DIAGNOSTIC PSIHODINAMIC OPERATIONALIZAT OPD-2. Manual de diagnostic si planificarea terapiei

Autor colectiv
Editura Trei
Colectia Psihologie si psihoterapie
An aparitie : 2012, 2019
Editia a II-a
Editia originala: Arbeitsgruppe OPD. Operationalisierte Psychodynamische Diagnostik OPD
Traducerea Mihaela Sanda Oprea Aron, Nicoleta Dumitru, Daniela Boutiere, Gabriela Hum
ISBN 978-973-707-620-5
Nr pagini : 696
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 55,30 lei la Editura, 47,40 lei la elefant, 63,20 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        OPD este un sistem de diagnostic care reuşeşte foarte bine să sintetizeze aspectele descriptive şi psihodinamice, respectând interacţiunea dintre determinanţii biologici, psihodinamici şi psihosociali ai bolii. Cele cinci axe ale OPD includ în mod comprehensiv: natura simptomatologiei actuale şi reacţia pacientului la propriile simptome, alături de atitudinea sa faţă de tratament; influenţa trăsăturilor de personalitate ale pacientului şi a relaţiilor interpersonale asupra bolii curente; conflictele dominante, conştiente şi inconştiente, care determină etiologic boala, o complică sau sunt consecinţe ale acesteia; structura globală de personalitate a pacientului, nivelul de organizare al acesteia – esenţial, din perspectivă clinică, pentru capacitatea pacientului de a accepta, participa şi beneficia de eforturile de tratare a bolii sale […] Recomandăm cu căldură OPD-2 tuturor profesioniştilor din domeniul sănătăţii mentale.

Cuprins:

27  I Capitolul 1. Baze teoretice 

28  I 1.1 De la OPD-1 la OPD-2 

29  I    Orientarea spre proces 

31  I    Identificarea resurselor 

32  I    Interfaţa dintre axe 

33  I    Determinarea priorităţilor şi planificarea tratamentului 

34  I 1.2 Obiectivele Grupului de lucru OPD 

39  I 1.3 Conceptul de Diagnostic Psihodinamic Operaţionalizat (OPD) 

41  I 1.4 Consideraţii fundamentale privind diagnosticul multiaxial 

44  I 1.5 Despre operaţionalizarea constructelor psihanalitice 

50  I 1.6 Abordări anterioare ale operaţionalizării constructelor psihodinamice 

55  I 1.7 Limitele OPD 

58  I Capitolul 2. Rezultate empirice şi experienţe cu OPD-1 

60  I 2.1 Criteriile de calitate ale OPD-1 

63  I 2.2 Axa I: „Trăirea bolii şi premisele tratamentului“ 

65  I 2.3 Axa II: „Relaţii interpersonale“ 

69  I 2.4 Axa III: „Conflict“ 

72  I 2.5 Axa IV: „Structură“ 

78  I 2.6 Concluzie

79  I  Capitolul 3. Operaţionalizarea axelor conform OPD-2 

79  I 3.1 Axa I – Trăirea bolii şi premisele tratamentului 

79  I 3.1.1 Introducere 

86  I 3.1.2 Trăirea bolii şi premisele tratamentului 

87  I      3.1.2.1 Natura şi gravitatea bolii existente 

88  I      3.1.2.2 Importanţa contextului social – relaţia doctor–pacient 

91  I      3.1.2.3 Trăsăturile de personalitate 

92  I      3.1.2.4 Constructe teoretice relevante ale axei I 

92  I      Suferinţa subiectivă 

94  I      Conceptul de boală 

96  I      Resursele personale 

97  I      Deschiderea spre psihologie 

99  I      Sprijinul psihosocial 

102 I       Beneficiile secundare ale bolii 

106 I       Motivaţia pentru schimbare 

108 I       3.1.2.5 Operaţionalizarea trăirii bolii şi premisele tratamentului în OPD 

109 I       3.1.2.6 Schimbări ale axei I realizate în OPD-2 

111 I 3.2. Axa II – Relaţii interpersonale 

112 I    3.2.1 Introducere 

114 I     3.2.2 Experienţele de relaţionare şi organizarea lor intrapsihică 

116 I     3.2.3 Configurarea interpersonală a conflictelor şi structurilor intrapsihice 

119 I     3.2.4 Diagnosticul disponibilităţii pentru transfer 

120 I    3.2.5 Despre relaţia dintre transfer şi repunere în scenă 

122 I    3.2.6 Abordări empirice în cercetarea tiparelor relaţionale 

126 I    3.2.7 Conceptul de diagnostic relaţional în OPD 

127 I       3.2.7.1 Categorii ale comportamentului interpersonal 

129 I 3.2.8 Rezumat 

131 I 3.3 Axa III – Conflict 

131 I 3.3.1 Ce sunt conflictele? 

136 I       Conflictele în teoria analitică clasică a dezvoltării 

137 I       Despre relaţia conflictului cu structura 

142 I       Conflict şi diagnostic la conflict 

151 I 3.3.3 Abordări anterioare ale diagnosticului conflictului 

155 I 3.3.4 Conflictele în OPD 

158 I 3.3.5 Similarităţi şi diferenţe ale axei „conflict“ între OPD-1 şi OPD-2 

158 I 3.4. Axa IV – Structură 

158 I 3.4.1 Termenul de structură 

159 I 3.4.2 Structura ca termen psihologic 

161 I 3.4.3 Structura în sens psihanalitic 

162 I 3.4.4 Psihologia dezvoltării structurii 

164 I 3.4.5 Despre operaţionalizarea structurii în OPD 

167 I 3.4.6 Structură şi tulburare structurală: diferite niveluri de integrare

170 I 3.4.7 Diagnostic structural 

170 I 3.4.8 Experienţe cu axa „structură“ şi dezvoltarea ei ulterioară până la OPD-2 

172 I        3.4.9 Similarităţi şi diferenţe ale axei „structură“ între OPD-1 şi OPD-2 

173 I 3.5 Axa V – Tulburări psihice şi psihosomatice 

173 I 3.5.1 Introducere 

173 I 3.5.2 Baze teoretice 

177 I 3.5.3 Diagnosticul multiaxial în psihiatrie 

178 I 3.5.4 Construcţia şi operaţionalizarea axei V în OPD 

179 I       3.5.4.1 Stabilirea diagnosticului şi principiul comorbidităţii 

181 I       3.5.4.2 Premisele diagnosticului pe axa V 

182 I       3.5.4.3 Dezvoltări posibile ale diagnosticului ICD şi DSM 

183 I 3.5.5 Completări şi clarificări ale categoriilor de diagnostic ICD-10 în relaţie cu OPD 

187 I 3.6 Conexiuni şi interacţiuni conceptuale între axe 

187 I 3.6.1 Procesul de compilare a materialului diagnostic şi integrarea lui 

190 I 3.6.2 Conexiunea dintre axe

190 I       Conflict şi structură (relaţia dintre axele III şi IV) 

194 I       Despre gestionarea conflictului şi structurii în tiparele relaţionale (relaţia cu axa II) 

198 I       Formarea simptomelor (relaţia cu axa V: „tulburări psihice şi psihosomatice“) 

201 I       Trăirea bolii şi premisele tratamentului (relaţia cu axa I) 

206 Capitolul 4. Manualizarea axelor conform OPD-2 

206 I 4.1 Axa I – Trăirea bolii şi premisele tratamentului 

210 I 4.1.1 Severitatea actuală a tulburării/problemei 

210 I      4.1.1.1 Severitatea simptomelor 

212 I       4.1.1.2 Evaluarea globală a funcţionării (GAF – Global Assessment of Functioning) 

213 I       4.1.1.3 EQ-5D 

215 I 4.1.2 Durata tulburării/problemei 

215 I       4.1.2.1 Durata problemei curente 

215 I       4.1.2.2 Vârsta la debutul bolii 

216 I 4.1.3 Trăirea bolii şi modul în care este prezentată şi concepţia pacientului despre boală 

216 I       4.1.3.1 Suferinţa subiectivă 

218 I       4.1.3.2 Prezentarea acuzelor fizice şi a problemelor 

221 I       4.1.3.3 Prezentarea aspectelor şi a problemelor psihologice 

223 I       4.1.3.4 Prezentarea problemelor sociale 

226 I 4.1.4 Concepţia despre boală a pacientului 

226 I       4.1.4.1 Concepţia despre boală orientată spre factorii somatici 

228 I       4.1.4.2 Concepţia despre boală orientată spre factori psihologici 

230 I       4.1.4.3 Concepţia despre boală orientată spre factori sociali 

232 I 4.1.5 Concepţia despre schimbare a pacientului 

232 I       4.1.5.1 Tipul de tratament dorit: fizic 

234 I       4.1.5.2. Tipul dorit de tratament: psihoterapia 

235 I       4.1.5.3 Tipul dorit de tratament: domeniul social 

237 I 4.1.6 Resurse pentru schimbare 

237 I       4.1.6.1 Resurse personale

239 I       4.1.6.2 Sprijin (psiho)social 

242 I 4.1.7 Impedimente în calea schimbării 

242 I       4.1.7.1 Impedimente externe în calea schimbării 

245 I       4.1.7.2 Impedimente interne în calea schimbării 

247 I 4.1.5.P Concepţia pacientului despre schimbare (modulul de psihoterapie) 

248 I 4.1.5.P1 Reducerea simptomelor 

250 I 4.1.5.P2 Concepţie reflexivă/clarificarea motivelor/ orientată spre conflict 

252 I 4.1.5.P3 Intervenţia emoţional-suportivă 

253 I 4.1.5.P4 Intervenţia activ-directivă 

255 I 4.1.6.P Resursele pentru schimbare ale pacientului 

255 I 4.1.6.P1 Deschiderea 

258 I 4.1.7.P Impedimente în calea schimbării 

258 I 4.1.7.P1 Beneficii secundare ale bolii/tulburării care menţin problema 

261 I 4.2 Axa II – Relaţii interpersonale 

261 I  4.2.1 Introducere 

262 I 4.2.2 Modificări ale axei II din OPD-1 şi axa II din OPD-2 

263 I 4.2.3 Procedura standard 

264 I         4.2.3.1 Perspectiva trăirii experienţei 

266 I       4.2.3.2 Poziţiile interpersonale 

267 I       4.2.3.3 Lista de itemi 

270 I       4.2.3.4 Modelul circumplex 

273 I       4.2.3.5 Formularea dinamicii relaţionale 

275 I       4.2.3.6 Procedura practică 

277 I       4.2.3.7 Exemplu clinic 

280 I 4.2.4 Scorarea temelor şi a resurselor 

280 I       4.2.4.1 Temele relaţionale 

283 I       4.2.4.2 Procedura practică 

284 I       4.2.4.3 Contratransferul 

284 I       4.3.4.4 Exemplu clinic 

285 I 4.3. Axa III – Conflict 

289 I       Scorarea conflictelor

294 I       Percepţia limitată a conflictului şi afectelor 

294 I       Studiu de caz: femeia care nu percepea nimic 

297 I       Conflictul actual – modul pasiv 

297 I       Studiu de caz: directorul executiv 

298 I       Conflictul actual – modul activ 

298 I       Studiu de caz: văduva 

299 I 4.3.1. Individuaţie versus dependenţă 

303 I       Individuaţie versus dependenţă – modul pasiv 

303 I       Studiu de caz: menajera 

305 I       Individuaţie versus dependenţă – modul activ 

305 I       Studiu de caz: reprezentantul de vânzări 

306 I 4.3.2. Submisivitate versus control 

310 I       Submisivitate versus control – modul pasiv 

310 I       Studiu de caz: funcţionarul 

312 I       Submisivitate versus control – modul activ 

312 I       Studiu de caz: antreprenorul 

313 I 4.3.3. Nevoia de îngrijire versus autosuficienţă 

317 I         Nevoia de îngrijire versus autosuficienţă – modul activ (şi conflictul de vinovăţie - modul pasiv) 

317 I         Studiu de caz: soţia inginerului 

319 I         Nevoia de îngrijire versus autosuficienţă – modul pasiv (conflict oedipian - modul pasiv) 

319 I         Studiu de caz: funcţionarul de la Justiţie 

320 I 4.3.4. Stima de sine 

324 I       Conflictul legat de stima de sine – modul pasiv 

324 I       Studiu de caz: dezamăgitul 

326 I       Conflictul legat de stima de sine – modul activ 

326 I       Studiu de caz: consultantul financiar 

328 I 4.3.5. Conflictul legat de vinovăţie 

332 I       Conflictul legat de vinovăţie – modul pasiv 

332 I       Studiu de caz: teama de succes 

333 I       Conflictul legat de vinovăţie – modul activ 

333 I       Studiu de caz: dorinţe de relaţionare 

336 I 4.3.6. Conflictul oedipian 

340 I       Conflictul oedipian – modul pasiv

340 I       Studiu de caz: studenta 

341 I       Conflictul oedipian – modul activ 

341 I       Studiu de caz: pacienta de la Urgenţă 

342 I 4.3.7. Conflictul legat de identitate 

346 I       Modul mixt pasiv şi activ 

346 I       Studiu de caz: expatriata elveţiană 

349 I 4.4. Axa IV- Structura 

349 I 4.4.1 Introducere 

351 I 4.4.2 Operaţionalizare 

354 I 4.4.3 Dimensiunile structurale ale evaluării 

354 I       Abilităţi cognitive: percepţia de sine şi percepţia obiectului 

359 I       Capacitatea de control: autoreglarea şi reglarea relaţiilor de obiect 

365 I       Abilitatea emoţională. Comunicarea internă şi externă 

370 I       Abilitatea de ataşare: obiectele interne şi externe 

375 I       Excurs: Funcţia structurală a apărărilor 

379 I 4.4.4 Studii de caz 

388 I Capitolul 5. Interviul OPD 

389 I 5.1 Teoria interviului psihodinamic 

399 I 5.2 Susţinerea interviului OPD 

399 I 5.2.1 Premise 

400 I 5.2.2 Principii 

406 I 5.2.3 Fazele interviului 

406 I         5.2.3.1 Faza iniţială 

409 I         5.2.3.2 Investigarea episoadelor relaţionale 

413 I         5.2.3.3 Investigarea percepţiei de sine, a domeniilor subiective şi obiective ale vieţii 

415 I         5.2.3.4 Investigarea percepţiei obiectelor, a domeniilor subiective şi obiective ale vieţii 

418 I         5.2.3.5 Motivaţia pentru psihoterapie, premisele tratamentului, capacitatea de insight 

420 I         5.2.3.6 Tulburări psihice şi psihosomatice

422 I Capitolul 6. Studiu de caz: „Izgonirea din rai“ 

422 I 6.1. Vigneta unui interviu 

426 I 6.2 Evaluarea şi documentarea cazului 

433 I 6.3 Comentarii asupra evaluării 

433 I 6.3.1 Trăirea bolii şi premisele tratamentului 

436 I 6.3.2 Relaţiile interumane 

439 I 6.3.3 Conflictul 

442 I 6.3.4 Structura 

445 I 6.3.5. Tulburări psihice şi psihosomatice 

445 I 6.3.6. Integrarea axelor 

448 Capitolul 7. Selectarea priorităţilor şi planificarea tratamentului 

449 I 7.1 Stabilirea indicaţiei pentru tratament pe baza OPD, axa I 

454 I 7.2 Determinarea priorităţilor pe baza OPD, axele II-IV 

455 I Relaţiile interpersonale 

457 I Conflict 

457 I Structură 

459 I 7.3 Principiile de selectare a priorităţilor 

462 I 7.4 Părţile componente ale priorităţilor 

463 I 7.5 Planificarea tratamentului şi obiectivele terapeutice 

465 I Tulburări cu bază predominant conflictuală 

469 I Tulburări cu bază predominant structurală 

477 I Tulburări cu bază predominant conflictuală complicate de limitări structurale 

481 I 7.6 Particularităţi ale elaborării psihodinamice a tiparelor relaţionale disfuncţionale 

486 I 7.7 Concluzii 

488 Capitolul 8. Măsurarea schimbărilor cu ajutorul OPD 

488 I 8.1 OPD şi măsurarea schimbărilor: consideraţii de bază 

489 I 8.2 Modelul unei măsurări a schimbărilor cu ajutorul OPD 

493 I 8.3 Fidelitate şi validitate 

494 I 8.4 Aplicaţii clinice

498 I Capitolul 9. Arii de practică şi asigurarea calităţii 

498 I 9.1 Bazele legale ale asigurării calităţii în psihoterapie 

499 I 9.2 Asigurarea calităţii în psihoterapia psihodinamică (QPP) 

503 I 9.3 OPD în procesul de expertiză a psihoterapiei standard 

507 I 9.4 OPD în tratamentul pacienţilor din spitalele cu profil psihoterapeutic–psihosomatic 

509 I 9.5 OPD în spitalele de reabilitare psihosomatică 

512 I 9.6 Formare, educaţie continuă şi studii postuniversitare 

513 I 9.7 OPD şi comisiile de expertiză medicală 

519 I Capitolul 10. Formarea continuă (cu adresele centrelor de formare) 

519 I Interese şi necesităţi 

520 I Organizarea seminariilor de formare şi educaţie continuă în OPD 

523 I Obiectivele de conţinut ale formării 

524 I Certificare 

524 I Experienţele seminariilor de formare 

525 I Perspective 

526 I Centre de formare 

528 I Formatori autorizaţi 

535 I Capitolul 11. Bibliografie 

583 I Capitolul 12. Adresele autorilor 

590 I Capitolul 13. Instrumentele de lucru OPD 

590 I 13.1 Axa I - Modulul judiciar 

593 I 13.2 Axa II 

593 I      13.2.1. Lista itemilor pentru axa relaţiilor interpersonale 

594 I      13.2.2 Cotarea temelor şi resurselor 

597 I 13.3 OPD-2 Inventarul conflictelor 

618 I 13.4 OPD-2 Inventarul structural 

629 I 13.5 Scala de restructurare Heidelberg 

630 I 13.6 Intrumentele interviului 

631 I       13.6.1 Instrumentele interviului pentru axa I 

634 I       13.6.2 Intrumentele interviului pentru axa II 

636 I       13.6.3 Instrumentele interviului pentru axa III 

650 I       13.6.4. Instrumentele interviului pentru axa IV 

664 I 13.7 OPD-2 Formular de colectare a datelor 

671 I 13.8 OPD-2 Formular de colectare a datelor –  Modulul judiciar 

673 I 13.9 OPD-2 Formular de colectare a datelor pentru alegerea priorităţilor/obiectivelor 

675 I Capitolul 14. Module adiţionale 

675 I 14.1 Scala evaluării funcţionării globale (GAF) 

676 I 14.2 EQ-5D 

678 I 14.3 Inventarul mecanismelor de apărare 

681 I 14.4 Percepţia corpului ca o funcţie a structurii psihice 

SCHIZOFRENIA. Psihopatologia schizoizilor si schizofrenicilor

Autor: Eugene Minkowski
Editura IRI
Colectia Mica Biblioteca De Psihologie
An aparitie : 1999
Editia I
Editia originala: La schizophrénie : psychopathologie des schizoïdes et des schizophrènes.
Traducerea Leonard Gavriliu
ISBN 973-98377-7-8
Nr pagini : 218
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Pretul la data postarii : 25-44 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii: (preluata)

        "Fascinat de filosofia lui Bergson, de 'intuitie', Minkowski tinde sa vada in schizofrenie un fel de deficienta a 'elanului vital', iar tulburarea definitorie este, in viziunea sa, pierderea contactului vital cu realitatera, 'pierdere' care - se cere s-o spunem - se arat a fi mai degraba un dat original, organic, daca avem in vedere autismul existent la noii-nascuti schizofrenici. Dar, dincolo de culoarea credintei filosofice, cartea lui Minkowski, care nu ignora psihanaliza, fundamenteaza solid necesitatea psihoterapiei, demers curativ imperativ in sfera psihozelor(si nu numai a psihozelor), in conjunctie cu chimioterapia, fizioterapia si chiar cerebrochirurgia cu laser, atunci cand situatia o impune."

        Eugène Minkowski (1995 - 1972)  a fost un psihiatru francez de origine evreiască poloneză, cunoscut pentru încorporarea fenomenologiei în psihopatologie și pentru explorarea noțiunii de „timp trăit”. Student al lui Eugen Bleuler, el a fost asociat și cu opera lui Ludwig Binswanger și Henri Ey. A fost influențat de filosofia fenomenologică și de filosofia vitalistă a lui Henri Bergson , precum și de fenomenologii Edmund Husserl și Max Scheler.; prin urmare opera sa s-a îndepărtat de modelele clasice medicale și psihologice. Sursa Wikipedia

Cuprins:

Avanprefata de dr. LEONARD GAVRILIU   79 

Cuvant inainte de SVEN FOLLIN  9 

Prefata de DAVID F. ALLEN   13 

INTRODUCERE   25 

Capitolul I SCHIZOIDIE SI SINTONIE   31

A Remarci de ordin general   31 

B. Schizoidie. cicloidie,.sechizotimie si ciclotimie (KretscInner); schizoidie.şi sintonie (Bleuler)   38 

C Personalitatea urnană potrivit conceptiei lui Delmas şi a lui Boll 48 

D Probleme puse in psihiatrie de introducerea noţiunilor de schizoidie.şi sintonie 57 

1 Schizoidie.şi schizofrenie: teren şi maladie   57 

2. Schizoidie.şi sintonie ca baza a schizofreniei şi nebuniei maniaco-depresive   61 

Capitolul II TULBURAREA ESENTIALĂ IN SCHIZOFRENIE SI GANDIREA SCHIZOFRENICĂ   79 

A Contactul vital cu realitatea   79 

B Demenţa intelectuală şi dernenţa schizofrenica 85 

C Gandirea spaţială a schizofrenicilor: raţionalism şi geometrism morbide   96 

Capitolul III AUTISMUL   118 

A. Conţinutul psihozei şi autismul  118 

B. Reveria şi ciclul elanului personal ca prototipuri, in viaţa normală, ale pierderii contactului vital cu realitatea. Tulburări schirofrenice ale activităţii personale. Autism bogat si autism sărac   130 

Capitolul IV ATITUDINI SCHIZOFRENICE. STERETIPURI PSIHICE 140

A Reveria morbida  140

B Analiza critica a notiunii de schizomanie. Reverie normală şi reverie morbida 154

C Ţafna morbida şi schizomania simpla  162

D. Regretele morbide. Atitudinea interogativă  172

E Atitudini schozofrenice. Stereotipii psihice  194

Capitolul V VALENTA TERAPEUTICĂ A NOŢIUNII DE SCHIZOFRENIE 201

A Schema criticilor „ratate" formulate contra schizofreniei 201 

B Dimensiunea terapeutică a noţiunil de schizofrenie  205

C Aplicaţii practice   209

INDICE DE NUME 212

DE CE SE TEM BARBATII DE FEMEI?

Autor: Jean Cournut
Editura Trei
Colectia Biblioteca de psihanaliza
An aparitie : 2003
Editia I
Editia originala: Pourquoi les hommes ont peur des femmes
Traducerea Daniela Luca
ISBN 973-8291-74-7
Nr pagini : 256
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        De cand e lumea lume, barbatii domina femeile. Dar, dincolo de aceasta evidenta transistorica si transculturala, ramane o intrebare: de ce? Pentru ca se tem. De un feminin sexual, salbatic, juisant, primejdios, insatiabil, muritor, mortifer, glacial, lesbian, infidel, misterios, invidios, incestuos, posesiv, sufocant, castrator, exclus, exigent, pasiv, masochist, castrat si cel putin ireprezentabil; un feminin care ar ameninta in permanenta ordinea falica si care, mai ales, este erotic si matern, incomprehensibil si nebunesc de erotic si matern. Iar ei nu stiu ca este si femininul lor, al barbatilor... 

        Intr-un limbaj accesibil, dar si cu rafinate valente poetice, Jean Cournut transforma un periplu critic si totusi pasionant intr-o incercare de restructurare a (aproape!) tuturor pieselor unui fantastic puzzle: frica masculinului de feminin. 

        Jean Cournut (n.1929) este membru titular al Societatii Psihanalitice din Paris, al carei presedinte este in prezent. A obtinut, in 1984, premiul Maurice Bouvet de Psihanaliza, iar mai tarziu a fost ales membru permanent al juriului care acorda acest premiu.

Cuprins:

Ficţiune preliminară 15 

Neo-Geneză 15 

CAPITOLUL I.  Diferentă şi dominaţie 17 

A. Constatări universale, transculturale, transistorice 17 

De ce această dominaţie? 18 

Cauzalităţile simpliste 18 

B. Bărbaţii se tem 20 

Bărbaţii se tem de femei pentru că ele incarnează, gândesc ei, sexualitatea animală, sălbatică 21 

Bărbaţii se tem de femei pentru că ele incarnează, gândesc ei, moartea (dar şi viaţa si „adevăratele" valori) 22 

Fiindu-le teamă de femei, bărbaţii ezită să le abordeze fie pentru că le idealizează, fie pentru că, gândesc ei, sunt periculoase 22 

Bărbaţii se tem de femei pentru că le este teamă că nu le pot satisface (şi pentru că ele se răzbună) 23 

Bărbaţii se tem de femei pentru că, gândesc ei, sunt diabolice 24 

Autohtonia ateniană: femeile nu sunt cetăţene 24 

Bărbaiii se tem de femininul dureros al Heracles, de femininul glorios al Elenei şi de femininul oglinzii 25 

Bărbaţii se tem de femel pentru că ele incarnează, gândesc ei, pasivitatea penetrată 26 

Cele pe care le schimbăm şi cea pe care nu o schimbăm  27 

Bărbaţii se tem de femei pentru că ele au secrete şi talismane 28 

Bărbaţii se tem de femei pentru că sunt, gândesc ei, ele insele un secret 29 

Bărbaţii se tent de femei pentru că, atunci cand ele juisează, ei au impresia că nu se va sfarsi niciodata  30 

Bărbaţii se tem de femei pentru că se tem de infidelitatea lor  30 

Bărbaţii se tem de femei pentru că ei nu sunt niciodată intru totul siguri de paternitalea lor  31 

Bărbaţii se tem de femei pentru că ei gandesc că ele isi doresc penisul lor, al bărbaţilor  31 

C. Femeile răspund 32 

A redefini statutul masculinului 34 

Gandirea diferenţei 35 

D. Biologia diferenţei 37 

Anatomia ideologică si penisul universal 37 

„Tarele" familiale, consecinţe ale consangvinităţii? 38 

Hormoni si diferenţă 38 

Biologie a inconstientului? 40 

De la auto-organizare la nasterea dorinţei 42 

E. Bisexualitatea: o pasarelă? 42 

Dubla alteritate 43 

Regăsirile 43 

Atracţie si devianţă 44 

Psihanaliza si psihobisexualitate 47 

F. Sex şi gen 47 

După Stoller  47

Perturbări identitare 48

G. Etica diferenţei   50 

Vaiorizarea  50 

Un rest de animalitate  50 

Preferinţa „umanistă" 51

Diferenţa deranjează  53 

Diferenţă si certitudini   54

Diferenţă si identitate 54

Diferenţa sexuată   55

Experienţa amoroasă  56

Diferenţa constructivă  57

Dominaţia masculină 58 

„Căţeaua senzualităţii"  59

CAPITOLUL II. Psihanaliza vieţii amoroase  60

A. Răspunsul freudian  60

Pertinenţa si inspertinenţa psihanalizei  60

„Un anumit tip de alegere a obiectului la bărbat” 61 

„Despre cea mai generală degradare a vieţii erotice" 63 

„Tabuul virginităţil" 65 

B. Relaţiile bărbaţi-femei după Freud 67 

Masculinitate si feminitate 67 

Masculin-feminin 68 

C. Critică a „castrării" 69 

Rană, moarte, castrare 69 

Angoasele 71 

Femeile nu sunt de acord 71 

Unii bărbaţi nu sunt de acord 72 

D. Femininul erotico-matern 74 

Schreber 74 

Femininul erotic 75 

Indicibilul 76 

Femininul matern 76 

Neînţelegerile radicale 78 

E. Cum se apără bărbaţii 80 

Femininul masculin 82 

Homosexualităţile masculine 82 

F. Ordinea falică 84 

Soluţia fetişistă 84 

Excludere, excizie, exhibare 84 

Necesitatea fantastnelor originare 86 

Recentrarea falică 87 

G. Bărbaţii şi invidia femininului 88 

Scandalul intre femei 88 

Bărbaţii si dorinţa lor secretă 88 

Protecţia comunitară 90 

Neogeneza, urmare şi final 91 

CAPITOLUL III. Pasiuni filiale 93 

I. Mama şi fiul 93 

A. Fiul şi femininul erotic al mamei sale 93 

O relaţie idilică 94 

Primele intamplări neplăcute 95 

Despre căteva servicii aduse 96 

Fiul si femeia tatălui 96 

Trădarea originară 97 

Femininul erotico-matern 98 

Femininul erotic: castrat sau juisant?  98 

B. Pasiunea fiului 99

Eliminarea maternului 10 

Eliminarea femininului 100 

Separaţie-confuzie 100 

Separaţia riguroasa 101 

Ne-spusul: Oedip şi locasta 102 

Identificarea discretă: Stephane Mallarme 102 

Identificarea transfigurata 103 

Afirmaţiile suspecte 106 

Adoraţia furibundă 107 

Necumpatare şi sanctificare 108 

Desfrâul 108 

Scena primitiva în toate stările ei 109 

Provocarea generalizată 110 

Ură şi mântuire 111 

Poetul între mama şi soţia sa .111 

Furia 113 

Monstrul 113 

C. Matricidul  114 

Orestia de Eschil 114 

Ordinea greacă 116 

Oreste kleinian 117 

Oreste şi Oedip 117 

Scriitura matricidă: J. Joyce 118 

Frumoasa Elena 119 

Ordinea Ia Euripide 120 Moartea Elenei  121  

Inălţarea Elenei 121  

D. Doi în trei  122 

Il. Mama şi fiica  123 

A. Ele nu se părăsesc  124 

Spoliată şi ostilă 124

O salvare incertă  126 

IdiIa amenintată 126

Oroarea kleiniană  127 

B. Locul bărbatului  128  

C. Genealogia rnamelor  126 

Tărămul ingrădit  129 

Genealogia tăramuritor ingrădite  131 

D. Femininul erotico-matern  131

La ultimul sănge  132

Dincoace de castrare 133 

E. Problematica incestului mamă-fiică 133 

Contrariile 135 

Confuzia masculină 135 

Tăierea 136 

Şi pentru femei? 136 

F. Homosexualitătile feminine 137 

Homosexualitatea in trei, cel de-al treilea fiind inclus 138 

Homosexualitatea in doi, cel de-al treilea fiind exclus  138 

Motive ale exogamiei 139 

G Buna mamă şi buna fiică 140 

Mama şi sotul 141 

Mesagera 141 

Capodopera 141 

Moştenitorul  142 

CAPITOLUL IV. Paradoxurile iubirii 144 

A. Iubirea la prezent 145 

Este sentiment, act şi paroxisrn 145 

Paradoxurile 148 

lubirea suprimă refularea? 149 

Cele patru insistente 150 

Alternanta libidinală 151 

Despre femei şi despre limbaj 151 

Paradoxul psihanalitic 152 

Nevroza iubirii 153 

Cuvinte de trecere şi cuvinte de iubire 154 

B. Criza iubirii 155 

După 155 

Inainte 156 

Alternative la indemână 157 

Florile de cârnp şi florile pasiunii 158 

C. Iubirea de transfer 158 

Transferul a ce? 160 

Transferul asupra cui? 160 

Transferul cui?. 161 

Contratransferul 161 

Dinamica transferului 162 

D. Tentatii şi transgresări ale psihanalistului 164 

Tentatia megalomană 164 

Tentatia fobică 165 

Tentatia erotică  166 

Măsurile defensive  166

Sexualitatea 167 

Negarea freudiană  168 

E. lubirea psihanaliştilor pentru Freud  168 

F. Cuvinte pentru a spune  172 

Dialogul si ascultarea  174 

Când mi se vorbeşte, ce mi se spune?  175 

Când mi se varbeste, cui se vorbeste?  176 

Când mi se vorbesle, eu ce aud? 177 

Când imi vorbesti, cine vorbeste în tine?  177 

Qui pro quo 178 

Babel-izarea necesară 178  

Dovada „afectivă"  180

CAPITOLUL V. Exorcizarea femininului 181 

I. A teoretiza ireprezentabilul 181 

A. Psihopatologia sexualităţii masculine 181 

Reactia „virilă" 182 

A remedia sau a explora? 183 

B. Cum se „reprezintă" corpul 184 

Preocuparea stiintifică 185 

O subiectivitate singulară 185 

Aparenta contradictie 186 

Schimbarea paradigmei 187 

Pulsiunea: concept limită 188 

Limita conceptului lintită  189 

C. Ireprezentabilul 189 

Viaţa, moartea, corpul  190 

Femininul ca ireprezentabil si conseeintele sale   93 

II Povestile pe care si le spun bărbaţii 193

A. Femininui „castrat"  193

Teroarea castrării 194

Onoarea virilitătii 194

B. Femininul juisant 195

Fantasma orgasmului infinit 196 

„Crearea" femininului 197

C. Femininul şi figurile morţii  198 

Cavalcada bărbatilor  199 

O femeie damnată  199 

Revendicarea lui Milady 201

Zece contra uneia 202 

,,O găseşti din tine insuti" 203 

Un bărbat ar putea intalni o femeie 203 

Tăietura 205 

Unul în una 205 

Nu se ştie niciodată 206 

O slăbiciune, poate...  207 

A cliva, spuse ea... 208 

D. Femininul lesbian 209 

Ce spune o femeie 209 

Ce spune un bărbat 210 

Femeile travestite 211 

„Prăpastia" 211 

Absorbite una în alta  212 

Pasiuni 213 

Leii 213 

Capitolul VI. Exorcizarea femininului II 215 

A Refuzul femininului şi politica 215 

Apartheid-ul social 215 

Epurarea etnică 216 

„Pana" statelor (termenul îi aparţine lui A. Arnaud) 217 

Frontul naţional şi femininul 218 

Subiectul politicului 218 

Expulzarea răului 219 

Un singur subiect 220 

Simbolicui şi tăierea 221 

Destine ale excitaţiei 223 

Uciderea tatălui 223

B. Femininul matern 224 

Sara, Maria 225 

Statuile dogone 226 

Madonele 226 

Stabat mater 228 

Linia paternă şi linia maternă la Freud 229 

Rochia Rebecăi 231 

Succesorii şi „mama" 233 

Matricidul de negandit 234 

Dispariţia 235 

Pierderea findamentala 236 

Primul travaliu de doliu 237 

Ireprezentabilul ireductibil 238 

C. Femeile se tem oare de bărbati? 239 

O pierdere, corpul si bunuri 239 

Femeile si dispariţia 241 

Femeile si ireprezentabilul 243 

D Machismul 243 

Caracteristicile machismului 244 

Interpretarea psihanalitică a machismului 245 

Două consecinţe extreme ale machismului 246 

Refuzul exacerbat al femininului 247 

E. In riscurile pasivitătii 247 

Ambiguitatea dicţionarelor 248 

Senzaţiile revelate 248 

„Vindecarea" lui Schreber  249 

Bărbaţii se tem de pasivitate pentru că, gândesc ei, este prea feminină  251 

Concluzii 252 

„Ca un vis de piatră" 252 

NEGLIJAREA EMOTIONALA SI ADULTUL IN TERAPIE. Consecintele de lunga durata ale dezacordajului timpuriu

Autor: Kathrin A. Stauffer
Editura Trei
Colectia Psihologie si psihoterapie
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: Emotional Neglect and the Adult in Therapy
Traducerea Radu Filip
ISBN 978-606-40-1575-4
Nr pagini : 272
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : 50,15 lei la Editura, lei la elefant, 59 lei la libris
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd

Descrierea editurii:

        Câți terapeuți nu au fost puși în dificultate de lentoarea cu care se schimbă unii clienți care se prezintă la terapie din cauza anxietății și stresului, care lasă impresia că se luptă cu viața și că totul li se pare extrem de greu, care sunt politicoși, timizi și par să nu fie prea mult în contact cu trăirile lor? Adulții care au fost neglijați emoțional în copilărie prezintă încă urme ale experienței de a fi fost ignorați de persoanele de îngrijire. Bazându-se pe bogata sa experiență clinică și pe teorii din psihologie și neurobiologie, autoarea adresează dificultățile întâmpinate în psihoterapia adulților care au fost copii neglijați emoțional, oferind atât o descriere a experienței subiective a acestor clienți, cât și modele de intervenție terapeutică eficientă, exemplificate prin ample ilustrări clinice.

        Copiii neglijați e posibil să trăiască într-o lume înghețată, în care orice mișcare pe care o fac le poate amenința siguranța fragilă și în care este mai bine să se facă mici, să stea nemișcați și să încerce să țină viața la un nivel constant. Mișcarea, exuberanța, a vrea mai mult și a fi mare, spontan sau impulsiv sunt, toate, extrem de periculoase pentru copiii neglijați, oricât de mult ar vrea să facă sau să fie aceste lucruri – și invidiază oamenii care le au. E ușor de observat că această atitudine pe care o adoptă în mod intuitiv nu-i ajută cu nimic să-și îmbunătățească viața pe termen lung, ci ajunge să le secătuiască și viața, așa cum le e secătuită mintea. - Kathrin A. Stauffer

        E dificil de lucrat cu Mortimer – de obicei e anxios când intră în cabinet și-i e greu să înceapă. Dacă aștept să vorbească el, anxietatea îi crește rapid. Îmi simte tăcerea ca pe o pedeapsă și ca pe o presiune să aibă rezultate. Se simte rușinat de multe, dacă nu de majoritatea încercărilor mele de a-i reflecta trăirile. Îi este greu să vorbească despre ceea ce simte, fie pentru că nu simte nimic, fie pentru că nu-și poate găsi cuvintele să se exprime. Nu-i place să vorbească despre copilăria lui deoarece pare nerecunoscător față de părinți. Știe câteva lucruri care i s-au întâmplat și care nu sunt în regulă, însă nu vede ce rost are să vorbească despre ele întruna. Ședințele cu Mortimer sunt ca și cum am fi înconjurați de uși închise și ca și cum s-ar trânti și mai multe uși ori de câte ori încerc să găsesc una deschisă. Mă gândesc că așa este să te afli în mintea sa – o permanentă bâjbâire în căutarea unei evadări, fără s-o găsească niciodată. Mie asta mi se pare o îngrozitoare tortură. - Kathrin A. Stauffer

        Kathrin A. Stauffer este psihoterapeut specializat în psihoterapie corporală și EMDR. Lucrează în practică privată în Cambridge și Londra.

Cuprins:

Introducere 9

Capitolul 1. Sentimentul de a fi un copil ignorat 17

Capitolul 2. Posibilele scenarii ale neglijării emoționale 54

Capitolul 3. Teorii psihoterapeutice cu privire la copiii ignorați  73

Capitolul 4. Contribuții neuroștiințifice la înțelegerea copiilor ignorați  14

Capitolul 5. Principii generale ale psihoterapiei cu adulți care au fost copii ignorați  156 

Capitolul 6. Intervenții psihoterapeutice specifice  194 

Observații concluzive  242

Mulțumiri 255

Bibliografie  257