Editura Humanitas
Colectia Tratate/Referinte
An aparitie : 1998, 2006
Editia a II-a
Editia originala: Introduction à la psychologie : histoire et méthodes
Traducerea Doina Stefana Saucan
ISBN 973-50-1155-7
Nr pagini : 375
Format 150 x 220
Anticariat
Pretul la data postarii : 26-29 lei pe okazii,
Disponibilitate BCU
pdf aici (ed. I)
Studiul psihologiei nu mai poate face azi abstractie de originile istorice ale disciplinei si nici de raporturile ei cu alte discipline umaniste conexe. De aceea, Françoise Parot si Marc Richelle si-au propus sa-si alcatuiasca Introducerea ca pe un dublu demers: intr-o prima parte a volumului, psihologia e plasata in contextul istoric din care a aparut, subliniind legatura disciplinei stiintifice moderne cu trecutul ei filozofic si continuitatea temelor psihologiei, in ciuda rupturilor aparute odata cu devenirea ei ca stiinta; in cea de-a doua parte sunt expuse principalele metode ale psihologei moderne si rolul lor in dezvoltarea cercetarilor din zilele noastre. Cititorul e invitat astfel sa urmareasca deopotriva miscarea de idei care a dus la cristalizarea conceptelor psihologiei, din Antichitate si Evul Mediu pana la Iluminism si epoca romantica, si cercetarile din domenii diverse precum biologia, sociologia, lingvistica sau logica si impactul lor asupra dezvoltarii cercetarii experimentale in psihologie.
Marc Richelle (n. 1930) a fost profesor la Catedra de psihologie experimentala a Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei din cadrul Universitatii din Liege (Belgia). A detinut o serie de functii importante: presedinte al Asociatiei Belgiene de Psihologie (1968–1970), secretar general (1970–1987), apoi presedinte (1989–1991) al Asociatiei de Psihologie Stiintifica de limba franceza si coordonator (1988–1997) al retelei ERASMUS pentru psihologie. Sursa
Cuprinsul (ed. I)
Prefata la editia franceza, 5
Partea a I. Istoric, de Francoise Parot
I - Introducere, 9
II - Originile problemelor psihologice, 14
Izvoarele antice şi Evul Mediu timpuriu, 14
Cunoaştere si raţionalitate in Antichitate, 14
Bolile sufletului, 15
Evul Mediu timpuriu, 16
Evul Mediu, 17
Reinnoirea cunoaşterii, 17
Recurgerea la judecata naturală, 17
Opoziţia franciscanilor, 19
Experienţa faţă in faţă cu raţionamentul: tezele lui Roger Bacon, 20
William Occam, iniţiatorul gîndirii moderne, 21
III - O perioadă de tranzitie: cunoasterea trebuie să fie utilă, 26
Reforma, 26
Luteranismul, 26
Calvinismul, 28
Un program pentru ştiintă, 29
Ştiinţa mecanicistă, 31
Mecanicismul ca atitudine in faţa naturii, 31
Obiectivitatea, fundamentul ştiinţei moderne, 32
Răspandirea mecanicismului, 33
Poziţia carteziană, 34
Dualismul, 34
Metoda lui Descartes: „cogito"-ul, 35
Cartezianismul şi boala mentală, 36
Paradigma newtoniană, 37
Individualismul social al lui Thomas Hobbes, 38
Răspandirea ideilor lui Descartes şi Hobbes In secolul al XVII-lea, 41
IV - Omul Iluminismului şi omul romantic, 43
Situatia generală, 43
Franta, Anglia, Germania fn secolul al XVIII-lea, 44
Anglia, 44; Franta, 45; Germania, 45;
Unitatea europeană, 46
Omul Iluminismului, 47
Iluminismul in Anglia: empirism si asociationism, 47
Premise: John Locke, 47; Legile asocierii după David Hume, 48;
Asocierea este un fenomen fiziologic, 49
Iluminismul in Franta: senzualism si enciclopedism, 50
Cunoaserea se sprijină pe senzatie, 50; „Enciclopedia", 51; Materialismul francez, 52
Iluminismul in Germania: „Aufklarung", 54
Premise: Gottfried W. Leibniz, 54 ; Psihologia unui elev al lui Leibniz : C.Wolff, 54; Immanuel Kant si stiinta ratiunii, 55
Spiritul Iluminismului si boala mentală, 57
Revolutia empiristă in medicină, 57; O nouă abordare a bolii mentale, 58
Omul romantic, 60
„Sturm unde Drang" sau premisele germane ale romantismului, 62
O miscare de revoltă, 62; Autobiografia ca psihologie, 62
Atitudinea romantică, 63
O antifilozofie, 63; Somnul constiintei, 63; Somnul raţiunii, 64; Cunoasterea sensibilă nu este adaptată la cunoasterea lumii, 65; „ Totalorganisrnus" si unitatea naturii, 66; Filozofia naturii si nasterea gîndirii biologice, 66; Romanticii si magnetismul animal, 67; Răspindirea mesmerismului recurgerea la hipnoză, 68
V - Moşternirea Iluminismului: omul ca cetăţean, 70
Ideologia franceză, 72
ldeologia, — miscare politică, 72
Ştiinţa ideilor, 73
Contestarea ideologiei : Maine de Biran si spiritualistii, 74
Utilitarismul anglo-saxon, 76
Radicalistii utilitari, 77
Nasterea Statelor Unite, 80
Omul pozitiv, 81
Auguste Comte, un marginalizat în instituţia universitară, 81
Tezele pozitiviste, 82
Cazul psihologiei, 83
VI - Evoluţionismul: omul ca animal, 87
Pamantul si fiinta vie la sfarsitul secolului al XVIII-lea, 88
Si Pamantul are o istorie, 88
Ideile despre lumea vie la sfarsitul secolului al XVIII-lea, 88
Jean-Baptiste Lemark si aparitia biologiei, 90
Un ideolog impotriva imparatului, 90
Lumea vie se transforma, 91
Teoria darvinistă a evoluţiei speciilor, 93
Antecedente, 93
Apariţia ideilor lui Darwin, 94
Teoria darwinistă, 95
Evoluţia teoriei evoluţiei, 98
Embriogeneza, ontogeneza si filogeneza, 99
Evoluţionismul şi fenomenele umane, 101
Studiul continuitătii activitătilor mentale de la animale la om, 101
Aplicarea darwinismului la fenomenele sociale, 103
VII - Fiziologia: omul ca organism, 105
Dezvoltarea studiilor sistemului nervos, 106
Scoala de la Berlin, 106
Influenţa acestor lucrări asupra fiziologiei ruse, 107
Persistenţa vitalismului, 108
Vitalismul ta Franţa, 108
Vitalismul fn Germania, 109
Societatea este un organism, 110
VIII - Instituţionalizarea psihologiei, 112
Psihologia în Franţa, 113
Rolul lui Thedule Ribot, 113
Specificitatea situaţiei franceze, 113; Scoala de la Salpetriere şi dezbaterile in legătură cu hipnoza, 115; Opoziţia: filozofia lui Henri Bergson, 116; Opera lui Th. Ribot, 116
Elevii lui Ribot, 117
Pierre Janet şi psihopatologia, 117; Alfred Binet, copiii şi inteligenţa, 118; Henri Pieron si psihofiziologia, 120
Psihologia în Germania, 122
Psihologia fiziologică a lui W. Wundt, 122
Psihologia fenomenologică şi Şcoala de la Wurzburg, 123
Psihologia formei, 124
Psihologia rusă, 125
Ivan Pavlov si condiţionarea reflexelor, 126
Reflexologia şi atitudinea obiectivă a lui Vladimir Bechterev, 128
Psihologia engleză, 129
Psihologia animală, 129
Ereditarea şi diferenlele interindividuale, 130
Psihologia în Statele Unite, 130
Situaţia universitară, 130
Cadrul filozofic, 131
Comportamentul ca obiect de studiu, 133
Legile invăţării, 133; Viata psihică a microorganismelor, 134; Psihologia, ştiinţa comportamentului, 135; Posteritatea behavioristă, 137
Partea a II-a. Metodele, de Marc Richelle
IX - Demers stiintific si psihologie, 143
Discurs profan, discurs savant si discurs stiintific, 143
Cercetarea logico-matematică şi cercetarea empirică, 145
Reproductibilitate şi comunicabilitate, 147
Accesul la obiect: a) locul tehnicii, 150
Progresul tehnic si progresul 150
Extinderea aplicării tehnicii, 151
Obişnuinta: de la invătarea elementară la competenta lingvistică precoce, 151; De la timpul de reactie la cronometria mentală, 151
Accesul la obiect: b) decuparea realului, 156
Unitatea pertinentă, 156
Nivel „molar" şi nivel „molecular", 157
Structură si functie, 160
Comportamente sau procese mentale? 160
X - Observare ai experimentare, 162
Inventarierea şi clasificarea realului, 162
Procedee de observare in psihologie, 166
Observarea directă si observarea mediată, 166; Eşantionarea de evenimente eşantionarea temporală, 166
Domenii de alegere a observării directe, 168
Etologia, 168; Psihologia copilului, 168; Observatia clinică, 169; Lectiile de antropologie, 170
Intruziunea experirnentală, 173
Variabile independente şi dependente, 174
Rezistenta la experimentare, 174
Experimentarea naturală şi experimentare ştiintifică, 174; Rationamentul verbal si respectarea autoritătii, 175
Limitări la folosirea metodei experimentale, 175
Dimensiunea spatio-temporală a fenomenelor, 175; Limitări morale, 176;
Limitări de ordin epistemologic, 177
Cauze şi efecte, 180
De la cauzalitatea simplă la bucla retroactivă, 180
Cauzalitate inferioară şi cauzalitate superioară, 182
Observatorul observat, 183
XI - Ipoteze, modele şi teorii, 189
Asceză şi aventură, 189
Elogiul serendipitătii, 189
Salivarea psihică si centrul plăcerii, 190
Elaborarea ipotezei, 192
Statutul si rolul teoriilor, 193
Sinteza adevarului sau sistematizarea indoielii, 193
Paradigma teoretica si stagnare, 194
Modele şi modelizări, 197
Modelul machetă, 197
Modelul analogic, 199
Modele „scheme de funcţionare", 202
Modele matematice, 202
Modele animale, 205
Simulările, 206
XII - Individ, eşantion, populatie, 208
Unde au Ioc conduitele? 208
Reprezentativitatea observaţiilor, 211
Elogiul variaţiilor, 213
Psihologie diferenţială si psihologie generală, 213
Psihologia interculturală, 214
Stabilitate şi schimbare, 216
XIII - Măsură şi matematizare, 219
Fascinaţia cifrelor, 219
Nivele de măsurare, 220
Scala nominala, 220
Scala ordinala, 221
Scala cu intervale si scala proportională, 222
Scale de măsurare si instrumente statistice corespunzătoare, 223
Elemente de statistică intuitivă, 223
Neutralizarea variabilelor parazite, 223
Statistica descriptivă, 225
Statistica inferentială, 226
Control şi planuri de experientă, 227
Control intrasubiect si grup de control, 227
Planuri de experientă, 229
Metode transversale longitudinale, 230
Interactiunea intre variabile, 231
Planuri factoriale, 231; Efecte de ordine, 232
Planuri cvasiexperimentale, 233
Abordarea corelatională, 234
Legături regulate, 234
Corelatie cauzalitate, 236
Analiza factorială, 237
XIV - Uman şi infrauman, 239
Perspective în studierea comportamentului animal, 239
Abordarea comparativa, 240
Specificitate umana si cognitie animala, 242
Modele animale ale comportamentului uman, 249
XV - Cercetare si practica, 254
Cercetare fundamentală şi teren, 254
Reciprocitate dinamică, 254
Validitate externă, validitate ecologică, 256
Utilitatea inutilului, 260
Psihologie şi cerinţă socială, 262
Singular şi generalul, 262
Norma, exceptia, anormalul, 262
A explica şi a intelege, 264
XVI - Domeniile psihologiei, 266
Teritoriile psihologiei, 266
Un decupaj multidimensional, 266
Clasificare după metodă, 266; Clasificare prin obiect, 267; Clasificare prin orientare teoretică, 269
Zone de frontieră: infiltrare sau dizolvare?, 270
Psihologie si biologie, 270; Psihologia şi ştiinţele sociale, 273; Psihologia şi ştiintele partenere, 274; Unitate sau explozie? 276
Profesiile psihologice, 277
Forrnarea psihologilor, 279
XVII - Deontologie, 283
Etică şi caracter ştiintific, 283
Etica stiinţei si influenţa stiinţei asupra eticii, 283
Morala si cauzalitatea conduitelor, 284
Etica şi cercetare, 285
Animalul, subiect de cercetare, 286
Subiecţii umani, 287
Suntem niste virtuali călăi?, 287; Subiectul voluntar, 289; Subiectul informat, 291
Cercetare de teren cercetare-acţiune, 292
O soluţie de schimb paradoxal, 292; Cercetare-actiune, 293
Deontologia interventiei, 295
Practică, etică stiinţă, 295
Asistenţă si contract, 296
Psihologie si bani, 297
Recomandari bibliografice 301
Indice de nume proprii 305
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu