Editura RTS Cluj Napoca
Colectia Materiale pentru practica clinica
An aparitie : 2006
Editia a III-a revizuita
Editia originala: Therapieprogramm für Kinder mit hyperkinetischem und oppositionellem Problemverhalten: THOP
Traducerea Ioana Fane, Emilia Moga, Sorina Negrila,Ioana Vasiu
ISBN 973-86337-2-9
Nr pagini : 368 plus CD cu materiale anexe
Format 170 x 240
Pretul la data postarii : 85 lei la Editura, 119,99 lei la librarie.net, 107,10 lei la pitic
pdf pe scribd
Descrierea editurii:
Cartea prezintă programul de terapie pentru copiii cu probleme comportamentale de tip hiperactiv şi opoziţional (THOP), elaborat în cadrul Clinicii şi Policlinicii de Psihiatrie şi Psihoterapie pentru copii şi adolescenţi din Köln (Germania). Cartea are două părţi, prima parte prezintă etiologia, clasificarea şi modalitatea de diagnostic a acestor tulburări, iar partea a doua prezintă algoritmic, detaliat programul de intervenţie.
În tratamentul copiilor cu tulburări hiperchinetice utilitatea integrării intervenţiilor comportamentale cu cele farmacologice s-a impus în cercetările ultimilor ani pe plan internaţional mai ales prin studiul Multisite Multimodal Treatment Study of Children with ADHD (studiul MTA) şi pe plan naţional, în Germania, prin studiul (mult mai modest) realizat de Universitatea Köln în vederea evaluării eficienţei terapiei multimodale în cadrul căreia a fost elaborat şi programul THOP. Ambele studii arată că atât terapia comportamentală corespunzătoare cât şi terapia medicamentoasă pot avea efecte semnificative în tratamentul tulburărilor hiperchinetice. Controversată este în continuare combinarea ambelor metode terapeutice, îndeosebi efectele de lungă durată ale studiului MTA, acestea urmează a fi publicate în următorii ani.
Programul THOP combină strategiile terapeutice şi le integrează în intervenţiile realizate în familie, la grădiniţă şi la şcoală. Mulţi dintre practicieni utilizează elemente ale programului terapeutic adaptându-le altor situaţii problematice.
Această a treia ediţie a cărţii prezintă modificări minore faţă de cele anterioare, iar din punctul de vedere al conţinutului a fost introdusă o nouă componentă. Aceasta a fost introdusă deoarece experienţa noastră clinică a dovedit că elaborarea de reguli explicite în familie este foarte importantă, iar până acum nu i s-a acordat atenţie suficientă. În completarea acestei componente centrate pe familie a fost introdus un capitol şi în cartea Copilul hiperactiv şi încăpăţânat (K07). Au mai fost actualizate procedurile de diagnostic şi informaţiile privind tabloul clinic al tulburării şi metodele terapeutice. De asemenea au fost rezumate rezultatele studiului terapiei multimodale din Köln.
Cartea este structurată astfel: În partea întâi a cărţii sunt prezentate tabloul clinic al tulburării şi modalitatea de desfăşurare a terapiei. Partea a doua prezintă intervenţia terapeutică propriu-zisă din cadrul programului THOP iar partea a treia este pe CD şi conţine materialele necesare implementării programului.
Cartea este insotita de un CD cu materiale auxiliare: povesti terapeutice, fise de evaluare, fise de lucru, etc.
Cuprins:
Recomandări cititorilor
Cuvânt înainte la ediţia a 3-a
Cuvânt înainte la prima ediţie
I Tabloul clinic şi modalitatea de realizare a intervenţiei
1 Etiologia tulburărilor hiperchinetice şi opozante
1.1 Tulburările hiperchinetice
1.1.1 Caracteristici
1.1.2 Situaţii problematice
1.1.3 Simptomatologia asociată şi consecinţele
1.2 Tulburări de comportament opozant
1.2.1 Caracteristici
1.2.2 Situaţii problematice
1.2.3 Simptomele asociate
2 Clasificarea tulburărilor hiperchinetice si opozante, criteriile de diagnostic din ICD-10 şi DSM-IV
2.1 Tulburările hiperchinetice
2.1.1 Criterii de excludere
2.1.2 Subtipuri
2.1.3 Diagnostic diferenţial
2.2 Tulburări de comportament de tip opozant
2.2.1 Diagnostic diferenţial
3 Etiologia şi evoluţia
3.1 Tulburările hiperchinetice
3.1.1 Etiologia tulburării hiperchinetice
3.2 Tulburări de comportament de tip opozant
3.2.1 Evoluţie
3.2.2 Etiologie
4 Puncte importante în intervenţie, eficienţa acesteia
4.1 Demersuri centrate pe copil
4.1.1 Terapia medicamentoasă a tulburărilor hiperchinetice
4.1.2 Trainingul de auto-educare
4.1.3 Metode de auto-management
4.1.4 Trainingul prin joc pentru preşcolari
4.1.5 Alte demersuri
4.2 Demersuri centrate pe familie şi pe părinţi
4.3 Demersuri centrate pe grădiniţa şi şcoalǎ
4.4 Terapia multimodalǎ a tulburărilor hiperchinetice
4.5 Rezultatele studiului MTA
4.6 Concluzie: stadiul actual în cercetarea metodelor de intervenţie
II Programul terapeutic pentru copiii cu tulburare hiperchinetică şi de tip opozant
5 THOP – scurtă prezentare
5.1 Grupul ţintă şi demersurile terapeutice
5.2 Stabilirea recomandărilor - Planificarea unei intervenţii multimodale
5.2.1 Terapia multimodală la şcolari
5.2.2 Terapia multimodală a preşcolarilor
5.2.3 Concluzie
5.3 Decizii importante înaintea de a începe intervenţia
5.3.1 Plasarea copilului în instituţii specializate
5.3.2 Organizarea intervenţiei
6 Diagnostic şi controlul intervenţiei
6.1 Diagnostic iniţial
6.1.1 Desfăşurarea diagnosticului
6.2 Diagnostic comportamental
6.2.1 Diagnostic clinic
6.2.2 Evaluarea părinţilor
6.2.3 Evaluarea realizată de către educatori şi profesori
6.2.4 Autoevaluarea
6.3 Evaluarea inteligenţei, a performanţelor şi a ritmului de dezvoltare
6.4 Evaluarea familiei
6.5 Rezumarea rezultatelor evaluării
6.6. Monitorizarea pe parcursul psihoterapiei
7 Programul părinte copil
7.1 Conceptualizarea
7.1.1 Perspectiva micro- şi macro
7.1.2 Forme de intervenţie
7.1.3 Structura şi principiile de bază
7.2 Alcătuirea planului terapeutic şi stabilirea conţinutului
7.3 Alcătuirea unui program de intervenţie
7.3.1 Studiu de caz: Florian
7.3.2 Studiu de caz: Jan
7.4 Organizarea şi structurarea şedinţelor terapeutice
7.4.1 Participanţii la şedinţe
7.4.2 Frecvenţa şedinţelor terapeutice
7.4.3 Durata şedinţelor
7.4.4 Durata intervenţiei terapeutice
7.4.5 Structura şedinţelor
7.5 Construirea relaţiei terapeutice
7.6 Situaţii terapeutice delicate
7.6.1 Probleme în desfăşurarea şedinţelor terapeutice
7.6.2 Probleme în efectuarea sarcinilor terapeutice
8 Ghidul pentru desfăşurarea etapelor terapeutice ale programului părinte-copil
8.1. Etapele F01 şi K01: Definirea problemelor comportamentale ale copilului în familie
8.1.1 Pregătirea şedinţei
8.1.2 Desfăşurarea şedinţei
8.1.3 Situaţii terapeutice delicate
8.2 Etapele F02 şi K02/03: Conceptualizarea tulburării
8.2.1 Observaţie preliminară
8.2.2 Desfăşurarea şedinţei
8.2.3 Situaţii terapeutice delicate
8.3 Etapa F03 şi K02/K03 Conceptualizarea tulburării
8.3.1 Pregătirea şedinţei
8.3.2 Desfăşurarea şedinţei
8.3.3 Situaţii terapeutice delicate
8.4 Etapa F04 şi K04: Obiectivele şi planificarea intervenţiei
8.4.1 Pregătirea şedinţei
8.4.2 Desfăşurarea şedinţei
8.4.3 Situaţii terapeutice delicate
Faza 2: Stimularea interacţiunilor şi a relaţiilor pozitive părinţi-copil (Etapa F05/K05 + F06/K06)
8.5 Etapa F05/K05: Centrarea atenţiei pe experienţele pozitive ale interacţiunii cu copilul
8.5.1 Desfăşurarea şedinţei
8.5.2 Situaţii terapeutice delicate
8.5.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Jurnalul evenimentelor plăcute”
8.6 Etapa F06 şi K06: Construirea interacţiunilor pozitive prin intermediul jocului
8.6.1 Desfăşurarea şedinţei
8.6.2 Situaţii terapeutice delicate
8.6.3 Programul de distracţie şi joc cu fraţii
8.6.4 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Programul de distracţie şi joc”
Faza 3: Intervenţii în scop terapeutic pentru diminuarea comportamentului impulsiv şi opozant (Etape F07/K07 F12/K12)
8.7 Etapele F07/K07: Regulile familiei
8.7.1 Desfăşurarea şedinţei
8.7.2 Evaluarea sarcinilor terapeutice din şedinţa următoare
8.7.3 Situaţii terapeutice delicate
8.8 Etapele F08 şi K07/08: Formularea eficientă a cerinţelor
8.8.1 Desfăşurarea şedinţei
8.8.2 Situaţii terapeutice delicate
8.8.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Cerinţe eficiente”
8.9 Etapele F09 şi K08/09 Întărire socială în cazul respectării cerinţelor
8.9.1 Desfăşurarea şedinţei
8.9.2 Situaţii terapeutice delicate
8.9.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Cerinţe eficiente”
8.10 Etapele F10 si K10: Întărirea socială în cazul în care copilul nu vă întrerupe activitatea
8.10.1 Desfăşurarea şedinţei
8.10.2 Situaţii terapeutice delicate
8.10.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Atenţie la comportamentul dezirabil”
8.11 Etapa F11: Realizarea unei monitorizări eficiente
8.11.1 Desfăşurarea şedinţei
8.11.2 Situaţii terapeutice delicate
8.11.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Control eficient”
8.12 Etapele F12/K12 Consecinţe negative naturale
8.12.1 Desfăşurarea şedinţei
8.12.2 Situaţii terapeutice delicate
8.12.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Consecinţe negative naturale”
Faza 4: Metode de condiţionare operantă (componentele F13/K13-F16/K16)
8.13 Componentele F13 şi K13: Sistemelor de întărire prin oferirea de puncte
8.13.1 Observaţie preliminară
8.13.2 Desfăşurarea şedinţei
8.13.3 Situaţii terapeutice delicate
8.13.4 În şedinţa următoare: evaluarea „Planului de puncte“
8.14 Etapa F14: Elaborarea strategiei de oferire a punctelor
8.14.1 Desfăşurarea şedinţe
8.14.2 Situaţii terapeutice delicate
8.14.3 În următoarea şedinţă: evaluarea metodei „planul de puncte”
8.15 Etapa F15/K15: Sistemele de întărire-retragere a beneficiilor
8.15.1 Desfăşurarea şedinţei
8.15.2 Situaţii terapeutice delicate
8.15.3 În următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Concursul pentru feţe zâmbitoare”
8.16 Etapele F16 şi K16: Pauza (time-out)
8.16.1 Informaţii despre metodă
8.16.2 Desfăşurarea şedinţei
8.16.3 Situaţii terapeutice delicate
8.16.4 În următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice
Faza 5: Intervenţiile în cazul tulburărilor de comportament specifice (etapa F17/K 17a- F19/K19)
8.17 Etapa F17 şi K17a: Training prin joc
8.17.1 Desfăşurarea şedinţei
8.17.2 Intervenţie centrată pe copil: Training prin joc
8.17.3 Intervenţia centrată pe familie: integrarea părinţilor în trainingul prin joc
8.17.4 Situaţiile terapeutice delicate
8.17.5 Evaluarea sarcinii terapeutice
8.18 Etapele F17 şi K17b: Trainingul de auto-educare
8.18.1 Derularea şedinţei
8.18.2 Intervenţie centrată pe copil: trainingul de auto-educare
8.18.3 Intervenţie centrată pe familie: integrarea părinţilor în trainingul de auto-educare
8.18.4 Situaţii terapeutice delicate
8.18.5 Evaluarea sarcinii „gândirii cu voce tare”
8.19 Etapa K17c Auto-managementul
8.19.1 Desfăşurarea şedinţei
8.19.2 Elaborarea metodei de auto-management cu copilul
8.19.3 Informarea părinţilor asupra aplicării metodei şi a integrării altor intervenţii realizate în familie
8.19.4 Situaţii terapeutice delicate
8.19.5 În următoarea şedinţă: Evaluarea sarcinii terapeutice „auto-managementul”
8.20 Componentele F18 şi K18: Controlul problemelor comportamentale la efectuarea temelor
8.20.1 Desfăşurarea şedinţei
8.20.2 Situaţii terapeutice delicate
8.20.3 Evaluarea sarcinii terapeutice „planul temelor”
8.21 Componentele F19 şi K19: Controlul problemelor comportamentale manifestate în public
8.21.1 Desfăşurarea şedinţelor
8.21.2 Situaţii terapeutice delicate
Faza 6: Stabilizarea efectelor 299
8.22 Componenta F22 Rezolvarea independentă a viitoarelor problemelor comportamentale 299
8.22.1 Desfăşurarea şedinţei 300
Faza 7: Intervenţii complementare centrate pe copil (Etapele K21 şi K22) 302
8.23 Etapele K21: Medicamentele 302
8.24 Etapa K22: Şcoala poate fi distractivă! 303
9 Intervenţii la grădiniţă şi şcoală 305
9.1. Stabilirea contactului, construirea relaţiei terapeutice şi diagnosticul 305
9.2 Definirea problemei, conceptualizarea tulburării şi planificarea intervenţiei 307
9.3 Intervenţii la grădiniţă 309
9.3.1 Aspecte organizatorice la grădiniţă 309
9.3.2 Stimularea unor relaţii pozitive copil-educator şi intervenţiile pedagogice cu scop terapeutic 310
9.3.3 Metode de întărire operantă 311
9.3.4 Continuarea trainingului prin joc la grădiniţă 313
9.4 Intervenţiile realizate la şcoală 313
9.4.1 Organizarea orei de curs 313
9.4.2 Stimularea unor relaţii pozitive învăţător-copil şi intervenţiile pedagogice 314
9.4.3 Metode operante 317
9.4.4 Oferirea de suport în aplicarea trainingului de auto-educare 320
10 Intervenţii terapeutice complementare 323
10.1 Farmacoterapie în cazul tulburărilor hiperchinetice 323
10.2 Intervenţia în cazul tulburărilor comorbide 328
10.2.1 Training de rezolvare de probleme, controlul furiei, dezvoltarea competenţelor sociale în cazul comportamentelor agresive 328
11 Exemple 333
11.1 Exemplu: Comportamente hiperchinetice accentuate 333
11.1.1 Motivul pentru care au apelat la psiholog şi anamneza 333
11.1.2 Rezultatele consultaţiei 333
11.1.3 Definirea problemei 334
11.1.4 Planificarea intervenţiei 335
11.1.5. Desfăşurarea terapiei 336
11.2 Exemplu: comportamente opozante 342
11.2.1 Motivul pentru care au apelat la psiholog şi anamneza 342
11.2.2 Definirea problemei 342
11.2.3 Planificarea intervenţiei 343
11.2.4 Desfăşurarea terapiei 344
12 Posibilităţi şi limite ale programului terapeutic
Bibliografie
Cuvânt înainte la ediţia a 3-a
Cuvânt înainte la prima ediţie
I Tabloul clinic şi modalitatea de realizare a intervenţiei
1 Etiologia tulburărilor hiperchinetice şi opozante
1.1 Tulburările hiperchinetice
1.1.1 Caracteristici
1.1.2 Situaţii problematice
1.1.3 Simptomatologia asociată şi consecinţele
1.2 Tulburări de comportament opozant
1.2.1 Caracteristici
1.2.2 Situaţii problematice
1.2.3 Simptomele asociate
2 Clasificarea tulburărilor hiperchinetice si opozante, criteriile de diagnostic din ICD-10 şi DSM-IV
2.1 Tulburările hiperchinetice
2.1.1 Criterii de excludere
2.1.2 Subtipuri
2.1.3 Diagnostic diferenţial
2.2 Tulburări de comportament de tip opozant
2.2.1 Diagnostic diferenţial
3 Etiologia şi evoluţia
3.1 Tulburările hiperchinetice
3.1.1 Etiologia tulburării hiperchinetice
3.2 Tulburări de comportament de tip opozant
3.2.1 Evoluţie
3.2.2 Etiologie
4 Puncte importante în intervenţie, eficienţa acesteia
4.1 Demersuri centrate pe copil
4.1.1 Terapia medicamentoasă a tulburărilor hiperchinetice
4.1.2 Trainingul de auto-educare
4.1.3 Metode de auto-management
4.1.4 Trainingul prin joc pentru preşcolari
4.1.5 Alte demersuri
4.2 Demersuri centrate pe familie şi pe părinţi
4.3 Demersuri centrate pe grădiniţa şi şcoalǎ
4.4 Terapia multimodalǎ a tulburărilor hiperchinetice
4.5 Rezultatele studiului MTA
4.6 Concluzie: stadiul actual în cercetarea metodelor de intervenţie
II Programul terapeutic pentru copiii cu tulburare hiperchinetică şi de tip opozant
5 THOP – scurtă prezentare
5.1 Grupul ţintă şi demersurile terapeutice
5.2 Stabilirea recomandărilor - Planificarea unei intervenţii multimodale
5.2.1 Terapia multimodală la şcolari
5.2.2 Terapia multimodală a preşcolarilor
5.2.3 Concluzie
5.3 Decizii importante înaintea de a începe intervenţia
5.3.1 Plasarea copilului în instituţii specializate
5.3.2 Organizarea intervenţiei
6 Diagnostic şi controlul intervenţiei
6.1 Diagnostic iniţial
6.1.1 Desfăşurarea diagnosticului
6.2 Diagnostic comportamental
6.2.1 Diagnostic clinic
6.2.2 Evaluarea părinţilor
6.2.3 Evaluarea realizată de către educatori şi profesori
6.2.4 Autoevaluarea
6.3 Evaluarea inteligenţei, a performanţelor şi a ritmului de dezvoltare
6.4 Evaluarea familiei
6.5 Rezumarea rezultatelor evaluării
6.6. Monitorizarea pe parcursul psihoterapiei
7 Programul părinte copil
7.1 Conceptualizarea
7.1.1 Perspectiva micro- şi macro
7.1.2 Forme de intervenţie
7.1.3 Structura şi principiile de bază
7.2 Alcătuirea planului terapeutic şi stabilirea conţinutului
7.3 Alcătuirea unui program de intervenţie
7.3.1 Studiu de caz: Florian
7.3.2 Studiu de caz: Jan
7.4 Organizarea şi structurarea şedinţelor terapeutice
7.4.1 Participanţii la şedinţe
7.4.2 Frecvenţa şedinţelor terapeutice
7.4.3 Durata şedinţelor
7.4.4 Durata intervenţiei terapeutice
7.4.5 Structura şedinţelor
7.5 Construirea relaţiei terapeutice
7.6 Situaţii terapeutice delicate
7.6.1 Probleme în desfăşurarea şedinţelor terapeutice
7.6.2 Probleme în efectuarea sarcinilor terapeutice
8 Ghidul pentru desfăşurarea etapelor terapeutice ale programului părinte-copil
8.1. Etapele F01 şi K01: Definirea problemelor comportamentale ale copilului în familie
8.1.1 Pregătirea şedinţei
8.1.2 Desfăşurarea şedinţei
8.1.3 Situaţii terapeutice delicate
8.2 Etapele F02 şi K02/03: Conceptualizarea tulburării
8.2.1 Observaţie preliminară
8.2.2 Desfăşurarea şedinţei
8.2.3 Situaţii terapeutice delicate
8.3 Etapa F03 şi K02/K03 Conceptualizarea tulburării
8.3.1 Pregătirea şedinţei
8.3.2 Desfăşurarea şedinţei
8.3.3 Situaţii terapeutice delicate
8.4 Etapa F04 şi K04: Obiectivele şi planificarea intervenţiei
8.4.1 Pregătirea şedinţei
8.4.2 Desfăşurarea şedinţei
8.4.3 Situaţii terapeutice delicate
Faza 2: Stimularea interacţiunilor şi a relaţiilor pozitive părinţi-copil (Etapa F05/K05 + F06/K06)
8.5 Etapa F05/K05: Centrarea atenţiei pe experienţele pozitive ale interacţiunii cu copilul
8.5.1 Desfăşurarea şedinţei
8.5.2 Situaţii terapeutice delicate
8.5.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Jurnalul evenimentelor plăcute”
8.6 Etapa F06 şi K06: Construirea interacţiunilor pozitive prin intermediul jocului
8.6.1 Desfăşurarea şedinţei
8.6.2 Situaţii terapeutice delicate
8.6.3 Programul de distracţie şi joc cu fraţii
8.6.4 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Programul de distracţie şi joc”
Faza 3: Intervenţii în scop terapeutic pentru diminuarea comportamentului impulsiv şi opozant (Etape F07/K07 F12/K12)
8.7 Etapele F07/K07: Regulile familiei
8.7.1 Desfăşurarea şedinţei
8.7.2 Evaluarea sarcinilor terapeutice din şedinţa următoare
8.7.3 Situaţii terapeutice delicate
8.8 Etapele F08 şi K07/08: Formularea eficientă a cerinţelor
8.8.1 Desfăşurarea şedinţei
8.8.2 Situaţii terapeutice delicate
8.8.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Cerinţe eficiente”
8.9 Etapele F09 şi K08/09 Întărire socială în cazul respectării cerinţelor
8.9.1 Desfăşurarea şedinţei
8.9.2 Situaţii terapeutice delicate
8.9.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Cerinţe eficiente”
8.10 Etapele F10 si K10: Întărirea socială în cazul în care copilul nu vă întrerupe activitatea
8.10.1 Desfăşurarea şedinţei
8.10.2 Situaţii terapeutice delicate
8.10.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Atenţie la comportamentul dezirabil”
8.11 Etapa F11: Realizarea unei monitorizări eficiente
8.11.1 Desfăşurarea şedinţei
8.11.2 Situaţii terapeutice delicate
8.11.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Control eficient”
8.12 Etapele F12/K12 Consecinţe negative naturale
8.12.1 Desfăşurarea şedinţei
8.12.2 Situaţii terapeutice delicate
8.12.3 Următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Consecinţe negative naturale”
Faza 4: Metode de condiţionare operantă (componentele F13/K13-F16/K16)
8.13 Componentele F13 şi K13: Sistemelor de întărire prin oferirea de puncte
8.13.1 Observaţie preliminară
8.13.2 Desfăşurarea şedinţei
8.13.3 Situaţii terapeutice delicate
8.13.4 În şedinţa următoare: evaluarea „Planului de puncte“
8.14 Etapa F14: Elaborarea strategiei de oferire a punctelor
8.14.1 Desfăşurarea şedinţe
8.14.2 Situaţii terapeutice delicate
8.14.3 În următoarea şedinţă: evaluarea metodei „planul de puncte”
8.15 Etapa F15/K15: Sistemele de întărire-retragere a beneficiilor
8.15.1 Desfăşurarea şedinţei
8.15.2 Situaţii terapeutice delicate
8.15.3 În următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice „Concursul pentru feţe zâmbitoare”
8.16 Etapele F16 şi K16: Pauza (time-out)
8.16.1 Informaţii despre metodă
8.16.2 Desfăşurarea şedinţei
8.16.3 Situaţii terapeutice delicate
8.16.4 În următoarea şedinţă: evaluarea sarcinii terapeutice
Faza 5: Intervenţiile în cazul tulburărilor de comportament specifice (etapa F17/K 17a- F19/K19)
8.17 Etapa F17 şi K17a: Training prin joc
8.17.1 Desfăşurarea şedinţei
8.17.2 Intervenţie centrată pe copil: Training prin joc
8.17.3 Intervenţia centrată pe familie: integrarea părinţilor în trainingul prin joc
8.17.4 Situaţiile terapeutice delicate
8.17.5 Evaluarea sarcinii terapeutice
8.18 Etapele F17 şi K17b: Trainingul de auto-educare
8.18.1 Derularea şedinţei
8.18.2 Intervenţie centrată pe copil: trainingul de auto-educare
8.18.3 Intervenţie centrată pe familie: integrarea părinţilor în trainingul de auto-educare
8.18.4 Situaţii terapeutice delicate
8.18.5 Evaluarea sarcinii „gândirii cu voce tare”
8.19 Etapa K17c Auto-managementul
8.19.1 Desfăşurarea şedinţei
8.19.2 Elaborarea metodei de auto-management cu copilul
8.19.3 Informarea părinţilor asupra aplicării metodei şi a integrării altor intervenţii realizate în familie
8.19.4 Situaţii terapeutice delicate
8.19.5 În următoarea şedinţă: Evaluarea sarcinii terapeutice „auto-managementul”
8.20 Componentele F18 şi K18: Controlul problemelor comportamentale la efectuarea temelor
8.20.1 Desfăşurarea şedinţei
8.20.2 Situaţii terapeutice delicate
8.20.3 Evaluarea sarcinii terapeutice „planul temelor”
8.21 Componentele F19 şi K19: Controlul problemelor comportamentale manifestate în public
8.21.1 Desfăşurarea şedinţelor
8.21.2 Situaţii terapeutice delicate
Faza 6: Stabilizarea efectelor 299
8.22 Componenta F22 Rezolvarea independentă a viitoarelor problemelor comportamentale 299
8.22.1 Desfăşurarea şedinţei 300
Faza 7: Intervenţii complementare centrate pe copil (Etapele K21 şi K22) 302
8.23 Etapele K21: Medicamentele 302
8.24 Etapa K22: Şcoala poate fi distractivă! 303
9 Intervenţii la grădiniţă şi şcoală 305
9.1. Stabilirea contactului, construirea relaţiei terapeutice şi diagnosticul 305
9.2 Definirea problemei, conceptualizarea tulburării şi planificarea intervenţiei 307
9.3 Intervenţii la grădiniţă 309
9.3.1 Aspecte organizatorice la grădiniţă 309
9.3.2 Stimularea unor relaţii pozitive copil-educator şi intervenţiile pedagogice cu scop terapeutic 310
9.3.3 Metode de întărire operantă 311
9.3.4 Continuarea trainingului prin joc la grădiniţă 313
9.4 Intervenţiile realizate la şcoală 313
9.4.1 Organizarea orei de curs 313
9.4.2 Stimularea unor relaţii pozitive învăţător-copil şi intervenţiile pedagogice 314
9.4.3 Metode operante 317
9.4.4 Oferirea de suport în aplicarea trainingului de auto-educare 320
10 Intervenţii terapeutice complementare 323
10.1 Farmacoterapie în cazul tulburărilor hiperchinetice 323
10.2 Intervenţia în cazul tulburărilor comorbide 328
10.2.1 Training de rezolvare de probleme, controlul furiei, dezvoltarea competenţelor sociale în cazul comportamentelor agresive 328
11 Exemple 333
11.1 Exemplu: Comportamente hiperchinetice accentuate 333
11.1.1 Motivul pentru care au apelat la psiholog şi anamneza 333
11.1.2 Rezultatele consultaţiei 333
11.1.3 Definirea problemei 334
11.1.4 Planificarea intervenţiei 335
11.1.5. Desfăşurarea terapiei 336
11.2 Exemplu: comportamente opozante 342
11.2.1 Motivul pentru care au apelat la psiholog şi anamneza 342
11.2.2 Definirea problemei 342
11.2.3 Planificarea intervenţiei 343
11.2.4 Desfăşurarea terapiei 344
12 Posibilităţi şi limite ale programului terapeutic
Bibliografie
-Anexe pe CD-
Interviu cu părinţii referitor la interacţiunea părinte-copil în cazul copiilor cu tulburări de externalizare
Comportamentul în timpul evaluării psihologice
Chestionar adresat părinţilor referitor la situaţii problematice în familie
Chestionar adresat părinţilor referitor la problemele comportamentale din timpul efectuării temelor
Rezultatele evaluării comportamentale şi psihologice
Listă de verificare: recomandări pentru etapele terapeutice ale programului părinte-copil
Planificarea intervenţiei: programul părinte-copil
Lista de probleme: Problemele comportamentale ale copilului
Fişa de control: Problemele comportamentale ale copilului
Chestionar săptămânal pentru părinţi şi profesori pentru evaluarea efectului medicamentelor
Informaţii despre intervenţia în familie
Informaţii despre intervenţia în familie - Fişa cu programări
De ce are copilul meu probleme comportamentale ? – Opiniile părinţilor
Caracteristicile copilului
Caracteristicile părinţilor
Probleme familiale
De ce are copilul meu probleme comportamentale? Conceptualizarea problemei
Cercul vicios
Tulburarea hiperchinetică la copii şi adolescenţi – întrebări şi răspunsuri – informaţii pentru părinţi, profesori şi educatori
Obiectivele intervenţiei 1: Reducerea problemelor comportamentale în familie
Obiectivele intervenţiei 2: Reducerea problemelor comportamentale în familie
Ghidul părinţilor: Observaţi calităţile copilului dumneavoastră!
Bilanţul meu: evenimentele pozitive şi negative cu copilul meu
„Jurnalul evenimentelor plăcute”
Ghidul părinţilor: Programul de distracţie şi joc: Acordaţi-i atenţie copilului dumneavoastră atunci când se joacă!
Tăbliţa pentru uşă „Program de distracţie şi joc”
Idei pentru „Programul de distracţie şi joc”
Jurnalul jocului
Ghidul părinţilor: Regulile familiei
Regulile familiei
Ghidul părinţilor: Cum se formulează cerinţele în mod eficient!
Jurnal: „Cerinţe eficiente”
Ghid pentru părinţi: Acordaţi-i atenţie copilului dumneavoastră atunci când vă urmează cerinţele!
Jurnal: „Sunt atentă la copilul meu atunci când îmi urmează cerinţele”
Ghidul părinţilor: Acordaţi-i atenţie copilului dumneavoastră atunci când nu v-a întrerupt
Semnul Stop
Jurnal: „Acord atenţie copilului meu dacă nu mi-a întrerupt activitate”
Ghidul părinţilor: Unde este copilul dumneavoastră şi ce face? Fiţi întotdeauna atent!
Jurnalul „Unde este copilul meu şi ce face? ”
Ghid pentru părinţi: Aplicaţi consecinţele naturale când nu sunt respectate regulile!
Consecinţele respectării şi nerespectării regulilor
Ruperea cercului vicios
În familia noastră totul este clar stabilit
Ghidul părinţilor: Când lauda nu este suficientă: Planul de puncte
Planul de puncte: Lista de dorinţe pentru recompense
Planul meu de puncte: Reguli de joc
Contul meu de puncte
Şarpele meu din puncte
Ghidul părinţilor: Cum se modifică şi se finalizează Planul de puncte
Ghidul părinţilor: Concursul pentru feţe zâmbitoare
Concursul pentru feţe zâmbitoare: Lista de dorinţe pentru recompense
Concursul pentru feţe zâmbitoare: Reguli de joc
Concursul pentru feţe zâmbitoare: Planul jocului
Pauza
Jurnalul pauzelor
Ghidul părinţilor: Ajutaţi copilul să se joace intens
Jurnalul: Ora de joc
Ghidul părinţilor: Ajutaţi copilul pas cu pas să-şi rezolve temele!
Cartonase de semnalizare
Regulile mele de lucru
Obiectivul meu
Fişa detectiv
Planul meu de puncte pentru temele de casă: Listă de dorinţe pentru recompensele suplimentare
Planul meu de puncte pentru temele de casă: Reguli de joc
Planul meu de puncte pentru temele de casă
Ghidul părinţilor: Comportamentul problematic în public
Comportamentele problematice ale copilului meu în locurile publice
Jurnal „comportamentul copilului meu în locurile publice”
Când apar noi probleme
Analiza noilor probleme comportamentale
Eu sunt Petre cel neliniştit şi încăpăţânat!
Uraaa, nu sunt o sperietoare !
Lista dorinţelor lui Petre
Jurnalul evenimentelor plăcute
Am voie să mă joc aşa cum vreau Eu!
Cercul indienilor şi consiliul de familie
Petre fă asta, Petre lasă aia!
Timpul meu – timpul tău!
Eu suport consecinţele !
Puncte în loc de supărare
Mama, eu şi feţele zâmbitoare
Atmosferă tensionată
K17a Training prin joc
K17b Training de auto-educare
K17b.2 Regulile mele de lucru
K17c Auto-management
K17c.1 Scopul meu
K17c.2 Fişa detectiv
Să punem capăt războiului cu temele de casă
Haos la magazin!
Medicamentele
Şcoala poate fi distractivă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu