Antonescu, Nae Ionescu, T.Vianu - 62; L.Blaga saluta freudismul - 73; Cezar Petrescu: "Freud - mersi!" - 77; Hortensia Papadat-Bengescu, marea doamna a prozei noastre analitice - 81; Alti scriitori, critici si eseisti despre psihanaliza: F.Aderca, P.Zarifopol, D. Caracostea - 88; Psihanaliza "implicita": T.Arghezi si L.Rebreanu - 93; Freudismul - alte semnalari in publicistica romaneasca - 95;

Cap. 3 - Catre o confirmare a psihanalizei in cultura noastra? (1930  - 1940) 99

Interesul fata de invatatura lui Freud - 99; P.H.Schwartz si "Revista internationala de psihanaliza" - 104; C.Vlad si "Revista romana de psihanaliza"- 106; Practica psihanalizei mai mult sau mai putin ortodoxe: J.Neuman, L.Berghoff, N.Pojoga, precum si enigmaticul H.Wunnuck - 109 ; Practica pedagogiei terapeutice adleriene: E.Weigl, Em.Feder, L.Aronescu si eventual M.Schaechter-Nancy - 116; Eminescu analizat de C.Vlad - 123; G.Calinescu fata cu psihanaliza - 127; Studiul eminescologic al lui C.Vlad, marcaj la rascruce a itinerariului romanesc al psihanalizei - 135; Optiunile lui I.Popescu-Sibiu - 144; Alti medici militari: C.Sandulescu si St.Odobleja - 153; Atitudinea psihiatrilor - 158; Psihologii si pedagogii - 160; Psihanaliza si medicina legala - 164; Ecouri in domeniul filozofiei: P.P.negulescu si M.Vulcanescu - 169; Ecouri in sociologie si in antropologia "profunda": M.Eliade - 172; L.Blaga si "noologia abisala" - 178; Ecouri in estetica si in etica: S.Cioculescu, L.Rusu, T.Vianu, A.M.Frenkian - 186; Scriitorii si psihanaliza: O.Sulutiu, G.Ibraileanu, Gib I.Mihaesu - 196; Grupul de la "unu" si freudismul -  202; Psihanaliza si extrema stanga - 205; Extrema dreapta se rafuieste cu evreul Freud - 209; La moartea lui S.freud - 213; 

II. LUNGA NOAPTE A FREUDISMULUI IN ROMANIA (1940 - 1989) 219

Cap. 4 - Impasuri si sperante (1940 - 1950) 221

Psihanaliza pana la 23 august 1944 - 221; Despartirea de psihanaliza a lui L.Blaga - 224; Reinvierea sperantelor - 227; "Neopsihanaliza "lui I.Popescu-Sibiu -  231; Societatea Romana de Psihopatologie si Psihoterapie - 234; Scriitorul V. Papilian nu a iubit psihanaliza - 238; Suprarealistii romani si freudismul  - 241; Semne vestitoare ale unor noi vicisitudini - 245;

Cap. 5 - Tacerea dusmanoasa din "obsedantul deceniu" (1950 - 1960) 251

Sesiunea pavlovista de la Bucuresti din decembrie 1952 - 251; ...Si ce a urmat sesiunii - 255; "Despre gunoi nu se vorbeste" - 260; 

Cap. 6 - Refularea n-a reusit (1960 - 1970) 265

Psihiatrii combat iarasi psihanaliza, si nu fantoma ei - 265; Cinci psihiatri anchetati de revista "Viata Romaneasca" - 269; Trei fosti anchetati de "organele de drept": N.Steinhardt, S.Al-George si C.Noica - 275; Psihologii, sociologii si filozofii isi revizuiesc tirul: C.I.Gulian, N.Margineanu - 280; Critica literara se reintalneste cu psihanaliza. N.Balota - 284; Indemnuri la studierea psihanalizei. M.Gradinaru, C.Romanescu - 287;

Cap. 7 - Poate fi redescoperit freudismul? (1970 - 1980) 293

C.Vlad si ai sai, o familie de psianalisti - 293; V.Sahleanu, propagandist si exeget al psihanalizei - 299; I.Vianu si V.Dem.Zamfirescu despre psihanaliza - 302; Analizele didactice ale lui E.Papadima - 306 ; Psihiatrii si psihologii combat psihanaliza, dar isi insusesc concepte freudiene.G.Ionescu, A.Dicu - 308; Psihanaliza si creatia in anii '70. Ioana Cretulescu, Eug. Simion, A.Protopopescu - 316; Freudismul si freudo-marxismul, beneficiari ai unui armistitiu pe frontul ideologic? - 321; 

Cap. 8 - Psihanaliza - o prezenta directa (1980 - 1989) 328

L.Gavriliu, primul talmacitor aloperelor lui Freud - 328; Traducatorul si eseistul V.Dem.Zamfirescu - 330; Psihanaliza printre disciplinele aflate sub banuiala - 333; Confruntari teoretice, mai ales in domeniul criticii psihanalitice. R.Munteanu, Ov.S.Crohmaniceanu -  335; Creatii literare sub semnul psihanalizei. M.H.Simionescu, S.Preda, M.Cartarescu - 341; Un caz particular: receptarea operei lui C.G.Jung - 345; Spre o coexistenta pasnica a psihiatriei "oficiale" cu psihanaliza? - 349;

Epilog - Viata noua a psihanalizei (din 1990) 355

        Organizarea psihanalistilor si invatamantul psihanalitic - 355; Publicatii psihanalitice: editarea clasicilor, luari de atitudine si comentarii -357; Ecouri in creatia si critica literara - 363; "Psihanaliza" activitatii politice curente. C.Dragomir - 366;

Incheiere - Un test de mentalitate: receptarea psihanalizei in Romania 373

Anexa - Trei psihanalisti originari din Romania: J.L.Moreno, S.Nacht si G.Devereux 381

Indice de persoane 393

DE LA SIGMUND FREUD LA JACQUES LACAN. Istoria psihanalizei in Franta

Autor : Elisabeth Roudinesco                

Editura Humanitas

Colectia Istoria ideilor

An aparitie :1995

Editia I      

Traducerea G. Bratescu

ISBN 973-28-0550-1 

Nr pagini :288

Format 150 x 225
Anticariat

Pretul la data postarii :50 lei pret mediu pe okazii, 

Disponibilitate BCU

Download pdf  aici sau pe epistematic

Descrierea editurii:

        De la Sigmund Freud la Jacques Lacan, „batalia de o suta de ani“ (1885-1985) a psihanalizei constituie pentru Elisabeth Roudinesco prilejul de a analiza – daca nu cumva de a psihanaliza – o miscare nevoita, spre a se implanta in Europa si America, sa paraseasca terenul pur al ideilor pentru a deveni o ideologie: ideologie bantuita de sectarism, de misticisme si dogmatism, avandu-si radacinile intr-o iudeitate mai mult sau mai putin constientizata... „Stiinta evreiasca“ in Germania, „stiinta burgheza“ in Rusia Sovietica, „stiinta nemteasca“ – mai ales in Franta, dar si in SUA, psihanaliza a izbutit pana la urma, precum visase vienezul Freud, „sa iasa din ghetou“, transformandu-se intr-un vast imperiu condus de IPA, organism international atotputernic in jurul caruia graviteaza, mai mult sau mai putin obediente, societati nationale sfasiate inca de batalii interne. Istoria psihanalizei – demonstreaza Elisabeth Roudinesco – este in mare parte o istorie politica, intretesuta cu istoria si politica lumii din ultima suta de ani.

Cand in 1982, la 38 de ani, si-a publicat primul volum al operei sale majore – Batalia de o suta de ani. Istoria psihanalizei in Franta –, Elisabeth Roudinesco era deja cunoscuta in cercurile intelectuale pariziene pentru o serie de lucrari privitoare la freudism sau de interpretare psihanalitica a unor fenomene culturale. Al doilea volum, intitulat Istoria psihanalizei in Franta (1925–1985), a aparut in 1986. In 1993, autoarea a publicat un alt tom masiv – Jacques Lacan, schita a unei vieti, istorie a unui sistem de gindire – care alcatuieste impreuna cu primele doua o adevarata suita istoriografica. Elisabeth Roudinesco este in prezent director de cercetari la Universitatea Paris VII, conferentiar la Scoala de Stiinte Sociale si vicepresedinta a Societatii Internationale de Istoria Psihiatriei si Psihanalizei.

Cuprins:

Nota editurii  5
Prefata la editura romana - de Elisabeth Roudinesco  7
I.
Freud in Franta si descoperirea isteriei  13
Crearea miscarii psihanalitice  23
Psihanaliza intre cele doua razboaie mondiale  35
Implantarea psihanalizei in Franta  54
Primii dintre "cei doisprezece"intemeietori ai miscarii psihanalitice franceze  68
Societatea psihanalitica din Paris  95

II.
Supralealismul in serviciul psihanalizei  111
Psihanaliza fata-n fata cu pavlovismul si freudo-marxismul  121
Cativa scriitori francezi despre Freud si freudism  140
Psihanaliza in Franta ocupata  161
Psihanaliza in continentul american  173
Campaniile antifreudiste ale comunistilor francezi  183
Atitudinea Bisericii Catolice fata de psihanaliza  192
Sacha Nacht, unul dintre noii maestri  204
Nasterea lacanismului  214
Problematica feminitatii - cateva aspecte  228
La moartea lui Lacan  248
La capatul unui secol de psihanaliza in Franta  252

Note  265
Postfata - Elisabeth Roudinesco, istoric al psihanalizei - de G Bratescu  269
Sigle  273
Indice de nume  275