FENOMENOLOGIA PERCEPTIEI

Autor: Maurice Merleau Ponty
Editura Aion
An aparitie : 1999
Editia I
Editia originala: Phénoménologie de la perception
Traducerea: Ilies Câmpeanu, Georgiana Vatajelu
ISBN 973-99943-3-4
Nr pagini : 536
Format 145 x 205

Anticariat
Pretul la data postarii : 74,99 lei la Editura, 189 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd

Descrierea editurii:

        Merleau-Ponty s-a născut in 1908 la Rochefort-sur-mer. Familiarizat de Sartre cu filosofia lui Husserl. Dacă iniţial Husserl se intreba asupra eului, iar Heidegger purta intrebarea privitoare la fiinţă, Maurice Merleau-Ponty doreşte să ne inveţe să vedem lumea din nou, pentru acesta trebuie să comunicăm cu lumea. ( Eul dansează cu lumea, cum spune cu măreţie Hegel).   

         Filosofia clasică fiind o reflecţie a conştiinţei asupra lumii ne priveză de acestă resursă (lumea este obiect şi nu partener). Lumea fenomenologică nu este existenţă pură, ci sensul care transpare la intersectarea experienţelor propriilor mele experienţe şi al intersectarea experienţelor mele cu ale celuilat, prin intrepătrunderea unora cu celelalte. Lumea fenomenologică nu este explicitarea unei existeţe prealabile, ci intemeierea existeţei; filosofia nu este reflexul unui adevar prealabil, ci, asemeni artei , este realizarea unui adevăr. Adevărata filosofie insemnă să invăţăm să vedem lumea din nou.

Cuprins sintetic:

Cuvant inainte  5

Introducere. Prejudecăţile clasice şi intoarcerea la lume

I Senzaţia  25

II Asocierea şi proiectarea amintirilor  37

III Atenţia şi Judecata  53

IV Cimpul fenomenal  82

Partea I. Corpul

Experienta si gandirea preobiectiva. Problema corpului

I Corpul ca obiect şi fiziologia mecanicistă  105

II Experienţa corpului şi psihologia clasică  123

III Spaţialitatea corpului propriu şi psihologia clasică  131

IV Sinteza corpului propriu  188

V Corpul ca fiinţă sexuală  195

VI Corpul ca expresie şi vorbirea 217

Partea a II-a. Teoria corpului este deja o teorie a percepţiei

I Capacitatea de a simţii 254

II Spaţiul  294

III Lucrul şi lumea naturală  357

IV Celălalt şi lumea umană  409

Partea a III-a. Fiinţa-pentru-sine şi fiinţa-in-lume

I Cogito-ul  433

II Temporaliatatea  478

III Libertatea  505

INTELIGENTA PERCEPTIVA. Cum ne eliberam de iluzii din trecut, de perceptii gresite si de autoamagire

Autor: Brian Boxer Wachler
Editura Litera
Colectia Introspectiv
An aparitie : 2021
Editia I
Editia originala: Perceptual Intelligence. The Brain's Secret to Seeing Past Illusion, Misperception,and Self-Deception
Traducerea Andreea Rosemarie Lutic
ISBN 978-606-33-6794-6
Nr pagini : 336
Format 137 x 200
Pretul la data postarii : 29,19 lei la Editura, 29,19 lei la elefant, 33,67 lei la libris
Disponibilitate BCU
previzualizare google books

Descrierea editurii:

        Sigur v-ați întrebat până acum de ce timpul pare să treacă mai repede pe măsură ce înaintăm în vârstă sau de ce tindem să fim atrași de produsele promovate de tot felul de vedete și personalități media. Oare există un motiv pentru care unii sportivi câștigă tot timpul și alții pierd în mod repetat? Și de ce unii oameni au halucinații care nu sunt de natură psihiatrică sau ajung să vadă „semne“ în tot ce li se întâmplă?

        Explorând capacitatea creierului de a interpreta lumea și a-i da un sens, cunoscutul medic oftalmolog Brian Boxer Wachler ne arată cum să distingem între realitate și fantezie, pentru a ne îmbunătăți inteligența perceptivă (IP). Cu un amestec captivant de vervă, umor și cunoștințe științifice cât se poate de solide, autorul ne explică de ce simțurile noastre nu reflectă întotdeauna realitatea, cât de departe ne pot duce falsele percepții, dar și invers – cum putem noi înșine influența lumea din jur și traseul nostru profesional și de viață dacă percepem lucrurile în mod pozitiv. Pe măsură ce ne rafinăm inteligența perceptivă, vom înțelege mai bine ce se întâmplă în realitate, vom lua decizii mai înțelepte și ne vom putea schimba viața așa cum ne dorim.

Cuprins:

Cuvânt-inainte   11 

Introducere   19

1. Sediul perceptiei 

    Bazele neurologice ale inteligentei perceptive  31 

2. Mintea mai presus (şi mai prejos) de materie 

    Autovindecare şi autosabotare  45 

3. Lucrurile nu sunt ceea ce par 

    Iluzli şi trucuri ale mintii   57 

4. In afara corpului sau sub pamânt 

    Inteligenta perceptivă şi experienta mortii   73 

5. Jocul orgoliilor 

    Castele de nisip, case din cărti de joc şi arta amăgirii de sine   91 

6. Să facem mişcare 

    Inteligenta perceptivă sportul   103 

7. Imaculata perceptie 

    Ati da 28 000 de dolari pe un sendviş cu brănză la grătar?   127 

8. Vraja senzorialului 

    Cum ne deturnează reciprocitatea inteligenţa perceptivă  141 

9. Sus pe firmament 

    Orbiţi de strălucirea faimei   157 

10. Introducere in inteligenţa persexuală 

    Fiecare cu preferinţele lui   169 

11. Trebuie neapărat să-mi iau! 

    Cafeaua Kopi Luwak seducţia unicatelor   191 

12. Sunteţi diferiţi de o antilopă gnu din Kenya? 

    Dinamica influenţei sociale   207 

13. Fanatismul 

    Natura credinţelor extreme   223 

14. Experienţa subiectivă a timpului 

    Bonus: Originea „listei de dorinţe  237 

15. Un test de curaj 

    Cum sa ne ascultăm intulţia   251 

16. Evaluarea inteligenţel perceptive 

    Inteligenţa perceptivă poate fi imbunătăţită?   265 

Epilog. Ultima perceptie  287 

Mulţumiri  289 

Despre autor  293 

Note  297 

Indice  321 

ARTA SI PERCEPTIA VIZUALA, O psihologie a vazului creator

Autor :Rudolf Arnheim                 

Editura Polirom

Colectia Colectia de arta

An aparitie :2011

Editia a II-a   

Traducerea Florin Ionescu

ISBN 978-973-46-1978-8

Nr pagini :504

Format 160x235

Pret : 44,95 lei la Editura,38,21 lei la elefant (38,21 lei ebook-ul), 38,80 lei la librarie.net

Disponibilitate BCU

Download pdf  pe scribd

Descrierea editurii:

Una dintre lucrarile clasice ale domeniului, cartea lui Rudolf Arnheim a inaugurat aplicarea sistematica a principiilor gestaltiste la studiul operelor de arta, continuind si dezvoltind aplicatiile sporadice ale lui Köhler, Koffka sau Ehrenfels si largind considerabil sfera problemelor investigate din aceasta perspectiva. Sint discutate aspecte ce nu au mai beneficiat de o abordare estetica si psihologica integratoare, precum conditiile in care un intreg perceptiv poate fi recunoscut ca imagine a ceva, caracterul psihologic al fenomenelor de suprapunere, de racursiu, de deformare sau problemele ce tin de semnificatia miscarii aparente, in cazul dansului si al cinematografului. Fara a configura o noua estetica, volumul asigura baza necesara acelei estetici ce tinde sa confere actiunilor ei rigoarea, caracterul univoc si fundamentarea experimentala proprii tezelor formulate in stiintele exacte.

Rudolf Arnheim a fost profesor emerit de psihologia artei la Universitatea Harvard. Dintre volumele publicate amintim: Film as Art (University of California Press, 1957),

Visual Thinking (University of California Press, 1959), The Dynamics of Architectural Forms (University of California Press, 1977) si The Split and the Structure: Twenty-Eight Essays (University of California Press, 1996).

Cuprins:

Prefaţă 9

Introducere 11

1. ECHILIBRUL 21

Structura ascunsă a unui pătrat 21

Ce sînt forţele perceptuale ?  27

Două discuri într-un pătrat 28

Echilibrul psihologic şi echilibrul fizic 29

De ce echilibru? 31

Ponderea 33

Direcţia 36

Tipuri de echilibru  38

Relaţia sus-jos  39

Dreapta şi stînga 42

Echilibrul şi intelectul uman 45

Doamna Cezanne pe un scaun galben 46

2. FIGURA 51

Vederea ca explorare activă 51

Sesizarea elementelor esenţiale 52

Concepte perceptuale  53

Ce este figura? 55

Influenţa trecutului 57

Cum vedem figura ? 60

Simplitatea 62

Demonstrarea simplificării 71

Nivelare şi diferenţiere 73

Menţinerea întregului 75

Subdivizarea 77

De ce ochii ne spun adesea adevărul 80

Subdivizarea în artă 81

Ce este o parte ? 84

Asemănare şi deosebire 86

Exemple din artă 93

Scheletul structural  97

3. FORMA 101

Orientarea In spaţiu 101

Proiecţiile107

Care este aspectul optim? 111

Metoda egipteană 114

Racursiul  119

Suprapunerea  123

Ce avantaj prezintă suprapunerea?  125

Interacţiunea plan-adîncime 129

Rivalitatea aspectelor 132

Realism şi realitate 135

Ce ne apare veridic? 137

Forma ca invenţie 140

Niveluri de abstractizare 145

Izvorul 152

Informaţia vizuală 156

4. CREŞTEREA 161

De ce desenează copiii aşa? 162

Teoria intelectualistă 163

Ei desenează ceea ce văd 166

Conceptele reprezentaţionale 168

Desenul ca mişcare 170

Cercul primordial 173

Legea diferenţierii 179

Vertical şi orizontal 181

Oblicitatea 186

Fuziunea părţilor 189

Mărimea 192

Mormolocii greşit numiţi astfel 195

Transpunerea în două dimensiuni  197

Consecinţe educaţionale 201

Geneza formei în sculptură 205

Bare şi plăci 206

Cubul şi rotundul 212

5. SPAŢIUL  215

Linie şi contur  216

Rivalitatea contururilor 220

Figura şi fondul 223

Niveluri de admcime 228

Aplicaţii în pictură 230

Rame şi ferestre 232

Concavitatea în sculptură 234

De ce vedem adîncimea? 237

Adîncime prin suprapunere 240

Transparenţa  244

Deformările generează spaţiu 249

Cutii în trei dimensiuni 252

Contribuţia spaţiului fizic 258

Simplu, nu veridic 260

Gradienţii creează adîncime 264

Spre o convergenţă a spaţiului 269

Cele două surse ale perspectivei centrale 271

Nu o proiecţie fidelă 274

Spaţiul piramidal 276

Simbolismul unei lumi focalizate  281

Centra] irate şi infinitate 284

Jocul cu regulile 285

6. LUMINA 289

Receptarea luminii  289

Strălucirea relativă 291

Iluminarea 294

Lumina creează spaţiu 296

Umbrele 300

Pictură fără iluminare 305

Simbolismul luminii 308

7. CULOAREA 315

De la lumină la culoare  315

Forma şi culoarea 317

Cum iau naştere culorile 322

Primarele generatoare 324

Adiţie şi substracţie 326

Complementare generatoare 327

O unealtă capricioasă 328

În căutarea armoniei 330

Elementele scării 334

Sintaxa combinaţiilor 338

Complementarele fundamentale 341

Interacţiunea culorilor 345

Matisse şi El Greco  348

Reacţii la culoare 352

Cald şi rece 353

8. MIŞCAREA 357

Acţiune şi timp 357

Simultaneitate şi succesiune 360

Cînd vedem mişcarea? 363

Direcţia  367

Dezvăluirile vitezei   368

Mişcarea stroboscopică 371

Unele probleme ale montajului cinematografic  376

Forţe motrice vizibile 377

O scară a complexităţii 382

Corpul ca instrument 387

Imaginea chinestezică a corpului 390

9. DINAMICA 393

Simplitatea nu este de ajuns 393

Dinamica şi interpretările ei tradiţionale 395

O diagramă a forţelor 399

Experimente cu tensiuni direcţionale 401

Mişcarea imobilă 405

Dinamica oblicităţii 407

Tensiune în deformare 410

Dinamica compoziţiei 414

Efecte stroboscopice 416

Cum se naşte dinamica? 419

Exemple din artă 421

10. EXPRESIA 427

Teorii tradiţionale 428

Expresia fixată în structură 431

Prioritatea expresiei  437

Simbolismul în artă 439

Note 445

Bibliografie  475

Indice 493

CREIERUL NOSTRU MUZICAL. De ce suntem fascinati de armoniile sonore

Autor :   Daniel J. Levitin               

Editura Litera

Colectia IQ230

An aparitie :2010, 2013 (Humanitas), 2022

Editia a III-a revizuita

Titlul original: This Is You Brain on Music

Traducerea Dana Ligia Ilin

ISBN  978-606-33-7636-8

Nr pagini :336

Format 130 x 200

Pret : 24,95 lei la Editura, 24,95 lei la elefant, 37,42 la libris
Disponibilitate BCU (ed. 2013)

Descrierea editurii:

        Fie că asculți Bach, The Beatles sau Eminem, muzica joacă un rol esențial în viața ta – chiar dacă nu ți-ai dat seama niciodată de asta. Cum se face că muzica îți evocă emoții atât de puternice? Răspunsul începe să devină mai clar mulțumită progreselor din cadrul neuroștiințelor și al psihologiei evoluționiste. Creierul nostru muzical oferă cititorului nespecialist o viziune de ansamblu asupra studiilor din domeniu, răspunzând totodată unor întrebări foarte diverse: sunt preferințele noastre muzicale dobândite în perioada intrauterină? Există o limită de vârstă dincolo de care nu-ți mai poți schimba gusturile în materie de muzică? Diferă plăcerea ascultării unei melodii de celelalte plăceri?

        Pentru a oferi o viziune cât mai cuprinzătoare asupra muzicii, Levitin o abordează din perspective diferite, descriind culturi în care cântatul este considerat o capacitate umană fundamentală și în care toți membrii comunității cântă în mod regulat – spre deosebire de societățile moderne, unde interpretarea muzicii a devenit apanajul unor cunoscători. Studiile asupra pacienților cu boli neurologice care îi împiedică să guste muzica și asupra persoanelor înzestrate cu ureche muzicală absolută, care pot reproduce o compoziție după o singură audiție, oferă și ele numeroase detalii despre cum anume transformă creierul nostru vibrațiile instrumentelor în sunete și melodii.

        Foarte bine documentată și scrisă într-un limbaj accesibil, cartea de față este un omagiu adus frumuseții muzicii în toate formele ei, de la ritmurile tribale până la rock și hip-hop, propunându-și să elucideze modul în care datele noastre biologice se îmbină cu educația pentru a da naștere experienței muzicale.

         Daniel J. Levitin (n. 1957) este neurocercetător, specialist în psihologie cognitivă, muzician, producător muzical și autor a patru bestsellere New York Times. În prezent, este profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea McGill, unde, din 2000 până în 2017, a fost directorul Laboratorului de Percepție, Cogniție și Expertiză Muzicală. Sursa: Ed.Litera

        La noi au fost traduse: 

Mintea organizata. Cum sa gandesti corect in era supraincarcarii informatiei, Publica 2015

Ghid practic de detectare a minciunilor. Gandirea critica in era post-adevar, Publica 2017

Creierul nostru muzical. De ce suntem fascinati de armoniile sonore, Humanitas 2010, Litera 2022

Revolutia longevitatii. Ce ne invata neurostiintele despre viata lunga si fericita, Litera 2023

Cuprins:

Introducere

Îmi place muzica si îmi place stiinta – de ce as vrea sã le amestec? 7

1. Ce este muzica?

De la înãltimea tonalã la timbru 20

2. Bataia ritmica din picior

Ritm, intensitate si armonie 65

3. În spatele cortinei

Muzica si masinaria mintii 92

4. Anticiparea

Ce anume asteptãm de la Liszt (si de la Ludacris) 121

5. Îmi stii numele, cautã-mi numãrul

Cum clasificãm muzica 142

6. Dupã desert, Crick era tot la patru scaune de mine

Muzica, emotiaile si creierul reptilian 180

7. Cum devii muzician?

Disecarea competentei de nivel înalt 205

8. Preferintele mele

De ce ne place o anumita muzicã ? 235

9. Instinctul muzical

Hitul numãrul 1 al evolutiei 260

Anexa A- Creierul nostru muzical 283

Anexa B- Acordurile si armonia 285

Note bibliografice 289

Multumiri 335