INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE. Istoric si metode

Autor: Francoise Parot, Marc Richelle
Editura Humanitas
Colectia Tratate/Referinte
An aparitie : 1998, 2006
Editia a II-a
Editia originala: Introduction à la psychologie : histoire et méthodes
Traducerea Doina Stefana Saucan
ISBN 973-50-1155-7
Nr pagini : 375
Format 150 x 220
Anticariat
Pretul la data postarii : 26-29 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU 
pdf aici (ed. I)

Descrierea editurii:

        Studiul psihologiei nu mai poate face azi abstractie de originile istorice ale disciplinei si nici de raporturile ei cu alte discipline umaniste conexe. De aceea, Françoise Parot si Marc Richelle si-au propus sa-si alcatuiasca Introducerea ca pe un dublu demers: intr-o prima parte a volumului, psihologia e plasata in contextul istoric din care a aparut, subliniind legatura disciplinei stiintifice moderne cu trecutul ei filozofic si continuitatea temelor psihologiei, in ciuda rupturilor aparute odata cu devenirea ei ca stiinta; in cea de-a doua parte sunt expuse principalele metode ale psihologei moderne si rolul lor in dezvoltarea cercetarilor din zilele noastre. Cititorul e invitat astfel sa urmareasca deopotriva miscarea de idei care a dus la cristalizarea conceptelor psihologiei, din Antichitate si Evul Mediu pana la Iluminism si epoca romantica, si cercetarile din domenii diverse precum biologia, sociologia, lingvistica sau logica si impactul lor asupra dezvoltarii cercetarii experimentale in psihologie.

        Marc Richelle (n. 1930) a fost profesor la Catedra de psihologie experimentala a Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei din cadrul Universitatii din Liege (Belgia). A detinut o serie de functii importante: presedinte al Asociatiei Belgiene de Psihologie (1968–1970), secretar general (1970–1987), apoi presedinte (1989–1991) al Asociatiei de Psihologie Stiintifica de limba franceza si coordonator (1988–1997) al retelei ERASMUS pentru psihologie. Sursa

Cuprinsul (ed. I)

Prefata la editia franceza, 5

Partea a I. Istoric, de Francoise Parot

I - Introducere, 9

II - Originile problemelor psihologice, 14

Izvoarele antice şi Evul Mediu timpuriu, 14 

Cunoaştere si raţionalitate in Antichitate, 14 

Bolile sufletului, 15 

Evul Mediu timpuriu, 16 

Evul Mediu, 17 

Reinnoirea cunoaşterii, 17 

Recurgerea la judecata naturală, 17 

Opoziţia franciscanilor, 19 

Experienţa faţă in faţă cu raţionamentul: tezele lui Roger Bacon, 20 

William Occam, iniţiatorul gîndirii moderne, 21 

III - O perioadă de tranzitie: cunoasterea trebuie să fie utilă, 26 

Reforma, 26 

Luteranismul, 26 

Calvinismul, 28 

Un program pentru ştiintă, 29 

Ştiinţa mecanicistă, 31 

Mecanicismul ca atitudine in faţa naturii, 31 

Obiectivitatea, fundamentul ştiinţei moderne, 32 

Răspandirea mecanicismului, 33 

Poziţia carteziană, 34 

Dualismul, 34 

Metoda lui Descartes: „cogito"-ul, 35 

Cartezianismul şi boala mentală, 36 

Paradigma newtoniană, 37 

Individualismul social al lui Thomas Hobbes, 38 

Răspandirea ideilor lui Descartes şi Hobbes In secolul al XVII-lea, 41 

IV - Omul Iluminismului şi omul romantic, 43 

Situatia generală, 43 

Franta, Anglia, Germania fn secolul al XVIII-lea, 44 

Anglia, 44; Franta, 45; Germania, 45; 

Unitatea europeană, 46 

Omul Iluminismului, 47 

Iluminismul in Anglia: empirism si asociationism, 47 

Premise: John Locke, 47; Legile asocierii după David Hume, 48;

Asocierea este un fenomen fiziologic, 49 

Iluminismul in Franta: senzualism si enciclopedism, 50 

Cunoaserea se sprijină pe senzatie, 50; „Enciclopedia", 51; Materialismul francez, 52 

Iluminismul in Germania: „Aufklarung", 54 

Premise: Gottfried W. Leibniz, 54 ; Psihologia unui elev al lui Leibniz : C.Wolff, 54; Immanuel Kant si stiinta ratiunii, 55

Spiritul Iluminismului si boala mentală, 57 

Revolutia empiristă in medicină, 57; O nouă abordare a bolii mentale, 58 

Omul romantic, 60 

„Sturm unde Drang" sau premisele germane ale romantismului, 62 

O miscare de revoltă, 62; Autobiografia ca psihologie, 62 

Atitudinea romantică, 63 

O antifilozofie, 63; Somnul constiintei, 63; Somnul raţiunii, 64; Cunoasterea sensibilă nu este adaptată la cunoasterea lumii, 65; „ Totalorganisrnus" si unitatea naturii, 66; Filozofia naturii si nasterea gîndirii biologice, 66; Romanticii si magnetismul animal, 67; Răspindirea mesmerismului recurgerea la hipnoză, 68 

V - Moşternirea Iluminismului: omul ca cetăţean, 70 

Ideologia franceză, 72 

ldeologia, — miscare politică, 72 

Ştiinţa ideilor, 73 

Contestarea ideologiei : Maine de Biran si spiritualistii, 74 

Utilitarismul anglo-saxon, 76 

Radicalistii utilitari, 77 

Nasterea Statelor Unite, 80 

Omul pozitiv, 81 

Auguste Comte, un marginalizat în instituţia universitară, 81 

Tezele pozitiviste, 82 

Cazul psihologiei, 83 

VI - Evoluţionismul: omul ca animal, 87 

Pamantul si fiinta vie la sfarsitul secolului al XVIII-lea, 88

Si Pamantul are o istorie, 88

Ideile despre lumea vie la sfarsitul secolului al XVIII-lea, 88

Jean-Baptiste Lemark si aparitia biologiei, 90

Un ideolog impotriva imparatului, 90

Lumea vie se transforma, 91

Teoria darvinistă a evoluţiei speciilor, 93 

Antecedente, 93 

Apariţia ideilor lui Darwin, 94 

Teoria darwinistă, 95 

Evoluţia teoriei evoluţiei, 98 

Embriogeneza, ontogeneza si filogeneza, 99 

Evoluţionismul şi fenomenele umane, 101 

Studiul continuitătii activitătilor mentale de la animale la om, 101 

Aplicarea darwinismului la fenomenele sociale, 103 

VII - Fiziologia: omul ca organism, 105 

Dezvoltarea studiilor sistemului nervos, 106 

Scoala de la Berlin, 106 

Influenţa acestor lucrări asupra fiziologiei ruse, 107 

Persistenţa vitalismului, 108 

Vitalismul ta Franţa, 108 

Vitalismul fn Germania, 109 

Societatea este un organism, 110 

VIII - Instituţionalizarea psihologiei, 112 

Psihologia în Franţa, 113 

Rolul lui Thedule Ribot, 113 

Specificitatea situaţiei franceze, 113; Scoala de la Salpetriere şi dezbaterile in legătură cu hipnoza, 115; Opoziţia: filozofia lui Henri Bergson, 116; Opera lui Th. Ribot, 116 

Elevii lui Ribot, 117 

Pierre Janet şi psihopatologia, 117; Alfred Binet, copiii şi inteligenţa, 118; Henri Pieron si psihofiziologia, 120 

Psihologia în Germania, 122 

Psihologia fiziologică a lui W. Wundt, 122 

Psihologia fenomenologică şi Şcoala de la Wurzburg, 123 

Psihologia formei, 124 

Psihologia rusă, 125 

Ivan Pavlov si condiţionarea reflexelor, 126 

Reflexologia şi atitudinea obiectivă a lui Vladimir Bechterev, 128 

Psihologia engleză, 129 

Psihologia animală, 129 

Ereditarea şi diferenlele interindividuale, 130 

Psihologia în Statele Unite, 130 

Situaţia universitară, 130 

Cadrul filozofic, 131 

Comportamentul ca obiect de studiu, 133 

Legile invăţării, 133; Viata psihică a microorganismelor, 134; Psihologia, ştiinţa comportamentului, 135; Posteritatea behavioristă, 137 

Partea a II-a. Metodele, de Marc Richelle

IX - Demers stiintific si psihologie, 143

Discurs profan, discurs savant si discurs stiintific, 143

Cercetarea logico-matematică şi cercetarea empirică, 145 

Reproductibilitate şi comunicabilitate, 147 

Accesul la obiect: a) locul tehnicii, 150 

Progresul tehnic si progresul 150 

Extinderea aplicării tehnicii, 151 

Obişnuinta: de la invătarea elementară la competenta lingvistică precoce, 151; De la timpul de reactie la cronometria mentală, 151 

Accesul la obiect: b) decuparea realului, 156 

Unitatea pertinentă, 156 

Nivel „molar" şi nivel „molecular", 157 

Structură si functie, 160 

Comportamente sau procese mentale? 160 

X - Observare ai experimentare, 162 

Inventarierea şi clasificarea realului, 162 

Procedee de observare in psihologie, 166 

Observarea directă si observarea mediată, 166; Eşantionarea de evenimente eşantionarea temporală, 166 

Domenii de alegere a observării directe, 168 

Etologia, 168; Psihologia copilului, 168; Observatia clinică, 169; Lectiile de antropologie, 170 

Intruziunea experirnentală, 173 

Variabile independente şi dependente, 174 

Rezistenta la experimentare, 174 

Experimentarea naturală şi experimentare ştiintifică, 174; Rationamentul verbal si respectarea autoritătii, 175 

Limitări la folosirea metodei experimentale, 175 

Dimensiunea spatio-temporală a fenomenelor, 175; Limitări morale, 176; 

Limitări de ordin epistemologic, 177 

Cauze şi efecte, 180 

De la cauzalitatea simplă la bucla retroactivă, 180 

Cauzalitate inferioară şi cauzalitate superioară, 182 

Observatorul observat, 183 

XI - Ipoteze, modele şi teorii, 189 

Asceză şi aventură, 189 

Elogiul serendipitătii, 189 

Salivarea psihică si centrul plăcerii, 190 

Elaborarea ipotezei, 192

Statutul si rolul teoriilor, 193

Sinteza adevarului sau sistematizarea indoielii, 193

Paradigma teoretica si stagnare, 194

Modele şi modelizări, 197 

Modelul machetă, 197 

Modelul analogic, 199 

Modele „scheme de funcţionare", 202 

Modele matematice, 202 

Modele animale, 205 

Simulările, 206 

XII - Individ, eşantion, populatie, 208 

Unde au Ioc conduitele? 208 

Reprezentativitatea observaţiilor, 211 

Elogiul variaţiilor, 213 

Psihologie diferenţială si psihologie generală, 213 

Psihologia interculturală, 214 

Stabilitate şi schimbare, 216 

XIII - Măsură şi matematizare, 219 

Fascinaţia cifrelor, 219 

Nivele de măsurare, 220 

Scala nominala, 220

Scala ordinala, 221

Scala cu intervale si scala proportională, 222 

Scale de măsurare si instrumente statistice corespunzătoare, 223 

Elemente de statistică intuitivă, 223 

Neutralizarea variabilelor parazite, 223 

Statistica descriptivă, 225 

Statistica inferentială, 226 

Control şi planuri de experientă, 227 

Control intrasubiect si grup de control, 227

Planuri de experientă, 229 

Metode transversale longitudinale, 230 

Interactiunea intre variabile, 231 

Planuri factoriale, 231; Efecte de ordine, 232 

Planuri cvasiexperimentale, 233 

Abordarea corelatională, 234 

Legături regulate, 234 

Corelatie cauzalitate, 236 

Analiza factorială, 237 

XIV - Uman şi infrauman, 239 

Perspective în studierea comportamentului animal, 239 

Abordarea comparativa, 240

Specificitate umana si cognitie animala, 242

Modele animale ale comportamentului uman, 249

XV - Cercetare si practica, 254

Cercetare fundamentală şi teren, 254 

Reciprocitate dinamică, 254 

Validitate externă, validitate ecologică, 256 

Utilitatea inutilului, 260 

Psihologie şi cerinţă socială, 262 

Singular şi generalul, 262 

Norma, exceptia, anormalul, 262 

A explica şi a intelege, 264 

XVI - Domeniile psihologiei, 266 

Teritoriile psihologiei, 266 

Un decupaj multidimensional, 266 

Clasificare după metodă, 266; Clasificare prin obiect, 267; Clasificare prin orientare teoretică, 269 

Zone de frontieră: infiltrare sau dizolvare?, 270 

Psihologie si biologie, 270; Psihologia şi ştiinţele sociale, 273; Psihologia şi ştiintele partenere, 274; Unitate sau explozie? 276 

Profesiile psihologice, 277 

Forrnarea psihologilor, 279 

XVII - Deontologie, 283

Etică şi caracter ştiintific, 283 

Etica stiinţei si influenţa stiinţei asupra eticii, 283 

Morala si cauzalitatea conduitelor, 284 

Etica şi cercetare, 285 

Animalul, subiect de cercetare, 286 

Subiecţii umani, 287 

Suntem niste virtuali călăi?, 287; Subiectul voluntar, 289; Subiectul informat, 291 

Cercetare de teren cercetare-acţiune, 292 

O soluţie de schimb paradoxal, 292; Cercetare-actiune, 293 

Deontologia interventiei, 295 

Practică, etică stiinţă, 295 

Asistenţă si contract, 296 

Psihologie si bani, 297 

Recomandari bibliografice 301

Indice de nume proprii 305

ISTORIA PSIHOLOGIEI IN ROMANIA. Tipare si factori ai evolutiei in perioada totalitara si postdecembrista

Autor: Julien-Ferencz Kiss
Editura Didactica si Pedagogica
An aparitie :2022
Editia I
ISBN 978-606-31-1533-2
Nr pagini : 336
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 75 lei la Editura, 75,12 lei la carturesti, 75,12 lei la libris

previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Ne-am dorit ca aceasta lucrare sa fie asimilata unei structuri pe baza careia cercetatorii interesati de domeniul istoriei stiintei ar putea reconstitui evolutia psihologiei stiintifice in Romania. Consideram ca aceasta tema este importanta din doua motive. Pe de-o parte, evolutia stiintei in Romania a cunoscut un parcurs atipic - dupa emulatia occidentala din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX, instaurarea regimului totalitar comunist in 1947/1948 a dus la o oarecare alterare a acestui curs, in special in domeniul stiintelor sociale si umaniste. Ulterior, dupa democratizarea initiata incepand cu anul 1989, procesul de recon-structie stiintifica reprezinta in sine o etapa demna de atentia cercetatorilor evolutiei ideilor si practicii stiintifice. 

        Dincolo insa de aceasta abordare "verticala" ce implica analiza evolutiei institutional-stiintifice, domeniul psihologiei necesita o atentie speciala pe fondul sensibilitatii majore in raport cu eventualele interferente ideologice. Acesta este cel de-al doilea motiv pentru care este importanta initierea unei asemenea analize "orizontale" asupra continutului stiintific si a ideilor care contribuie reprezentarea psihicului uman intr-o anumita perioada. Am incercat sa sistematizam cele doua abordari majore, astfel incat sa devina accesibile unei analize de profunzime din partea comunitatii stiintifice, aceasta fiind si cheia in care consideram ca trebuie inteles acest demers. Ne-am straduit in primul rand sa oferim o imagine clara asupra etapelor dezvoltarii psihologiei in Romania, incadrandu-le in contextul istoric specific (in special institutional si politic/ideologic). 

        De asemenea, am incercat ca pentru fiecare etapa prezentata sa punem la dispozitia cititorilor cele mai importante repere ale productiei stiintifice, fara insa a ne asuma si o interpretare calitativa, care consideram ca ar fi posibila doar ca demers colectiv. - Julien-Ferencz Kiss

        Julien-Ferencz Kiss este doctor in psihologie, Lector universitar la Universitatea din Oradea

Cuprins:

Prefată  11 

Cuvănt-inainte (Prof.univ.dr.Mihai Anttei 12 

Listă de abrevieri. 15 

PARTEA I 

1. INTRODUCERE  17 

1.1. Pentru ce o istorie a psihologiei rornăneşti? 17 

1.2. Istoriografia psihologiei in România .20 

1.2.1. Studii şi cercetări 20 

1.2.2. Perioada acoperită  33 

1.2.3. Metodologia folosită  33 

1.3. Istoriografie şi epistemologie 34 

PARTEA a II-a 

2. REFORMA METODOLOGICĂ ŞI NOUA ISTORIE A PSIHOLOGIEI 37 

2.1. O nouă paradigmă istoriografic-metodologică — „Noua istorie a psihologiei" 37

2.2. Perspective metodologice fundarnentale  40 

2.2.1. Perspectiva critică  40 

2.2.2. Perspectiva externalistă 41 

2.2.3. Perspectiva istoristă  42 

2.2.4. Utilizarea surselor primare  44 

2.3. Tehnici investigative  44 

PARTEA a III-a 

3. PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ PĂNĂ ÎN ANUL 1938   47 

3.1. Psihologia implicită  47 

3.1.1. Elemente de protopsihologie in cultura rornânească 47 

3.1.2. Dezvoltarea societătii romăneşti şi promovarea cunoştintelor psihologice in secolul al XIX-lea 52 

3.2. Psihologia explicită  57 

3.2.1. Geneza şi dezvoltarea psihologiei ca ştiintă experimentală in România 57 

PARTEA a IV-a 

4. PSIHOLOGIA ROMĂNEASCĂ INTRE ANII 1938 şi 1947    71 

4.1. Contextul social şi psihologia  71 

4.2. Psihologia romaneasră pe plan internaţional 74 

4.3. UniversItăţile, societăţile ştiintifice şi jurnalele de psihologie  75 

4.4. Activitatea stiintifica 76 

4.4.1. Psihologia educaţională şi şcolară 77 

4.4.2. Testarea psihologică  79 

4.4.3. Psihologia muncii . 80 

4.4.6. Psihologia sociala  85 

4.4.7. Psihologia vărstebr   86 

4.4.8. Metodologia cercetării  86 

4.4.9. Psihofiziologia  88 

4.4.10.Psihologia judiciara 89

4.4.11. Psihologia artei  89 

4.4.12. Psihanaliza   90 

4.4.13. Psihopedagogia specială   90 

4.4.14. Psihologia generală şi alte domenii 90

4.4.15. Psihologia animală 92 

4.4.16. Psihopatologla 93 

4.4.17. Psihologla consonantistă  94 

5. PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ INTRE ANII 1948 şi 1955   95 

5.1. Psihologie totalitarism  95 

5.2. Pslhologie si ideologie - mutaţia conceptuală in problernatica obiectului psihologiei   98 

5.3. Prigoana psihologilor  99 

5.4. Activitatea stiintifica 101 

6. PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ INRE ANII 1956 si 1964   105

6.1. Renaşterea institutională a psihologiei 105

6.2. Deficite fundamentale 108 

6.3. Activitatea ştfintifică 110 

6.3.1. Psihologia educatională si scolara 110 

6.3.2. Psihopedagogia specială 114

6.3.3. Psihologia vârstelor 114 

6.3.4. Psiholingvistică şi comunicare  115 

6.3.5. Psihofiziologia  117 

6.3.7. Psihologia socială  118  

6.3.8.1storia psihologiei  118 

6.3.9. Psihologia judiciară  120 

6.3.10. Psihologia sportului  121 

6.3.11. Psihologia generală alte domenii  121

6.3.12. Psihopatologia 122 

6.3.13. Psihologia muncii 123 

6.3.14. Procese psihice  125 

6.3.15. Pslhologla artei  126 

7. PSIHOLOGIA ROMÂNEASCA INTRE ANII 1965 şi 1976  127 

7.1. Psihologia in societatea socialistă romănească  127 

7.2. Deschiderea internaţională  128 

7.3. Activitatea ştfinfifică 133 

7.3.1. Psihologia educaţională şi şcolara  133

7.3.2. Psihologia muncii şi organizaţională  136 

7.3.3. Psihologia personalităţii  142 

7.3.4. Psihopedagogia specială 143 

7.3.5. Psihofiziologia  145 

7.3.6. Procese psihice  146 

7.3.7. Psihologia vârstelor  149 

7.3.8. Psihopatologla şi psihoterapia  150 

7.3.9. Psihologia sociala 152 

7.3.10. Testarea şi evaluarea psihologică  154 

7.3.13. Psiholingvistică şi comunicare 157 

7.3.14. Psihologia sportului 158

7.3.15. Psihologie judiciară  158 

7.3.16. Psihanaliză psihosexologie  158 

7.3.17. Metodologia cercetării 159 

7.3.18. Psihologie animală  159 

7.3.19. Psihologia generală şi alte domenii 160 

8. PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ INTRE ANII1977 şi1989 162 

8.1. Interferente totalitare 162

8.2. Episodul „Meditaţia Transcendentală"  164 

8.3. Pslhologia românească după mornentele 1977 şi 1982  167 

8.4. Pslhologia rornânească pe plan internaţional 169 

8.5. Activitatea ştiinţifică  171 

8.5.1. Procese psihice  172 

8.5.2. Psihologia clinica  174 

8.5.3. Psihologia educaţională şi şcolară  178 

8.5.4. Psihologia muncii şi organizaţională 180 

8.5.5. Psihologia personalităţii  185 

8.5.6. Psihopedagogla speclală  188 

8.5.7. Psihologia sociala 189

8.5.8. Psihofiziologia  192 

8.5.9. Psihologia vărstelor  193

8.5.10. Psihologia sportului  193 

8.5.11. Psihologie  judiciară şi militară 195 

8.5.12. Psihodiagnostic şi evaluare  196 

8.5.13. Psihologia artei 198

8.5.14. Psihologia relaţiilor si psihosexologia  198  

8.5.15. Comunicare şi psiholingvistică  199 

8.5.16. Psihanaliză, Psihologie umanista şi Psihologie consonantista 199 

8.5.17. Metodologia cercetarii 200

8.5.18. Istoria psihologiei 200

8.5.19. Lucrări de popularizare  201 

8.5.20. Psihologie generală alte domenii  202 

9. PSIHOLOGIA ROMANEASCĂ INTRE ANII 1990 si 2004   204 

9.1. Revirimentul psihologlel în România 204

9.2. Comunitate şi identitate ştilnţitică  206 

9.2.1. Asociaţia Psihologilor din România  206 

9.2.2. Institutul de Psihologie în cadrul Academiel Române 207 

9.2.3. Jurnalele de pslhologle  208 

9.2.4. Noi asociaţii şi societăţi ştiinţifice  215 

9.3. Reinfiinţarea Invătământului psihologic superior  223 

9.3.1. Psihologia in centrele universitare de la Bucureşti, Cluj-Napoca şi laşi  224

9.3.2. Psihologia în noi centre universitare  229 

9.4. Activitatea Stiintifica  233 

9.4.1. O nouă direcţie a psihologiei academice  233 

9.4.2. Psihologia clinica 234

9.4.3. Psihologia educaţională şl şcolară  237 

9.4.4. Psihopedagogia specială 240 

9.4.5. Consiliere şi psihoterapii  242 

9 4.6. Psihologia  sociala  244 

9.4.7. Psihologia judiciara  246 

9.4.8. Psihologia rnuncii si organizaţională  248 

9.4.9. Psihologia varstelor  250 

9.4.10. Psihodiagnostic si evaluare   251 

9.4.11. Psihologia comunicării   253 

9.4.12. Psihologia personalităţii 254

9.4.13. Pslhanaliza   254 

9.4.14. Psihologia militara  255 

9.4.15. Procese pslhice  256 

9.4.16. Psihofiziologie  256 

9.4.17. Psihologia relaţiilor si psihosexologia  257 

9.4.18. Psihologia sportului 258 

9.4.19. Psihologia cognitivă  259 

9.4.20. Istoria psihologiei 260

9.4.21. Psihologla artei  261 

9.4.22. Psihologia religiei 262 

9.4.23. Psihologie umanistă şi transpersonală  262 

9.4.24. Psihologia reclamei si mass-media 263

9.4.25. Metodologia cercetării  263 

9.4.26. Psihologla generală şi alte domenii 264 

9.4.27. Lucrări de popularizare   266 

10. PSIHOLOGIA ROMÂNEASCA INTRE ANII 2005 şi 2008   269 

10.1. Căteva repere privind evoIuţia organizării psihologilor in perioada postdecembristă   269 

10.2. Coleglul Psihologilor şi reforma instituţională a psihologiei rornăneşti 271 

10.3. Activitatea ştiinţifică 274 

10.3. 1. Psihologia clinică  274 

10.3. 2. Psihologia educaţională si scolara  276

10.3. 3. Consiliere şi psihoterapii  277 

10.3.4. Psihologia sociala  279 

10.3. 5. Psihopedagogia specială  279 

10.3. 6. Psihologia muncii şi organizaţională  280 

10.3. 7. Pslhologia judiciară şi militară 282 

10.3. 8. Psihodiagnostic si evaluare 283 

10.3. 9. Psihologia comunicării  284 

10.3. 10. Psihologia vărstelor  285 

10.3. 11. Istorla psihologiei  286 

10.3. 12. Psihologia sportului  287 

10.3. 13. Psihologia militară   287 

10.3. 14. Psihologia personalităţii  288 

10.3. 15. Procese psihice  289 

10.3. 16. Psihologla cognitivă 289 

10.3. 17. Psihologia reclamei şi mass-media.  290 

10.3. 18. Psihanaliza    290 

10.3. 19. Psihofiziologia 290 

10.3. 20. Psihologia artei  291 

10.3. 21. Psihologia religiei, Psihologia umanistă şi Psihologia transpersonală 291

10.3. 22. Psihologia relaţiilor şi farniliei 292 

10.3. 23. Metodologia cercetării  292 

10.3. 24. Psihologia generală şi alte domenii  293 

10.3. 25. Lucrări de popularizare 294 

PARTEA a V-a 

11. TIPARE ŞI FACTORI Al EVOLLIŢIEI PSIHOLOGIEIIN ROMÂNIA   296 

Bibllografie  301 

Index de nume  322 

FREUD SI PSIHANALIZA IN ROMANIA

Autor: Gheorghe Bratescu
Editura Humanitas
Colectia Psihologie/antroplogie
An aparitie :1994
Editia I
ISBN 973-28-0444-0
Nr pagini : 408
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 25 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU
pdf aici si aici

Descrierea editurii:

        Faimosul divan din cabinetul vienez al doctorului Freud era acoperit, se spune, cu un covor bucovinean. Trei dintre psihanalistii cunoscuti ai lumii s-au nascut pe pamant romanesc. Psihanaliza nu va avea insa parte de un destin prea fericit in Romania: abia iesita din „copilaria“ ei antebelica, va trebui sa se cufunde in „lunga noapte“ comunista. Mai mult, prin insasi mentalitatea lor, romanii au fost dintotdeauna refractari la freudism, ca de altminteri la orice forma de explorare minutioasa a sufletului. In Romania, psihanaliza s-a transformat adesea intr-o aventura...

        Gheorghe. Bratescu (1922 - 2017) a fost medic

Cuprins:

Cuvant inainte 7

I. COPILARIA PSIHANALIZEI ROMANESTI (1912 - 1940) 9

Preliminarii 11

Prietenul brailean al adolescentului S.Freud - 11; N.Vaschide si visul ca realizare a dorintei "reprimate"- 15; O mentionare in revista "Spitalul" a numelui lui Freud - 16; 

Cap. 1 - Medicina romaneasca ia cunostinta de freudism (1912 - 1920) 19

Doctorul G.Preda despre"psiho-analiza" - 19; Teza de doctorat a lui M.Ilian - 20; Psihiatria romaneasca in pragul primului razboi mondial - 22; 

Cap. 2 - Inceputurile psihanalizei in Romania (1920 - 1930) 24

Un meteorit: A.Stocker - 24; Alti sustinatori "in trecere": Maria Briese si A.Radovici - 28; G.Marinescu despre psihanaliza - 30; Cum a devenit C.Vlad terapeut si teoretician psihanalist -  32; O "scoala" a lui C.Vlad? Dem. Em. Paulian si Tr. Corozel - 38; Rasunetul tezei de doctorat a lui I. Popescu-Sibiu - 43; C.I.Parhon despre psihanaliza - 46; La Cluj, G.Retezeanu si C.I.Urechia, precum si M.Elekes - 48; Adlerianul E.Kahana - 53; Scrisoarea lui S.Freud catre I.Westfried - 56; P.Pandrea si psihanaliza judiciara - 58; Psihologii, pedagogii si filozofii: M.Ralea, G.G.Antonescu, Nae Ionescu, T.Vianu - 62; L.Blaga saluta freudismul - 73; Cezar Petrescu: "Freud - mersi!" - 77; Hortensia Papadat-Bengescu, marea doamna a prozei noastre analitice - 81; Alti scriitori, critici si eseisti despre psihanaliza: F.Aderca, P.Zarifopol, D. Caracostea - 88; Psihanaliza "implicita": T.Arghezi si L.Rebreanu - 93; Freudismul - alte semnalari in publicistica romaneasca - 95;

Cap. 3 - Catre o confirmare a psihanalizei in cultura noastra? (1930  - 1940) 99

Interesul fata de invatatura lui Freud - 99; P.H.Schwartz si "Revista internationala de psihanaliza" - 104; C.Vlad si "Revista romana de psihanaliza"- 106; Practica psihanalizei mai mult sau mai putin ortodoxe: J.Neuman, L.Berghoff, N.Pojoga, precum si enigmaticul H.Wunnuck - 109 ; Practica pedagogiei terapeutice adleriene: E.Weigl, Em.Feder, L.Aronescu si eventual M.Schaechter-Nancy - 116; Eminescu analizat de C.Vlad - 123; G.Calinescu fata cu psihanaliza - 127; Studiul eminescologic al lui C.Vlad, marcaj la rascruce a itinerariului romanesc al psihanalizei - 135; Optiunile lui I.Popescu-Sibiu - 144; Alti medici militari: C.Sandulescu si St.Odobleja - 153; Atitudinea psihiatrilor - 158; Psihologii si pedagogii - 160; Psihanaliza si medicina legala - 164; Ecouri in domeniul filozofiei: P.P.negulescu si M.Vulcanescu - 169; Ecouri in sociologie si in antropologia "profunda": M.Eliade - 172; L.Blaga si "noologia abisala" - 178; Ecouri in estetica si in etica: S.Cioculescu, L.Rusu, T.Vianu, A.M.Frenkian - 186; Scriitorii si psihanaliza: O.Sulutiu, G.Ibraileanu, Gib I.Mihaesu - 196; Grupul de la "unu" si freudismul -  202; Psihanaliza si extrema stanga - 205; Extrema dreapta se rafuieste cu evreul Freud - 209; La moartea lui S.freud - 213; 

II. LUNGA NOAPTE A FREUDISMULUI IN ROMANIA (1940 - 1989) 219

Cap. 4 - Impasuri si sperante (1940 - 1950) 221

Psihanaliza pana la 23 august 1944 - 221; Despartirea de psihanaliza a lui L.Blaga - 224; Reinvierea sperantelor - 227; "Neopsihanaliza "lui I.Popescu-Sibiu -  231; Societatea Romana de Psihopatologie si Psihoterapie - 234; Scriitorul V. Papilian nu a iubit psihanaliza - 238; Suprarealistii romani si freudismul  - 241; Semne vestitoare ale unor noi vicisitudini - 245;

Cap. 5 - Tacerea dusmanoasa din "obsedantul deceniu" (1950 - 1960) 251

Sesiunea pavlovista de la Bucuresti din decembrie 1952 - 251; ...Si ce a urmat sesiunii - 255; "Despre gunoi nu se vorbeste" - 260; 

Cap. 6 - Refularea n-a reusit (1960 - 1970) 265

Psihiatrii combat iarasi psihanaliza, si nu fantoma ei - 265; Cinci psihiatri anchetati de revista "Viata Romaneasca" - 269; Trei fosti anchetati de "organele de drept": N.Steinhardt, S.Al-George si C.Noica - 275; Psihologii, sociologii si filozofii isi revizuiesc tirul: C.I.Gulian, N.Margineanu - 280; Critica literara se reintalneste cu psihanaliza. N.Balota - 284; Indemnuri la studierea psihanalizei. M.Gradinaru, C.Romanescu - 287;

Cap. 7 - Poate fi redescoperit freudismul? (1970 - 1980) 293

C.Vlad si ai sai, o familie de psianalisti - 293; V.Sahleanu, propagandist si exeget al psihanalizei - 299; I.Vianu si V.Dem.Zamfirescu despre psihanaliza - 302; Analizele didactice ale lui E.Papadima - 306 ; Psihiatrii si psihologii combat psihanaliza, dar isi insusesc concepte freudiene.G.Ionescu, A.Dicu - 308; Psihanaliza si creatia in anii '70. Ioana Cretulescu, Eug. Simion, A.Protopopescu - 316; Freudismul si freudo-marxismul, beneficiari ai unui armistitiu pe frontul ideologic? - 321; 

Cap. 8 - Psihanaliza - o prezenta directa (1980 - 1989) 328

L.Gavriliu, primul talmacitor aloperelor lui Freud - 328; Traducatorul si eseistul V.Dem.Zamfirescu - 330; Psihanaliza printre disciplinele aflate sub banuiala - 333; Confruntari teoretice, mai ales in domeniul criticii psihanalitice. R.Munteanu, Ov.S.Crohmaniceanu -  335; Creatii literare sub semnul psihanalizei. M.H.Simionescu, S.Preda, M.Cartarescu - 341; Un caz particular: receptarea operei lui C.G.Jung - 345; Spre o coexistenta pasnica a psihiatriei "oficiale" cu psihanaliza? - 349;

Epilog - Viata noua a psihanalizei (din 1990) 355

        Organizarea psihanalistilor si invatamantul psihanalitic - 355; Publicatii psihanalitice: editarea clasicilor, luari de atitudine si comentarii -357; Ecouri in creatia si critica literara - 363; "Psihanaliza" activitatii politice curente. C.Dragomir - 366;

Incheiere - Un test de mentalitate: receptarea psihanalizei in Romania 373

Anexa - Trei psihanalisti originari din Romania: J.L.Moreno, S.Nacht si G.Devereux 381

Indice de persoane 393

EDUARD GRUBER : intemeietorul psihologiei exprimentale în Romania

Autor: Aurel Stan

Editura Institutul European

Colectia Psihologia
An aparitie :2013
Editia I
ISBN 978-606-24-0017-0
Nr pagini : 162
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 32,75 lei la Editura, 32,75 lei la elefant , 32,76 lei la libris
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Volumul dedicat vietii si activitatii intemeietorului psihologiei experimentale in context national, Eduard Gruber, are un caracter de noutate absoluta, fiind prima biografie a unei personalitati stiintifice din domeniul psihologiei din Romania, constituind totodata o completare a unui regretabil gol informational in domeniul istoriei stiintei din tara noastra. Este istoria vietii si activitatii profesional-stiintifice a unei personalitati care a depus un extraordinar efort pentru a afirma psihologia romaneasca la nivel european, straduinta care, din pacate, a fost "recunoscuta" o buna perioada de timp prin ignorare si uitare de catre mediul cultural si stiintific de la noi. Dupa aproape 100 de ani de la nastere, urmeaza o perioada in care Gruber revine progresiv in atentie, fiindu-i consacrate mai multe articole de comentare a meritelor pe care le are in psihologia romaneasca. Lucrarea de fata trece in revista aceste valorizari ale creatiei lui Eduad Gruber si le completeaza cu date si evenimente neabordate pana in prezent.

            Pe langa evenimente din evolutia sa sociala, culturala si stiintifica, cartea contine consideratii oportune si bine documentate referitoare la istoria psihologiei, metodologia cercetarii stiintifice in psihologie si la aplicatii ale psihologiei in domeniul cercetarii operelor literare. Lucrarea de fata se refera pentru prima data la continutul activtitatii stiintifice si la cel al comentariilor marilor personalitati ale vremii la adresa pionierului psihologiei experimentale din tara noastra. Cartea prezinta interes pentru psihologi, pedagogi, sociologi, filologi si pentru cei interesati de istoria stiintei romanesti.- Aurel Stan

Cuprins:

1. Tineretea unui exuberant  7

Preocupiri mnennotehnice / 14

Activitatea din Cercul literar /16

Stil si gandire. Inceputurile psihologiei literare in Romania / 19

Contactul cu laboratorul lui Wundt si primul Congres intenational de psihologie / 24

Participarea la primul Congres international de psihologie / 25

Ce este sinestezia? / 29

Casatoria /  35

Din nou la"Mecca psihologiei experimentale" / 37

2. Activitatea de cercetare din laboratorul lui Wundt  /39

Organizarea interna  / 43

3. Congresul mondial de psihologie de la Londra. Triumful lui Gruber

O mare realizare:publicarea in,,Revue scientifique" / 56

4. Teza de doctorat a lui Eduard Gruber  / 65

5. Proiectul de organizare a laboratorului de psihologie experimentala asa cum l-a propus Eduard Gruber  /73

Aparate comandate de Eduard Gruber pentru Laboratorul de Psihologie experimentala al Universitatii din Iasi / 76

6. Laboratoarele de psihologie din perioada in care a trait Eduard Gruber /79

7. Activitatea in universitatea ieseana  /97

8. Posteritatea lui Gruber /105

Anexe  / 117

Chestionar psihologic asupra auditiei colorate, figurate si iluminate publicat in

,,Revue philosophique"  /121

        ANUARIUL UNIVERSITATEI DIN IASI PE Anulu Scolariu 1896 -1897. TIPOGRAFIA NATIONALA, 1898 /124

Programa Cursului de psihologie experimentali a profesonrlui Ion Gavanescu /126

Bibliografie  /145

Index de nume / 151

DESPRE SUFLET

Autor: Aristotel
Editura Univers Enciclopedic Gold
An aparitie : 1969 (Ed.Stiintifica), 1996 (Ed.Stiintifica), 1996 (Ed. Aion), 2005 (Ed.Humanitas), 2013
Editia a II-a, (bilingva)
Editia originala: De anima
Traducerea Alexander Baumgarten
ISBN 978-606-8358-84-0
Nr pagini : 400
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : Stoc epuizat la Editura, 30 lei pret mediu pe okazii, 49 lei la anticariat-academic, 27,20 lei la librariaonline
Disponibilitate BCU



Descrierea editurii:

         Corpus-ul textelor aristotelice dă seama, pentru orice cultură modernă, de istoria mobilă a tradiţiei peripatetice: lucrărilor strict autentice ale lui Aristotel li se adaugă altele din peripatetismul grec, arab şi latin. Astfel, Aristotel este o sursă greacă a filosofiei, dar şi un mobil recurent al filosofiei universale, modificat de trecerea prin istoria ei. De aceea, traducerea şi comentarea lui au reuşit, de mai multe ori în ultimele două milenii, să determine naşterea unor mari culturi filosofice. A-l traduce unitar şi complet este o şansă a limbii române de a deveni o limbă a filosofiei.Aristotel a dat, în Despre suflet, ideea unei ştiinţe despre întregul adevăr, pentru că sufletul este, oarecum, toate lucrurile. De aceea, din acest tratat a rezultat o ştiinţă a vieţii, un elogiu al corpului şi o teorie a cunoaşterii prin care cunoscătorul devine, treptat, întreaga lume, iar lumea devine fenomen al cunoaşterii. La întrebarea Cine sunt? Aristotel poate răspunde oricui: o simplă puritate însetată de experienţă. Dar peste ea stă istoria interpreţilor tratatului, care au construit, citind şi recitind textul lui Aristotel, rupându-se de el şi revenind la el periodic, ideea subiectului modern.

Cuprins:

Notă introductivă  7

Aristotel, Despre suflet

Cartea I  27
Cartea a II-a  77
Cartea a III-a  143

Note  199
Index nominum et terminorum  379
Bibliografie selectivă  393

DRAMA PSIHOLOGIEI. Eseu asupra constituirii psihologiei ca stiinta

Autor :  Vasile Pavelcu               

Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza

Colectia Excellentia 150

An aparitie :1965, 1972, 2010

Editia a III-a       

ISBN 978-973-703-541-7

Nr pagini : 294

Format 130 x 200

Pretul la data postarii : 53,41 lei la Editura, 20 lei pret mediu pe okazii 

Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

       Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Adrian Neculau şi Corneliu Havârneanu.
       În cultura psihologică românească, opera şi personalitatea lui Vasile Pavelcu se disting şi se individualizează. N-a fost neapărat un inovator, dar ideile sale erau citate şi aduse ca argument în timpul disputelor dintre confraţi; n-a fost propriu-zis un deschizător de noi orizonturi, dar a fost luat ca model, ca mentor, a coagulat în jurul personalităţii sale pe cei mai dinamici cercetători din toată ţara. Era admirat, invidiat, mitizat. Era Psihologul. 

Cuprins:

Studiu introductiv de Adrian Neculuu şi Corneliu Havâmeanu 11
În loc de prolog 29

I. Preambul 39
I.1. Nevoia unei informaţii biografice 39
I.2. Istoria n-are sens unic 40
I.3. Un semnal de alarmă 41
I.4. În faţa antinomiilor 45
I.5. În căutarea unui fir al Ariadnei 47
    I.5.1. Punctul de plecare 47
    I.5.2. Spre o metapsihologie 49
    I.5.3. Un trecut sumbru 51
    I.5.4. Locul psihologiei 54
    l.5.5. Stridenţe 55
    I.5.6. Colaborare 56
    I.5.7. Prudenţă 57

II. Psihologia nu este ştiinţă 61
II.1 „Priam pe minele Troiei" 61
II.2. Un trecut plin de amăgiri şi neînţelegeri 63
II.3 Psihologia nu are obiect 65
    II.3.1. Problema frontierelor 65
    Il.3.2. Natura obiectului - subiect de controverse 68
    II.3.3. Nu poate exista o ştiinţă a subiectivului 72
    II.3.4. „Turnul Babel”: „o sinistră pluralitate" 76
    Il.3.5. Caracterul mitologic al psihologiei; unele forme moderne ale mitologiei 79
    II.3.6. Relatii fără termeni; precizia în dauna înţelegerii, matematica în locul psihologiei 82
II.4. Psihologia nu are metodă 85
    Il.4.1. Psihologia introspectivă nu există 85
    II.4.2. Psihologia experimentală începe prin a fi psihofizică sau fiziologică şi prea puţin psihologică 88
    II.4.3. Psihologia experimentală şi matematică demonstrează evidenţa sau nu demonstrează nimic 91
    II.4.4. Testolatria şi haosul psihologic 95
    Il.4.5. Funcţiile psihice superioare sunt inabordabile de psihometrie 100
    ll.4.6. Revenire la metafizică; în căutarea unui „novum organum” al cunoaşterii psihologice  101
    II.4.7. Două metode, două psihologii? 107
    II.4.8. „Metoda, prin ea însăşi, nu naşte nimic" 109
II.5. Nu există legi în psihologie 109
    II.5.1. Legile formulate nu sunt decât o condensare a experienţei şi nu ajută la prevedere 109
    II.5.2. Legile folosite în psihologie nu sunt, în general, psihologice 113
    II.5.3. Existenţa unor legi psihologice nici nu este posibilă 115
    II.5.4. Existenţa unor legi psihologice nici nu este necesară 117

III. Vânătoarea lui Pan sau în căutarea adevărului 119
III.1, „ Idola” — cauze ale erorilor; critica expusă demonstrează multe,
afară de un fapt: inexistenţa psihologiei 119
    III.1.1. Ianus al psihologiei 121
    III.1.2. Ce înseamnă a exista? 124
    III.1.3. Raţionament „intenţional" 127
    III.1.4. Cauze de natură socială 129
    III.1.5. O formă modernă de „Idola specus”: snobismul ştiinţific 133
    lIl.1.6. Alte forme de rătăcire 136
    IIl.1.7. Complexitatea realităţii psihice 139
IIl.2. În căutarea obiectului 142
    IIl.2.1. Ce este ştiinţa? 142
    lII.2.2. Ce înseamnă a cunoaşte obiectul unei ştiinţe? 147
    III.2.3. Noţiunea de subiectiv 149
    lIl.2.4. De la monolog spre dialog 153
    lII.2.5. Psihologia implicită 155
    IIl.2.6. Explicitarea psihologiei; diferenţierea inţelesurilor 158
        III.2.6.1. Poporul—psiholog 159
        vIII.2.6.2. Cronicarul—psiholog 161
        IIl.2.6.3, Scriitorul—psiholog 161
        Ill.2.6.4. Mitologie şi psihologie 164
        IIl.2.6.5. Contribuţia iniţială a gândirii psihologice 166
        IIl.2.6.6. Contribuţia moralistului 167
        IIl.2.6.7 Psihologia se naşte din fizică şi fiziologie 168
        IIl.2.6.8. Procesul psihanalizei 170
        III.2.6.9. Procesul Pavlov—Snarski 175
    III.2.7. Unde se situează fenomenele psihice? 180
    IIl.2.8. Natura fenomenului psihic 185
    IIl.2.9. Cum este posibilă cunoaşterea obiectivă a fenomenului subiectiv? 196
    III.2.10. Cum se explică mitologia psihologică? 200
    IIl.2.11. Mitul lui Anteu 203
IIl.3 În căutarea drumului 207
    lIl.3.1. Cum este posibilă observaţia internă? 207
    IIl.3.2. Constiinta psihologică - premisă a ştiinţei despre psihic 213
    lIl.3.3. Treptele cunoaşterii de sine 219
    lIl.3.4. Spre precizarea înţelesului de psihologie experimentală 223
        III.3.4.1. Clinica - laborator de psihologie 228
        IlI.3.4.2. Şcoala şi experimentul psihologic 229
        IIl.3.4.3. Experimentul în literatură 230
        IIl.3.4.4. Moralistul—psiholog 232
        IIl.3.4.5. Psihologia Vieţii cotidiene 233
        III.3.4.6. De la observaţie la experiment, de la acţiune la gândire 234
    IIl.3.5. Metoda statistică — „poliţia observaţiei şi a experimentului” 236
    IIl.3.6. Metoda clinică şi contradicţia dintre individual şi general 238
    lll.3.7. Spre desăvârşirea limbajului psihologic 242
IIl.4. Urcând spre legi 244
    IIl.4.1. Noţiunea de lege 244
    IIl.4.2. Moduri şi trepte de înţelegere 250
    lll.4.3. „Piatra de încercare" în filosofia psihologiei: explicaţia în psihologie 252
    lll.4.4. Spre o tipologie şi o teorie a „ierarhizării” legilor 259

În loc de epilog 265
Résumé 277
Bibliografie 281