Autor : Vasile Pavelcu
Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza
Colectia Excellentia 150
An aparitie :1965, 1972, 2010
Editia a III-a
ISBN 978-973-703-541-7
Nr pagini : 294
Format 130 x 200
Disponibilitate BCU
Descrierea
editurii:
Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Adrian Neculau şi Corneliu
Havârneanu.
În cultura psihologică românească, opera şi personalitatea lui Vasile Pavelcu se disting şi se individualizează. N-a fost neapărat un inovator, dar ideile sale erau citate şi aduse ca argument în timpul disputelor dintre confraţi; n-a fost propriu-zis un deschizător de noi orizonturi, dar a fost luat ca model, ca mentor, a coagulat în jurul personalităţii sale pe cei mai dinamici cercetători din toată ţara. Era admirat, invidiat, mitizat. Era Psihologul.
În cultura psihologică românească, opera şi personalitatea lui Vasile Pavelcu se disting şi se individualizează. N-a fost neapărat un inovator, dar ideile sale erau citate şi aduse ca argument în timpul disputelor dintre confraţi; n-a fost propriu-zis un deschizător de noi orizonturi, dar a fost luat ca model, ca mentor, a coagulat în jurul personalităţii sale pe cei mai dinamici cercetători din toată ţara. Era admirat, invidiat, mitizat. Era Psihologul.
Cuprins:
În loc de prolog 29
I. Preambul 39
I.1. Nevoia unei informaţii biografice 39
I.2. Istoria n-are sens unic 40
I.3. Un semnal de alarmă 41
I.4. În faţa antinomiilor 45
I.5. În căutarea unui fir al Ariadnei 47
I.5.1. Punctul de plecare 47
I.5.2. Spre o metapsihologie 49
I.5.3. Un trecut sumbru 51
I.5.4. Locul psihologiei 54
l.5.5. Stridenţe 55
I.5.6. Colaborare 56
I.5.7. Prudenţă 57
II. Psihologia nu este ştiinţă 61
II.1 „Priam pe minele Troiei" 61
II.2. Un trecut plin de amăgiri şi neînţelegeri 63
II.3 Psihologia nu are obiect 65
II.3.1. Problema frontierelor 65
Il.3.2. Natura obiectului - subiect de controverse 68
II.3.3. Nu poate exista o ştiinţă a subiectivului 72
II.3.4. „Turnul Babel”: „o sinistră pluralitate" 76
Il.3.5. Caracterul mitologic al psihologiei; unele forme moderne ale mitologiei 79
II.3.6. Relatii fără termeni; precizia în dauna înţelegerii, matematica în locul psihologiei 82
II.4. Psihologia nu are metodă 85
Il.4.1. Psihologia introspectivă nu există 85
II.4.2. Psihologia experimentală începe prin a fi psihofizică sau fiziologică şi prea puţin psihologică 88
II.4.3. Psihologia experimentală şi matematică demonstrează evidenţa sau nu demonstrează nimic 91
II.4.4. Testolatria şi haosul psihologic 95
Il.4.5. Funcţiile psihice superioare sunt inabordabile de psihometrie 100
ll.4.6. Revenire la metafizică; în căutarea unui „novum organum” al cunoaşterii psihologice 101
II.4.7. Două metode, două psihologii? 107
II.4.8. „Metoda, prin ea însăşi, nu naşte nimic" 109
II.5. Nu există legi în psihologie 109
II.5.1. Legile formulate nu sunt decât o condensare a experienţei şi nu ajută la prevedere 109
II.5.2. Legile folosite în psihologie nu sunt, în general, psihologice 113
II.5.3. Existenţa unor legi psihologice nici nu este posibilă 115
II.5.4. Existenţa unor legi psihologice nici nu este necesară 117
III. Vânătoarea lui Pan sau în căutarea adevărului 119
III.1, „ Idola” — cauze ale erorilor; critica expusă demonstrează multe,
afară de un fapt: inexistenţa psihologiei 119
III.1.1. Ianus al psihologiei 121
III.1.2. Ce înseamnă a exista? 124
III.1.3. Raţionament „intenţional" 127
III.1.4. Cauze de natură socială 129
III.1.5. O formă modernă de „Idola specus”: snobismul ştiinţific 133
lIl.1.6. Alte forme de rătăcire 136
IIl.1.7. Complexitatea realităţii psihice 139
IIl.2. În căutarea obiectului 142
IIl.2.1. Ce este ştiinţa? 142
lII.2.2. Ce înseamnă a cunoaşte obiectul unei ştiinţe? 147
III.2.3. Noţiunea de subiectiv 149
lIl.2.4. De la monolog spre dialog 153
lII.2.5. Psihologia implicită 155
IIl.2.6. Explicitarea psihologiei; diferenţierea inţelesurilor 158
III.2.6.1. Poporul—psiholog 159
vIII.2.6.2. Cronicarul—psiholog 161
IIl.2.6.3, Scriitorul—psiholog 161
Ill.2.6.4. Mitologie şi psihologie 164
IIl.2.6.5. Contribuţia iniţială a gândirii psihologice 166
IIl.2.6.6. Contribuţia moralistului 167
IIl.2.6.7 Psihologia se naşte din fizică şi fiziologie 168
IIl.2.6.8. Procesul psihanalizei 170
III.2.6.9. Procesul Pavlov—Snarski 175
III.2.7. Unde se situează fenomenele psihice? 180
IIl.2.8. Natura fenomenului psihic 185
IIl.2.9. Cum este posibilă cunoaşterea obiectivă a fenomenului subiectiv? 196
III.2.10. Cum se explică mitologia psihologică? 200
IIl.2.11. Mitul lui Anteu 203
IIl.3 În căutarea drumului 207
lIl.3.1. Cum este posibilă observaţia internă? 207
IIl.3.2. Constiinta psihologică - premisă a ştiinţei despre psihic 213
lIl.3.3. Treptele cunoaşterii de sine 219
lIl.3.4. Spre precizarea înţelesului de psihologie experimentală 223
III.3.4.1. Clinica - laborator de psihologie 228
IlI.3.4.2. Şcoala şi experimentul psihologic 229
IIl.3.4.3. Experimentul în literatură 230
IIl.3.4.4. Moralistul—psiholog 232
IIl.3.4.5. Psihologia Vieţii cotidiene 233
III.3.4.6. De la observaţie la experiment, de la acţiune la gândire 234
IIl.3.5. Metoda statistică — „poliţia observaţiei şi a experimentului” 236
IIl.3.6. Metoda clinică şi contradicţia dintre individual şi general 238
lll.3.7. Spre desăvârşirea limbajului psihologic 242
IIl.4. Urcând spre legi 244
IIl.4.1. Noţiunea de lege 244
IIl.4.2. Moduri şi trepte de înţelegere 250
lll.4.3. „Piatra de încercare" în filosofia psihologiei: explicaţia în psihologie 252
lll.4.4. Spre o tipologie şi o teorie a „ierarhizării” legilor 259
În loc de epilog 265
Résumé 277
Bibliografie 281
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu