Editura Polirom (click pentru a cumpara de la editura)
Colectia Collegium
An aparitie :1999
Editia a II-a revizuita
ISBN 973-683-248-1
Nr pag : 344
Format 160 x 235
Pret 37,95 lei
Descrierea editurii:
Psihologia cognitiva reprezinta o analiza detaliata a sistemului cognitiv uman (memorie, gindire, limbaj, perceptie etc) si a modului in care acesta prelucreaza informatiile. Teoriile moderne - neoconexioniste, gestaltiste, neurofiziologice - sint riguros descrise. Autorul propune el insusi un „model optim”, dorind sa stimuleze cercetarile ulterioare in domeniu.
Mircea Miclea (n. 8 noiembrie 1963) este profesor al Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, titular la disciplinele „Psihologie cognitiva” si „Modificari cognitiv-comportamentale”, director fondator al revistei Cognitie, Creier, Comportament, presedintele Asociatiei de Stiinte Cognitive din Romania, membru afiliat al Asociatiei Americane de Psihologie, al Societatii Europene de Psihologie Cognitiva si al Consiliului International al Psihologilor. Actualmente, este Ministrul Educatiei si Cercetarii. De acelasi autor: Psihologie cognitiva (1994); Stres si aparare psihica (1997); Psihologie cognitiva. Metode teoretico-experimentale (Polirom, 1999, 2001) si R’Estul si Vestul (Polirom, 2005, in colaborare cu Mihaela Miroiu).
Cuprins:
Cuvant catre cititor /11
Capitolul 1.
PSIHOLOGIA SI STIINTELE COGNITIVE
/13
1.1. Psihologia
cognitiva /13
1.2. Constituirea
stiintelor cognitive /18
1.2.1. Repere biografice /18
1.2.2. Psihologia cognitiva si
stiintele cognitive /21
1.3. Analiza
sistemului cognitiv /26
1.3.1. Definirea sistemului
cognitiv /26
1.3.2. Niveluri de analiza ale
sistemului cognitiv /28
1.3.2. 1. Nivelul cunostintelor /28
1.3.2. 2. Nivelul computational /30
1.3.2. 3. Nivelul algoritmic-reprezentational
/32
1.3.2. 4. Nivelul implementational /33
1.3.2. 5. Valoarea analizei multinivelare /34
1.4. Paradigmele
psihologiei cognitive /36
1.4.1. Paradigma simbolica
clasica /36
1.4.2. Paradigma
(neo)conexionista /38
1.4.2. 1. Retele neuromimetice /39
1.4.2. 2. Exemplul 1. Retea unidirectionala
de recunoastere a tintelor /44
1.4.2. 3. Exemplul 2. Retea interactiva de
reprezentare a cunostintelor /47
1.4.3. Macro si microstructuri
cognitive /49
1.5.
Sumar /50
Capitolul 2.
PRELUCRAREA INFORMATIEI VIZUALE
/51
2.1. Neurobiologia
procesarii informatiei vizuale /51
2.1.1. Camp receptor; celule
on-off si off-on/53
2.1.2. Detectorii de trasaturi /56
2.1.2. 1. Celule simple /57
2.1.2. 2. Celule complexe/58
2.1.2. 3. Celule hipercomplexe /59
2.2. Procesarea
primara a informatiei vizuale /60
2.2.1. Schita primara –
extragerea contururilor /63
2.2.2. Modele matematice ale
extragerii contururilor /66
2.2.2. 1. Filtrajul /66
2.2.2. 2. Analiza Fourier/71
2.2.3. Calculul adancimii prin
disparitatea retinala /73
2.2.4. Procesarea miscarii /75
2.2.5. Extragerea formei prin
prelucrarea umbrelor/76
2.2.6. Procesarea texturii ;
textonii /77
2.2.7. Detectarea culorii /78
2.2.8. Concluzii /78
2.3. Recunoasterea
obiectelor - procesarea secundara a informatiei vizuale /80
2.3.1. Principiile gestaltiste /81
2.3.2.RBC – un model
computational de recunoastere a obiectelor /85
2.3.2.1. Constructia modelului RBC /85
2.3.2.2. Validitatea ecologica a modelului
RBC /88
2.3.3. Alte modelari ale
recunoasterii /91
2.3.3.1. Modelul analizei de trasaturi
fizice /91
2.3.3.2. Modelul calchierii tiparelor /95
2.3.4. Procesari descendente in
recunoastere /95
2.3.4.1. Procesari descendente in cazul
recunoasterii stimulilor verbali /96
2.3.4.2. Procesari descendente in cazul
recunoasterii obiectelor /97
2.3.4.3. Procesari descendente in cazul
recunoasterii scenelor si fetelor imane /98
2.3.5. Modelarea neoconexionista
a recunoasterii /100
2.3.5. 1. Recunoasterea in retele
binivelare /100
2.3.5. 2. Recunoasterea in retele
multinivelare /104
2.4. Sumar
/106
Capitolul 3.
ATENTIA VIZUALA /107
3.1. Introducere
/107
3.2. Neurofiziologia
atentiei /109
3.3. Modelarea
atentiei /113
3.3.1. Modelul filtrajului
timpuriu /113
3.3.2. Modelul filtrajului
tarziu /116
3.3.3. Modelul filtrelor
atenuante/118
3.3.4. O abordare
neoconexionista /119
3.4. Atentia
si coerenta comportamentului /122
3.5. Inconstientul
cognitiv /123
3.5.1. “Bombardamentul”
subliminal /123
3.5.2. Cercetari
non-psihanalitice asupra inconstientului /124
3.5.3. Procesari semantice
inconstiente. Consecinte comportamentale /125
3.5.4. Aplicatii, implicatii /127
3.6. Sumar
/129
Capitolul 4. CATEGORIZAREA /131
4.1. Introducere
/131
4.2. Functiile
categorizarii /132
4.2.1. Similaritatea /132
4.2.2. Codarea experientei /133
4.2.3.Generarea de inferente /136
4.3. Modelarea
similaritatii /137
4.3.1. Modelarea
computational-geometrica /137
4.3.2. Modelarea
computational-ansamblista /141
4.4. Reprezentarea
mentala a categoriilor /145
4.4.1. Conceptul/145
4.4.2. Prototipul /146
4.4.3. Prototipicalitate si
similaritate /151
4.4.4. Reprezentarea
conexionista /151
4.5. Analiza
descendenta si categorizarea /153
4.6. Invatare
implicita si categorizare /155
4.7. Sumar
/157
Capitolul 5. IMAGISTICA MINTALA /159
5.1. Clasificare,
terminologie/159
5.2. Caracteristicile
imaginilor mintale /160
5.2.1. Reprezentarea relatiilor
topologice /160
5.2.2. Absenta sintaxei /162
5.2.3. Neutralitatea fata de
valoarea de adevar /163
5.3. Exista
o memorie imagistica? /164
5.3.1. Analiza descendenta si
imaginea mintala /165
5.3.2. Imaginea mintala – analog
abstract – si imaginea vizuala /169
5.3.3. Memoria de lucru, memoria
de lunga durata si imaginile mintale /173
5.3.4. Cateva concluzii/175
5.4. Procesarea
imaginilor mintale /175
5.4.1. Generarea reprezentarilor
imagistice /175
5.4.2. Transformarea imaginilor /176
5.4.2. 1. Rotirea/176
5.4.2. 2. Expandarea si constrictia /178
5.4.2. 3. Impaturirea (paper folding) /180
5.4.3. Scanarea imaginilor
mintale /182
5.5. Aplicatii:
hartile psihologice /183
5.6. Sumar
/187
Capitolul 6.
SISTEMELE MNEZICE /189
6.1. Memoria
senzoriala /189
6.1.1. Memoria iconica/189
6.1.2. Memoria ecoica /190
6.2. Memoria
de scurta durata sau memoria de lucru /192
6.2.1. Capacitatea memoriei de
scurta durata /193
6.2.2. Durata MSD /197
6.2.3. Tipuri de codare a
informatiei /201
6.2.4. Reactualizarea
informatiei /202
6.2.5. Baza neurofiziologica /204
6.2.6. Memoria de scurta durata
este memoria de lucru /207
6.3. Atentia
si memoria de lucru /208
6.3.1. Similaritatea
comportamentelor unitatilor din “campul” atentiei si din memoria
de lucru /210
6.3.2. Impactul unitatilor
cognitive din ML asupra atentiei /211
6.3.3. Interpretarea legii
Yerkes-Dodson /212
6.4. Memoria
episodica si memoria semantica /214
6.4.1. Principalele rezultate
teoretico-experimentale /214
6.4.2. Aplicatii si implicatii /216
6.5. Memoria
de lunga durata (MLD) /217
6.5.1. Adancimea procesarii si
intentionalitatea invatarii /218
6.5.2. Efectul spatierii
(interpunerii) /221
6.6. Uitarea
/222
6.6.1. Reactualizarea cunostintelor
/223
6.6.1.1. Reactualizarea si similaritatea
contextului fizic /223
6.6.1.2. Reactualizarea si similaritatea
“contextului neuropsihic”/224
6.6.2. Oare uitam?/225
6.6.2.1. Interferenta /226
6.6.2.2. Efectul FAN /227
6.6.2.3. Mecanismele de aparare ale eului /228
6.7. Memoria
explicita vs memoria implicita /228
6.7.1. Memoria implicita a
deprinderilor /230
6.7.2. Fenomenul de amorsaj /230
6.7.3. Memoria implicita a
reflexelor conditionate /231
6.8. O
sistematizare posibila si implicatiile ei /232
6.8.1. Tipuri sisteme mnezice /233
6.9. Sumar
/235
Capitolul 7.
REPREZENTAREA SI ORGANIZAREA
CUNOSTINTELOR /237
7.1. Introducere
/237
7.2. Modelari
simbolice ale bazei de cunostinte /238
7.2.1. Codarea semantica a
cunostintelor /238
7.2.2. Avantajele codarii
semantice /241
7.2.3. Asertiuni si retele
propozitionale /242
7.2.4. Retele semantice /246
7.2.5. Scheme cognitive /249
7.2.5.1. Definitie si caractristici /249
7.2.5.2. Interpretarea si selectia
informatiei prin scheme cognitive /252
7.2.6. Scenariul cognitiv /254
7.3. Modelarea
conexionista a bazei de cunostinte /257
7.4. O
evaluare succinta /262
7.5. Sumar
/263
Capitolul 8.
DECIZIA /265
8.1. Modele normative ale luarii deciziei /265
8.1.1. Valoarea asteptata /266
8.1.2. Utilitatea asteptata /268
8.2. Modele
descriptive. Rationalitatea limitata /271
8.3. Scheme
si strategii cognitive implicate in luarea deciziei /273
8.3.1. Scufundarea deciziei
intro schema cognitiva /273
8.3.2. Prototipicalitatea
alternativelor /274
8.3.3. “Ancorarea”
alternativelor /275
8.3.4. Accesibilitatea
alternativelor /277
8.3.5. Post-evaluarea
alternativelor /279
8.3.6. Eroarea jucatorului /279
8.4. Variabilitatea
preferintelor. Rationalizarea alegerilor /280
8.5. Sumar
/281
Capitolul 9.
REZOLVAREA DE PROBLEME SI
RATIONAMENTUL /283
9.1. Rezolvarea
de probleme /283
9.1.1. Ce este o problema? /283
9.1.2. Spatiul si mediul
problemei /285
9.1.3. Metode de cercetare a
procesului rezolutiv /287
9.1.3.1. Protocolul gandirii cu voce tare /288
9.1.3.2. Simularea pe calculator. Alte
metode /291
9.1.4. Strategii rezolutive /292
9.1.4.1. Analiza mijloace-scopuri /295
9.1.4.2. Rezolvarea prin analogie /297
9.1.5. Sisteme de producere /301
9.1.6. Neurobiologia rezolvarii
de probleme /303
9.2. Rationamentul
/304
9.2.1. Logica si psihologia
rationamentului /304
9.2.2. Tipuri de rationament /305
9.2.3. Rationamentul inductiv /305
9.2.3.1. Inducerea unei proprietati /305
9.2.3.2. Inducerea unei reguli /307
9.2.3.3. Inducerea unei structuri /309
9.2.4. Rationamentul deductiv /309
9.2.4.1. Rationamentul silogistic /310
9.2.4.2. Rationamentul ipotetico-deductiv /312
9.2.4.3. Rationamentul liniar /313
9.2.5. Remarci generale /314
9.3. Sumar
/315
Capitolul
10. ARHITECTURA SISTEMULUI
COGNITIV UMAN /317
10.1.
Constrangeri metodologice /317
10.2.
ACT* si SOAR /319
10.3.
Schita unei noi arhitecturi cognitive /321
Glosar /325
Referinte bibliografice /333
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu