Editura Asklepios
An aparitie :1995
ISBN 973-97452-0-2
Nr pagini :504
Format 130 x 200
Anticariat
Anticariat
Pretul la data postarii : 100 lei pe olx,
250 lei la cartile.ro, 89 lei pe okazii
Disponibilitate BCU
Descriere:
"Bazandu-se pe o viziune integrativa, psihologia medicala pune in centrul preocuparilor sale omul aflat sub incidenta bolii, abordandu-l intr-o perspcctiva dinamica si comprehensiva, in istoria dezvoltarii lui psiho-individuale si sociale, din care desprinde semnificatii esentiale, care-i permit orientarea realista asupra starii prezente si perspectivelor sale.
In orientarea sa aplicativa, lucrarea a cautat sa raspunda scopului propus, acela de cunoastere aprofundata a pacientului din perspectiva boiii sale, de cunoastere a fenomenalului, in tendinta continua de evidentiere a umanului, considerat aici drept corolar al esentialului.
Pastrand ca aspect fundamental elementul relational, interpersonal, psihologia medicala depaseste faptul observatiei directe si individuale, propriu-zis clinice, recurgand la observatii mediate, indirecte, obtinute prin tehnici, teste si metode de laborator, care confera continut explorarii psihologice paraclinice. Prin aceasta, psihologia medicala pastreaza ample relatii cu psihologia experimentala, psihofiziologia si psihometria. Totodata, prin directionarea sa esentialmente clinica, ea prezinta ample deschideri asupra
fiecarui domeniu medical, a carui problematica psihologica specifica o abordeaza in mod primordial.
Din aceasta perspectiva lucrarea aduce precizari necesare chiar in privinta sferei si
continutului domeniului, intrucat, desi a depasit un secol de evolutie, dezvoltare si
afirmare, ca domeniu aplicativ de cunoastere si cercetare, psihologia medicala isi continua
procesul de cristalizare si delimitare." Autorul
Cuprins:"Bazandu-se pe o viziune integrativa, psihologia medicala pune in centrul preocuparilor sale omul aflat sub incidenta bolii, abordandu-l intr-o perspcctiva dinamica si comprehensiva, in istoria dezvoltarii lui psiho-individuale si sociale, din care desprinde semnificatii esentiale, care-i permit orientarea realista asupra starii prezente si perspectivelor sale.
In orientarea sa aplicativa, lucrarea a cautat sa raspunda scopului propus, acela de cunoastere aprofundata a pacientului din perspectiva boiii sale, de cunoastere a fenomenalului, in tendinta continua de evidentiere a umanului, considerat aici drept corolar al esentialului.
Pastrand ca aspect fundamental elementul relational, interpersonal, psihologia medicala depaseste faptul observatiei directe si individuale, propriu-zis clinice, recurgand la observatii mediate, indirecte, obtinute prin tehnici, teste si metode de laborator, care confera continut explorarii psihologice paraclinice. Prin aceasta, psihologia medicala pastreaza ample relatii cu psihologia experimentala, psihofiziologia si psihometria. Totodata, prin directionarea sa esentialmente clinica, ea prezinta ample deschideri asupra
fiecarui domeniu medical, a carui problematica psihologica specifica o abordeaza in mod primordial.
Din aceasta perspectiva lucrarea aduce precizari necesare chiar in privinta sferei si
continutului domeniului, intrucat, desi a depasit un secol de evolutie, dezvoltare si
afirmare, ca domeniu aplicativ de cunoastere si cercetare, psihologia medicala isi continua
procesul de cristalizare si delimitare." Autorul
PREFATA 11
Capitolul I
PSIHOLOGIA MEDICALA. SFERA SI CONTINUT 15
1. Izvoare etimologice si acceptiuni ale psihologiei clinice 15
2. Psihologia clinica: notiune controversata ce cuprinde o realitate general-acceptata 18
3. Notiunile de psihologie "clinica" si psihologie "medicala" intre rigoarea semantica si utilizarea operationala 19
4. Precizari asupra sferei si continutului psihologiei medicale 21
5. Asupra istoriei si orientarilor psihologiei medicale 23
6. Conexiuni si convergente intre psihologia medicala si psihiatrie 27
6.1. Caracterul interdisciplinar al psihiatriei reuneste cunostintele medicinii si psihologiei. 28
6.2. Psihologia medicala si psihiatria biologica 31
7. Interferente si relatii intre psihologia medicala si psihopatologie 32
8. Problematica psihologiei medicale din perspectiva sociologiei si a psihologiei sociale 34
8.1. Actul medical sub unghiul faptului social 35
8.2. Problematica sociala a unor situatii psihologice personale si extrapolarea lor in fapte medicale 35
9. Psihologie medicala, psihagogie si psihopedagogie 37
9.1. Complianta la terapie si elemente de psihagogie 37
9.2. Regresiile comportamentale sub unghiul pedagogiei medicale 38
9.3. Pedagogia medicala in conditiile cronicizarii starii de boala 39
10. Educatia morala si psihologia medicala 39
Bibliografie 42
Capitolul II
CONDITIA PSIHOLOGICA IN MEDICINA CLINICA 45
1. Carasterul traditional al relatiilor dintre psihologie si medicina clinica ilustrat prin unitatea somatopsihica 45
2. Contributiile personologiei la implicarea medicala a psihologiei 48
3. Relatii interprofesionale in principalele domenii psihomedicale 50
3.1. Continutul relatiilor profesionale dintre medic si psiholog 50
3.2. Particularitati ale relatiilor profesionale dintre medic si psiholog 51
3.3. Prejudecati, supozitii si certitudini in relatiile profesionale dintre medic si psiholog 52
4. Statutul psihologului in clinica si in echipa terapeutica 54
5. Problematica specifica a psihologului in clinica 55
6. Psihologu! ca psihometrician 57
6.1. Examenul psihometric - simbol de statut al psihologului clinician 57
6.2. Asupra utilitatii datelor psihometrice in clarificarea problematicii clinice 59
6.3. Cunoasterea de sine si autopsihodiagnoza psihologului clinician 60
7. Psihologul ca diagnostician 61
8. Psihologul ca psihoterapeut. 62
9. Psihologul ca cercetator 64
10. Direcliile dezvoltarii psihologiei medicale in unele tari din Europa si America 66
10.1. Dezvoltarea psihologiei medicale in Germania 68
10.2. Dezvoltarea psihologiei medicale in Franta 69
10.3. DezvoItarea psihoiogiei medicale in Anglia 69
10.4. Dezvoltarea psihologiei medicaie in Rusia 70
10.5. Dezvoltarea psihologiei medicale in Statele Unite ale Americii. 71
10.6. Psihologia medicala in Cuba 72
10.7. Psihologia medicala In Cehia si In Slovacia 72
10.8. Psihologia medicala in Spania 72
10.9. Psihologia medicala in Portugalia 73
10.10. Psihologia medicala in Mexic si America de Sud 73
10.11. Psihologia medicala in Romania 74
Bibliografie 75
Capitolul III
NORMAL SI PATOLOGIC IN VIATA PSIHICA 79
1. Criteriile si.coordonatele sanatatii psihice 79
1.1. Normalitatea psihica 79
1.2. Normalitatea si sanatate 80
1.3. Sanatatea psihica in fomulare negativa 81
1.4. Sanatatea psihica in formulare pozitiva 81
1.5. Sanatatea psihica optimala 81
2. Acceptii, definitii si ipostaze ale siiniitatii psihice 82
2.1. Sanatatea ca adaptare 82
2.2. Sanatatea ca medie sau norma 83
2.3. Sanatatea ca proces si dezvoltare 83
2.4. Sanatatea ca integrare sociala 84
2.5. Sanatatea ca valoare 84
2.6. Sanatatea psihica din perspectiva morala 85
3. Boala si sanatate psihica. Acceptiuni ale bolii psihice 86
3.1. Boala, concept supus reevaluarii din perspectiva cronicizarii 86
3.2. Boala si anormalitate 87
3.3. Boala si societate 87
4. Forme si mijloace de prevenire a tulburarilor psihice si de realizare a sanatatii psihice 89
4.1. Evolutia masurilor si actiunilor de psihoigiena si psihoprofilaxie 89
4.2. Deziderate si directii de aplicare a masurilor de psihoigiena 90
4.3. Psihoprofilaxia si principalele categorii de prevenire a tulburarilor psihice 91
4.4. Psihoprofilaxia primara 91
4.5. Psihoprofilaxia secundara 93
4.6. Psihoprofilaxia tertiara 94
Bibliografie 95
Capitolul IV
TIMP SI BOALA. PROBLEMATICA TIMPULUI DIN PERSPECTIVA PSIHOMEDICALA 97
1. Unitatea dia!ectica a timpului si spatiului: argumente din psihopatologie 97
2. Unitatea dialectica biocronometrica 99
3. Dezvoltarea notiunii de timp si constiinta timpului 100
3.1. Geneza constiintei timpului 100
3.2. Abtinerea, amanarea si asteptarea - elemente operationale ale pedagogiei timpului. i02
3.3. Perceperea si trairea timpului in functie de varsta 102
4. Biocronometrie si heterocronie 104
4.1. Heterocronia dezvoltarii cognitive 105
4.2. Heterocronie in involutia psihica 106
4.3. Heterocronie in involutia organica 106
4.4. Heterocronie si tanatologie 107
5. Biocronometrie si hipnologie 108
5.1. Ritmuri si perioade ale activitatii hipnice 108
5.2. Faze, stadii si durate ale activitatii hipnice evidentiate prin studii bioelectrice 109
5.3. Raportul somn lent - somn rapid 110
5.4. Obiectivarea si estimarea duratei manifestarilor onirice 110
6. Timpul evenimentelor si constiinia subiectiva a duratelor 112
7. Biocronometrie si nosografie 113
7.1. Evolutie biocronometrica si taxonomie nosografica 113
7.2. Boala sub unghiul evolutiei temporale si caracterul relatiei terapeutice interpersonale 115
8. Dismnezie sl cronopatologle 116
8.1. Tulburari ale delimitarii prezentului de imaginile trecutului 117
8.2. Invadarea prezentului de catre imaginile trecutului 117
9. Aspecte cronopatologice in principalele boli psihice 118
9.1. Perceperea timpului in schizofrenie 119
9.3. Perceperea timpului in psihozele afective 120
9.4. Starile confuzionale si perceperca timpului 122
9.5. Sindromul Korsakov si orientarea temporala 122
9.6. Perceperea timpului sub actiunea drogurilor 122
9.7. Semnificatia afectiva a timpului in psihopatologie 123
Bibliografie 124
Capitolul V
CONTINUTUL PSIHOLOGIC AL DIAGNOSTICULUI CLINIC 127
1. Epistemologia clinica si validitatea diagnostica 127
2. Diagnosticul medical si supozitia etiologica 128
3. Diagnosticul medical si paradigmele patogenetice 129
4. Diagnosticul medical si consensul sociocultural 130
4.1. Abordarca idiografica si elaborarea diagnostica 131
4.2. Orientarea nomotetica si perspectiva diagnostica 132
5. Caracterul epistemic al examinarii si axioma diagnosticarii 132
5.1. Demersul tehnic al diagnosticului clinic 132
5.2. Instante epistemologice ale diagnosticului clinic 133
6.O premisa a diagnosticarii: aptitudinea ascultarii 134
6.1. Ascultarea ca solicitare a pacientului , 134
6.2. Ascultarea ca disponibilitate fizica 135
6.3. Ascultarea ca aptitudine profesionala 135
7. Urgenta elucidarii diagnostice si dirijarea relatiei anamnestice 136
7.1. Demersuri esentiale in procesul de diagnosticare 136
7.2. Diagnosticul - intre necesitatea explorarii si riscul iatrogenizarii. 137
7.3. Caracterul unitar (somatopsihic) al examinarii si veridicitatea diagnosticarii 138
8. Modelarea si standardizarea relationarii in scopul diagnosticarii 139
9. Un deziderat al diagnosticarii clinice: oportunitatea interventiei terapeutice 142
9.1. Suprainvestirea diagnosticarii si minimalizarea tratarii 143
9.2. Diagnosticul - instanta preliminara si necesara tratamentului 143
10. Axiologie diagnostica, realitate clinica si exigenta etica 144
10.1. Scala axiologica a diagnosticului clinic: de la diagnosticul chirurgical la cel psihologie 144
10.2. Diagnosticul personalitatii pacientului - acreditarea cunoasterii sale psihologice 145
11. Diagnosticul ca proces de personalizare a bolii si de anulare a personalitatii bolnavului 146
11.1 Formarea psihologica si validitatea diagnostica 146
11.2. Relatia dintre severitatea bolii si personalizarea diagnosticului 146
11.3. Subiectivitatea trairii bolii, dificultatea estimarii si caracterul scolastic al diagnosticarii 147
12. Diagnosticul pluridimensional, incercare de cuprindere a patologiei omului total 148
Bibliografie 150
Capitolul VI
PSIHOLOGIE SI SUICIDOLOGIE 153
1. Problematica generala actuala a fenomenului suicidar 153
2. Semnificatia si natura fenomenului suicidar 154
2.1. Suicidul ca singura manifestare clinica a unei psihoze cu evolutie infraclinica 155
2.2. Suicidul ca prim simptom al unei psihoze 156
2.3. Suicidul ca un epilog tardiv al unei boli depresive 156
2.4. Suicidul ca expresie a unei stari psihotice care se manifesta sub aparenta unei fenomenologii clinice somatice 156
3. Asupra incidentci si prevalentei fenomenului suicidar 157
4. Supozitii etiologice asupra suicidului 159
4.1. Factori socioeconomici 159
4.2. Factorii psihosocio logici 160
4.3. Patternul familial, statutul marital si fenomenul suicidar 161
4.4. Asupra corelatiei dintre rasa, religie si fenomenul suicidar 161
4.5. Influenta factorilor meteorologici si cosmici asupra manifestarilor suicidare 162
4.6. Gradul de urbanizare in etiologia manifestarilor suicidare 162
4.7. Statutul profesional si fenomenul suicidar 163
4.8. Suicidul in functie de sex 163
4.9. Prevalenta actelor suicidare la pacieniii cu afeciiuni medico-chirurgicale 165
4.10. Asupra supozitiei ereditare in manifestarile suicidare 166
5. Asertiuni patogenetice asupra manifestarilor autolitice 166
6.Caracteristici ale suicidului in functie de varsta 167
6.1. Suicidul la varsta copilariei 167
6.2. Suicidul la adolescenta si tinerete 168
6.3. Suicidul la varsta maturitatii 168
6.4. Suicidul la senescenta 168
7. Asupra evolutiei mijioacelor de realizare a suicidului 169
8. Problematica psihologica a fenomenului homicidar 170
8.1. Supozitii asupra etiopatogeniei homicidului 170
8.2. Homicidul in principalele boli psihice 171
8.3. Infanticidul 172
8.4. Suicidul colectiv 173
9. Actul suicidar din perspectiva socio-culturala 173
9.1. Suicidul si responsabilitatea morala 174
9.2. Implicatiile sociofamiIiale privind actiunile suicidare 175
10. Aspecte ale responsabilitatii profesionale si juridice in fata actelor autolitice 176
11.Masuri profilactice si programe terapeutice in manifestarile autolitice 177
11.1. Masurile de spitalizare ale.persoanelor suicidare 178
11.2. Problematica predictiei suicidului 178
Bibliografie 180
Capitolul VIl
PSIHOLOGIA ACTULUI TERAPEUTIC 183
1. Problematica psihologica si evolutia fenomenului placebo in medicina clinica 183
1.1. Acceptiuni ale notiunii de "palcebo" 183
1.2. Istoria fenomenului placebo 184
2. Valoarea terapeutica a efectului placebo 188
2.1. Efectul placebo in principalele simptome somatice 188
2.2. Asupra efectului placebo in principalele entitati nosografice psihiatrice 189
3. Factori psihologici ai fenomenului placebo 191
3.1. Bolnavul ca factor al efectului placebo 191
3.2. Boala ca factor al efectului placebo 192
3.3. Terapeutul ca factor al efectului placebo 192
3.4. Calitatea relatiei terapeutice si efectul placebo 194
3.5. Forma farmaceutica a medicamentului si efecml placebo 194
3.6. Spitalul ca placebo 195
4. Asupra mecanismelor patogenetice ale fenomenului placebo 195
4.1. Mecanismele conditionarii din perspectiva fenomenului placebo 195
4.2. Sugestia exercitata de medic si fenomenul placebo 196
5. Factori nespecifici ai ageniilor psihofannacologici 196
6. Problematica relatiei terapeutiee in conditiile psihofannacologiei clinice 199
7. Asupra compulsiei prescriptiei psihofarmacologice si imperativul cunoasterii clinice 200
8. Relatia terapeutica si problematica transferenliala 202
Bibliografie 204
Capitolul VIII
PSIHOTERAPIA: PRINCIPII SI METODOLOGIE 207
1.Psihoterapia modema: izvoare si istorie 207
2. Psihoterapia ca expresie a culturii 209
3. Definitiile si acceptiunile psihoterapiei 210
4. Sensurile si semnificatiiie notiunii de psihoterapie 211
5. Izvoare teoretice si modele operationale in psihoteraoie 212
6. Tehnici si metode in psihoterapie 213
7. Factori comuni (nonspecifici) in psihoterapie 215
8. Aria obiectivelor psihoterapiilor 216
9. Orientari psihoterapeutice in diferite situatii clinice si conditii nosografice 218
10. Selectia pacientilor pentru psihoterapie si interviul initial, investigativ-instructiv (evaluarea de orientare in psihoterapie) 219
11. Cadrul si programul de destasurare a psihoterapiei 220
12. Eficacitatea reala si aparenta a psihoterapiilor 221
12.1. Problema remisiunii spontane si a implicatiilor ei asupra rezuItatelor psihoterapiei 222
12.2. Problema agravarii starii pacientului prin psihoterapie 223
12.3. Asupra eficacitatii comparative a psihoterapiilor 224
12.4. Factori ai eficacitatii psihoterapiei 225
12.5. Asupra posibilitiitilor actuale de evaluare a rezultatelor psihoterapiei 228
Bibliografie 229
Capitolul IX
PSIHANALIZA SI PSIHOTERAPIA PSIHANALITICA 231
1. Acceptiuni si sinonimii ale notiunii de psihanaliza 231
1.1. Psihasaliza ca teorie a psihicului 231
1.2. Psihanaliza ca metoda de investigaiie a psihicului : 232
1.3. Psihanaliza ca metoda de psihoterapie 232
2. Asupra istoriei psihanalizei si a contributiei lui S. Freud la edificarea psihanalizei 233
3. Asupra "aparatului psihic" si a instantelor sale "topologice" din perspectiva teoriei psihanalitice 235
4. Semnificatia simptomului din perspectiva psihanalitica 240
5. Psihanaliza ca metoda de psihoterapie .241
5.1. Evantaiul psihoterapiilor: de la psihanaliza la terapia comportamentala 241
5.2. Organizarea si cadrul de destasurare a curei psihanalitice 242
5.3. Principalele tehnici ale psihanslizei 243
5.4. Terapeutul si pacientul in procesul analitic 246
5.5. Relatia terapeutica in abordarea psihanalitica 247
5.6. Relatia transfereniiala in psihanaliza: transfer, contratransfer, nevroza de transfer. 249
5.7. Indicatiile si contraindicatiile psihanalizei 251
Bibliografie 252
Capitolul X
TERAPIA COGNITIVA 255
I. Izvoare teoretice ale terapiei cognitive 255
2. Cognitia, element primar si central al teoriei si al terapiei cognitive 258
2.1. Asupra accepiiunii si definitiei notiunii de cognitie 258
2.2. Implicarea cognitiei in psihologie si in psihopatologie 259
3. Structura teoriei cognitive si relatia ei cu patogenia tulburarii depresive 259
3.1. Triada cognitiva 259
3.2. Schemele cognitive 260
3.3. Disfunctiile sau distorsiunile cognitive 261
4. Structura terapiei cognitive si procesul terapeutic 262
4.1. Principalele tehnici ale terapiei cognitive 263
4.2. Modul de actiunc al terapiei cognitive 264
4.3. Elemente terapeutice asociate si concurente ale terapiei cognitive 265
4.4. Caracteristici didactice ale terapiei cognitive 266
4.5. Combinarea terapiei cognitive cu medicamentele antidepresive 266
5. Indicatiile si contraindicatiile terapiei cognitive 267
6. Eficienta terapiei cognitive; rezultate comparative ale principalelor abordari terapeutice 268
Bibliografie 269
Capitolul XI
PSIHOTERAPIA IN GRUP 271
1. Operationalitatea definitiilor si aria sinonimiilor psihoterapiilor in grup 271
2. Istoria si evolutia psihoterapiei in grup 273
2.1. Principiile didactice in psihoterapia in grup 274
2.2. Contributia psihanalizei la psihoterapia in grup 275
2.3. Psihoterapia in grup astazi 277
3. Organizarea grupului terapeutic 277
3.1. Selectia pacientilor pentru psihoterapia in grup 278
3.2. Pregatirea pacicntilor pentru psihoterapia in grup 279
4. Compozitia, structura si functionarea grupului terapeutic 280
4.1. Compozitia grupului terapeutic 280
4.2. Structura grupului terapeutic 282
4.3. Dinamica participarii membrilor la grupul terapeutic 283
4.4. Functionarea grupului terapeutic 284
5. Statutul si rolul terapeutului in coordonarea activitatii grupului 287
5.1. Rolul psihoterapeutului in conducerea activitaiii grupului 287
5.2. Personalitatea terapeutului si calitatile care ii permit indeplinirea rolului de conducator al grupului 288
5.3. Coterapeutul (terapeutul asistent sau consultant) 289
5.4. Expectatiile si obligatiile membrilor grupului 290
6. Desfasurarea sedintei de psihoterapie in grup 290
6.1. Stimularea participarii membrilor la activitatea grupului 291
6.2. Continutul comunicarii 291
6.3. Tema supusa analizei grupului 292
7. Integrarea pacieniilor in grup si evolutia grupului terapeutic 292
7.1. Stadii evolutive ale grupului terapeutic 293
7.2. Sedintele alternate - un test al maturizarii grupului si un pas spre societate 295
7.3. Incheierea psihoterapiei in grup 295
8. Specificul psihologic al grupului terapeutic 296
9. Principalele procese psihologice care apar in grupurile psihoterapeutice 297
9.1. Universalizarea - ca mijloc de dizolvare a solipsismului 298
9.2. Coeziunea - ca proces de valorizare a grupului terapeutic 298
9.3. Identificarea cu terapeutul 299
9.4. Transferul - ca atasament inconstient fata de o persoana semnificativa 299
9.5. Presiunea grupului 301
9.6.Ventilatia si catarsis-ul ca forme de exprimare libera 301
9.7. Abreactia - ca experienta terapeutica a retrairii evenimentelor si a sentimentelor 302
9.8. Intelectualizarea - ca disponibilitate de cunoastere si stapanire a realitatii 302
9.9. Testarea realitatii - ca disponibilitate de evaluare obiectiva a lumii 303
10. Grupul - ca factor terapeutic 304
10.1. Rolul esential al grupului in procesul de ameliorare sii vindecare 304
10.2. Factori care inhiba spiritul de grup diminuand valoarea terapeutica a grupului 305
10.3. Salonul de pacienii - ca o unitate terapeutica de grup deschis, heterogen 307
11. Psihoterapia in grup din perspectiva psihanalitica 308
12. Clasificarea psihoterapiilor in grup 312
13. Raportul dintre psihoterapia individuala si psihoterapia in grup 313
14. Psihoterapia combinata - o modalitate terapeutica tot mai frecvent recomandata 314
14.1. Psihoterapia combinata din perspectiva integrarii elementelor pozitive ale relatiei diadice si de grup 315
14.2. Caracterul proceselor psihodinamice si terapeutice in psihoterapia combinata 316
14.3. Psihoterapia de grup interactional-structurata 316
15. Observatii asupra psihoterapiei in grup in principalele entitati nosografice psihiatrice 317
16. Psihoterapia in grup a pacientilor cu durere cronica 320
16.1. Durerea cronica - model particular de tulburare psihosomatica 320
16.2. Organizarea grupului terapeutic al pacientilor cu sindrom algic cronic 321
16.3. Abordarea terapeutica in grupul de pacienti cu durere cronica 322
17. Aspecte ale psihoterapiei in grup in unele boli psihosomatice 324
18. Psihoterapia in grup cu copii si adolescenti 325
19. Indicatiile si contraindicatiile psihoterapiei in grup 328
Bibliografie 328
Capitolul XII
PSIHODRAMA 331
1. Actualitatea si validitatea metodei 331
2. Psihodrama : ca replica metodologica fata de psihanaliza clasica 332
3. Psihodrama - intre psihoterapia individuala si psihoterapia in grup 333
4. Elemente specifice ale terapiei psihodramatice 334
5. Roluri in psihodrama 335
6. Grupul psihodramatic si dinamica de grup 337
7. Indicatiiie si posibilele aplicatii ale psihodramei 339
Bibliografie 340
Capitolul XIII
PSIHOTERAPIA IN BOLILE PSIHOSOMATICE 341
1. Psihosomatica din perspectiva validarii etiopatogenetice si a abordarii psihoterapeutice 341
1.1. Patologia psihosomatica - sfera si continut 341
1.2. Contributia factorilor psihosociali la etiologia bolior psihosomatice 342
1.3. Rolul evenimentelor psihotraumatizante, al situatiilor conflictuale si frustrante in aparitia bolilor psihosomatice 343
1.4. "Stresul biologic fundamental", consecinta a pierderii afective 345
1.5. Boala psihosomatica din perspectiva ecologica si psihoterapeutica 347
1.6. Supozitia specificitatii conflictului psihic si rolul sau in raspunsul psihosomatic 348
1.7. Profilul personalitatii pacientului psihosomatic din perspectiva procesului psihoterapeutic : 350
1.8. Necesitatea psihoterapiei bolilor psihosomatice din considerente etiopatogenetice 351
1.9. Psihoterapia in bolile psihosomatice, consecinta inerenta a unei abordari clinico-terapeutice holistice 355
2. Probleme metodologice in abordarea psihoterapeutica a pacientilor psihosomatici 357
2.1. Particularitati ale relatiei medic-bolnav in medicina psihosomatica, din perspectiva psihoterapeutica 357
2.2. Obiectivele si conduita psihoterapeutului in abordarea pacientilor psihosomatici 358
2.3. Complianta si selectia pacientilor psihosomatici pentru psihoterapie 360
2.4. Consultatia psihiatrica in clinica de boli somatice; consultatia de legatura psihiatrica 361
3. Principalele metode psihoterapeutice utilizate in psihoterapia pacientilor psihosomatici 363
3.1. Psihoterapia suportiva in bolile psihomatice 364
3.2. Utilizarea biofeedback-ului in terapia bolilor psihosomatice 365
3.3. Asupra oportunitatii psihanalitice in bolile psihosomatice 367
3.4. Combinarea terapiei farmacologice si psihologice in bolile psihosomatice 372
4. Particularitati ale psihoterapiei in principalele boli psihosomatice 374
4.1. Boala coronariana din perspectiva psihologiei clinice si a abordarii psihoterapeutice 374
4.2. Hipertensiunea arteriala esentiala sub unghi psihologic si ipsihoterapeutic 385
4.3. Astmul bronsic - psihopatologie si psihoterapie 390
4.4. Ulcerul duodenal - abordare psihoterapeutica din perspcctiva psihosomatica 395
4.5. Colita ulceroasa sub unghi psihosomatic si psihoterapeutic 409
4.6. Artrita reumatoida din perspectiva psihosomatica si psihoterapeutica 408
4.7. Supraponderalitatea si obezitatea clinica din perspectiva psihosomatica si psihoterapeutica 413
4.8. Abordari psihofarmacologice si psihoterapeutice utilizate in limitarea si reducerea obezitatii clinice 429
4.9. Analiza comparativa a eficacitatii abordarilor psihoterapeutice si psihofarmacologice utilizate in reducerea obezitatii cinice 437
4.10. Rezultate si recomandari in psihoterapia pacientilor psihosomatici 441
Bibliografie 442
Capitolul XIV
PSIHOTERAPIE SI PSIHOFARMACOLOGIE 447
I. Aparitia psihofarmacologiei in contextul terapiilor psihologice 447
2. Originile opozitiei dintre psihofarmacologie si psihoterapie 448
3. Investitie narcisica si realitate farmacodinamica 449
4. Stiinta psihofarmacologica si psihoterapia psihanalitica 450
4.1. Opozitia de principiu a psihanalizei fata de psihofarmacologie 451
5. Terapia bifocala - compromisul psihanalistului, impus de amenintarea existentei pacientului 452
6. Evidentele psihofarmacologiei clinice si postulatele psihoterapiei analitice 453
6.1. Observatii ale psihanalistilor asupra utilizarii comparative a psihoterapiei si a neurolepticelor 453
7. Extinderea indicatiilor psihoterapiei prin intermediul psihofarmacologiei 455
8. Tendinta actuala generala a terapiei psihiatrice: asocierea mijloacelor psihofamacologice si psihoterapeutice 456
9. Asupra unor modalitati concrete de asociere a psihofamacologiei eu psihoterapia 457
Bibliografie 460
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu