ARTE SI ARHETIPURI. Religia artei

Autor: Gilbert Durand
Editura Meridiane
Colectia Biblioteca de Arta
An aparitie : 2003
Editia I
Editia originala: Beaux-art et archétypes : la religion de l'art
Traducerea Andrei Niculescu
ISBN 973-33-0426-3
Nr pagini : 258
Format 110 x 190
Anticariat
Pretul la data postarii : 200 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii: (coperta spate)

        Nici o artă fără operă, nici o operă fără celălalt - „publicul" său nici o operă sau public fără o comunitate singulară, o societate umană. Căci ar fi o iluzie dăunătoare [...] să credem că arta

„imită" o anumită obiectivitate naturală [...]

        Orice gest creator se situează, se disciplinează, se manifestă în şi

prin intermediul unei alterităţi sociale, al unei tradiţii a privirii şi a înfăptuirii. Căci privirea şi mâna nu sunt anonime din punct de vedere cultural. Arhetipologia nu este nicidecum adversara unei Rezeptionstheorie, ci dimpotrivă. Jung a văzut primul că elanul arhetipal are nevoie de întruparea imaginii arhetip. Spaţiul pe care-l parcurge privirea pictorului din perioada Song sau Yuan, sau a călugărului Zen ce contemplă grădinile miniaturale sau bonzai, ori aranjamentele florale (ikebana) nu este acelaşi cu cel zărit de Carpaccio sau Bellini la Veneţia, sau cel pe care Le Notre îl are dinaintea sa în parcul de la Versailles. Tot aşa, tehnica laviului în tuş (sumie) diferă complet de cea inaugurată de fraţii Van Eyck. Ambele, neîncetat de-a lungul secolelor, se revendică de la ceea ce am putea numi „rădăcinile" lor.

Cuprins:

Introducere. BECKMESSER 5

Arhetipul suspectat. Mitul gioacchinist. Scandalul disimultaneităţii. Pentru o „demistificare în sens invers". Deschiderile artei.

Prima parte. REFLEXUL OGLINZILOR 25

I. „CĂCI NATURA ESTE ACOLO...“ SAU OGLINDA LUI ZEUXIS  27

Cele trei oglinzi. Mimesis-ul. Naturalismul franco-flamand. De la gotici la impresionism. Colorismul. Acvafilia si acuarela.

II. SUFLETULGALATEEI  39

Oglinda lui Pygmalion. Expresionismul în regim „mistic“. Anima germanică. Clarobscur, monocromatism. Figura văzută din spate.

III. JOCURILE LUI NARCIS  47

Marele joc ornamentalist. Decorul italian. Desenul şi linia. „Structurile arhitectonice". Trompe-l'aeil-ul. Profilul de medalie. Gesturile mâinilor.

IV. DE LA VENEŢIA LA TOLEDO. REFRACŢIA BAROCULUI 56

Veneţia şi semiluna barocă. Criteriile barocului. O artă muzicală. Răspântia expresionismului şi a decoraţiei. Neapole. Expresionismul iberic.

Partea a doua. ROMANŢE ÎN CUVINTE  71

V. „AM GĂSIT-O PE EURIDICE...“ 73

Non-semanticitatea. Soluţia imitativă. Ethos şi pathos. Ancilla poesis? Psihologism.

VI. DE LA KONSTANZE LA PAMINA 82

Mozart, iubirea si muzica. Eros, Tristan si Don Juan. Cazul Cherubino. Suprapoetizarea din Nozze. Dilema texturilor muzicale. Cele două „voci": coloratura şi soprana lirică. Soluţia initiatică.

VII PĂCATUL LUI ORFEU: OPERĂ ŞI FAST 103

Revenirea la baroc. Confluenţa puterilor. Intensificarea şi naşterea operei. Contemporaneitatea secolului al XVII-lea cu cel de-al Doilea Imperiu. Eclipsa romantică. Apogeul muzicii pure. Sala şi scena în stil italian. Obsesia lui Orfeu. Voyeurism şi travestiuri. Falsele soluţii veriste. Revoluţia Festspielhaus-ului.

VIII. MIT ŞI OPERĂ. INTERVIU CU MONIQUE VEAUTE  126

Legătura profundă cu mitul. Mitizarea situaţiei specifice operei. Recuperarea situaţiilor istorice. Redundanţă şi laitmotiv. Apariţia sensului. Primejdiile muzicii? Remitologizarea wagneriană. Mit, opera şi „popor".

Partea a treia „WAGNERIANA" 143

IX.IROD ŞI MITUL DECADENT  145

Din 1860 până după Primul Război Mondial. Recolta operelor decadente. Cele şase miteme-cheie. In răspăr sau răsturnarea. Spleen, plictis şi orientalism. Apoteoza declinului. Femeia fatală. Renunţarea la iubirea banală. Fascinaţia morţii infame. Paradigma lui Irod.

X. DE LA IROD LAWOTAN  162

Intre romantism şi decadenţă. Răsturnările wagneriene. Plictisul lui Wanderer. Amurgurile zeilor. Femeile cumplite. Obsesia renunţării la iubire. Androginul. Moartea wagneriană.

XI. „DER WANDERER UND DIE WUSTE" 176

Condamnaţii la pribegie. Olandezul. Tristan. Pelerinul Tannhăuser. Wotan, arhetipul lui Wanderer. Pustiurile oceanic, silvic, teluric. Apa şi stânca. Pustiul şi voinţa de a trăi. Pustiul, feminitatea fatală. Străbaterea pustiului si mântuirea.

XII. TIMPUL LUI GURNEMANZ  191

Problema filosofică a timpului. Jocul obiectului tranziţional. Timpul devine spaţiu. Spaţiul lui încă. Memoria şi runele. Simbolurile satumiene. Wotan. Spaţiul lui Curând. Armele eroului, Siegfried. Zodia Gemenilor. Spaţiul lui întotdeauna. Revenirea la mamă. Filtrul magic. Parsifal învingătorul. Graalul şi lancea. Spaţiul inversat.

Partea a patra. GRAALUL  215

XIII. GRAALUL  217

Istoria decăderii religioase. Absenţa unui papă romantic. Apariţia aşa-numitei AEsthetica. Polii topicii sociale în secolul al XVIII-lea: „Internaţionala deistâ" împotriva „Internaţionalei pietiste". Triumful vădit al Aufklarung-ului: raţionalism şi progresism. Aggiornamento-ul şi Concordatul. Cele două mituri ale secolului al XlX-lea: confluenţa „comunicărilor" laică şi creştină. „Vremea impasului". Homo religiosus clandestin. Refugiul estetic. Wagnerismul.

ÎNCHEIERE 238

„Fundaţia" poetică. Revoluţia Noului Spirit ştiinţific. Regăsirile din orizontul istoric creştin. Criza postmodernismului. Aripa militantă a sociologiei. Clici elitiste şi cretinizări mediatice ale poporului. Noul Bayreuth şi epoca festivalurilor. Nemuritorii bat la uşă.

SURSE 251 

PSIHOLOGIA SI ARTELE VIZUALE. Starea de bine si expresia artistica

Autor: Ana Maria Ullan
Editura Litera
Colectia Descopera psihologia Vol 18
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: Psicología y arte. Bienestar psicológico y expresión artística
Traducerea Mihaela Coman
ISBN 978-606-33-8893-4
Nr pagini : 144
Format 160 x 230
Pretul la data postarii : 23,94 lei la Editura, 23,94 lei la elefant, 31,92 lei la libris

Descrierea editurii:

        Diverse abordări terapeutice au considerat arta ca fiind una dintre componentele centrale ale îngrijirii sănătății încă de la începutul secolului XX. Perspectivele contemporane privind arta și sănătatea au drept caracteristică accentul pus pe încorporarea artelor în programe integrate de sănătate la diferite niveluri și pe evaluarea efectelor sale.

        Această carte prezintă modurile în care perspectivele artiștilor și psihologilor pot fi integrate în scopul utilizării artelor vizuale pentru a favoriza starea de bine a oamenilor. De asemenea, lucrarea de față se concentrează pe două domenii de lucru cu artiștii, ambele legate de experiența de cercetare a autoarei: rolul artei în îmbunătățirea stării de bine și a calității vieții persoanelor diagnosticate cu boala Alzheimer sau cu alte forme de demență, și artele vizuale ca instrument de umanizare a spitalelor de pediatrie.

        Ana María Ullán este Profesor de psihologie socială la Universitatea din Salamanca

Cuprins:

Introducere 7

Rolul artelor vizuale și al muzeelor în îngrijirea persoanelor care suferă de demenţă 19

Rolul artelor vizuale în starea de bine a persoanelor care suferă de Alzheimer sau de alte torme de dementă 19

Bazele teoretice ale programelor de arte vizuale pentru persoanele care suferă de demență 25

Rolul educaţiei artistice in cazurile de demenţă timpurie 33

Abordările programului de educatie artistică pentru persoanele care suferă de demenţă 33

Organizarea cercetarilor asociate programului 33

Rezultatele observației participative 41

Rezultatele focus-grupurilor cu participantii 51

Rezultatele focus-grupurilor cu ingrijitorii profesionisti 58

Concluziile 54

Două exemple de muzee incluzive pentru persoanele care suferă de demenţă 65

Planificarea si organizarea programului „Avem întâlnire cu arta” 65

Conceperea itinerarelor muzeale 67

Desfăsurarea itinerarelor muzeale 72

Activităţile artistice concepute pe baza lucrărilor văzute în muzee  77

Concluziile privind experienta muzeelor incluzive pentru persoanele care suferă de dementă 94

Artele vizuale în spitalele de pediatrie 101

Prezenţa artelor vizuale in spitale 101

Perspectiva ambientală 105

Perspectiva participativă 116

Perspectiva exploratorie si de diagnosticare  125

Concluziile privind utilizarea artelor vizuale în spitalele de pediatrie 128

Bibliografie 135

PSIHOLOGIA ARTEI

Autor: L. S. Vigotski
Editura Univers 
An aparitie : 1973
Editia I
Editia originala: Психоло́гия иску́сства
Traducerea Inna Cristea
Nr pagini : 398
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 34,99 lei la anticariat ursu, 
Disponibilitate BCU
pdf aici

Despre autor:

        Lev Semionovici Vîgotski (în rusă Лев Семё́нович Выго́тский, n. 1896, Orșa, Imperiul Rus, astăzi în Belarus—d. 1934) fost un psiholog sovietic, cunoscut în special pentru munca sa privind dezvoltarea psihologică la copii și crearea cadrului cunoscut sub numele de teoria activității cultural-istorice. Sursa wikipedia

Cuprins:

Cuvint înainte 7

DIN METODOLOGIA PROBLEMEI  11

Capitolul I. Aspectul psihologic al artei

„Estetica de sus“ şi „estetica de jos“. Teoria marxistă a artei şi psihologia. Psihologia socială şi psihologia individuală a artei. Psihologia subiectivă şi psihologia obiectivă a artei. Metoda obiectiv analitică, aplicarea ei.

CRITICĂ  35

Capitolul II. Arta ca factor de cunoaștere  37

Principiile criticii. Arta ca factor de cunoaştere. Intelectualismul acestei formule. Critica teoriei imagisticii. Rezultatele practice ale acestei teorii. Neînţelegerea psihologiei formei. Dependenţa faţă de psihologia asociaţionistă şi faţă de cea senzualistă.

Capitolul III. Arta ca procedeu  65

Reacţia împotriva intelectualismului. Arta ca procedeu. Psihologia subiectului, eroului, ideilor literare, sentimentelor. Contradicţia psihologică a formalismului. Neînţelegerea psihologiei materialului. Practica formalismului. Un hedonism elementar.

Capitolul IV. Arta şi psihanaliza 87

Inconstientul si psihologia artei. Psihanaliza artei. Neînţelegerea psihologiei sociale a artei. Critica pansexualismului şi a infantilismului. Rolul momentelor conştiente în artă, Aplicarea practică a metodei psihanalitice.

ANALIZA REACȚIEI ESTETICE  107

Capitolul V. Analiza fabulei 109

Fabula, nuvela, tragedia. Teoria fabulei la Lessing şi la Potebnea. Fabula prozaică şi fabula poetică. Elementele constitutive ale fabulei : alegoria, folosirea animalelor, morala, povestirea, stilul poetic şi procedeele.

Capitolul. VI. „Otravă fină“. Sinteza  147

Grăuntele de lirică, epos şi dramă în fabulă. Fabulele lui Krilov. Sinteza fabulei. Contradicţia afectivă ca bază psihologică a fabulei. Catastrofa fabulei.

Capitolul VII. „Respirație uşoară“ 185

„Anatomia“ şi „fiziologia“ povestirii. Dispoziţia şi compoziţia. Caracteristica materialului. Semnificaţia funcţională a compoziţiei. Procedee auxiliare. Contradicţia afectivă şi nimicirea conţinutului prin formă.

Capitolul VIII. Tragedia lui Hamlet 208

Enigma lui Hamlet. Soluţii „subiective“ şi soluţii „obiective“, Problema caracterului

lui Hamlet. Structura tragediei : fabulaţia şi subiectul. Identificarea eroului.

Catastrofa.

PSIHOLOGIA ARTEI  249

Capitolul IX. Arta drept catharsis  251

Teoria emoţiilor și a fanteziilor. Principiul economiei formelor. Teoria tonusului emoţional şi a empatiei. Legea „dublei expresii a emoțiilor“ şi legea „realității emoţiilor“. Categoriile centrală și periferică a emoțiilor. Contradictia afectivă și principiul antitezei. Catharsis. Nimicirea conținutului prin formă.

Capitolul X. Psihologia artei 276

Verificarea formulei. Psihologia versului. Lirica, eposul. Eroii si personajele. Drama. Comicul şi tragicul. Teatrul. Pictura, grafica, scultura, arhitectura.

Capitolul XI. Arta si viata  307

Teoria contaminarii. Semnificatia existentiala a artei. Semnificatia sociala a artei. Critica artei. Arta si pedagogia. Arta viitorului.

Anexa 335

Comentarii  343

Bibliografie 377

Indice de materii  386

Indice de autori  389

BIOLOGIA SI PSIHOLOGIA ARTEI

Autor: Radu M. Olinescu
Editura Cermaprint
An aparitie : 2008
Editia I 
ISBN 978-973-1887-17-3
Nr pagini : 356
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
pdf aici

Descriere: (fragment din introducere)

        Aceasta carte, printre altele, incearcă să răspunda intrebarii: mai are nevoie omul contemporan de arta? O astfel de intrebare nu este nouă. A mai fost amintită in cursul istoriei de Michelangelo, Nietzsche, Hegel, Gaston Bachclard, Andre Malraux şi chiar Picasso; tot atâtea răsptinsuri! (Părerea autorului va fi prezentată chiar în capitolul 1.1.) 

După opinia noastră, esentială este receptivitatea publicului faţă de artă. Ori deşi toti avem aceiaşi structura a creierului, receptivitatea faţă de artă variază enorm. De la indiferentă (majoritatea), la intolerantă, până la admiraţie si extaz. Cum este posibil, deoarece arta este una din mândriile omenirii. Singura explicaţie, ştiintifică consta în rnarea diferentă în sensibilitate şi receptivitate, calităţi functionale ale creierului, care se formează greu, necesitând şi modificari în microstructura acestui organ central: reţele neuronale. 

Cuprins:

1. Din paradoxurile artei moderne  15

În care autorul încearcă să înțeleagă multiplele aspecte ale artei de azi

1.1. Poţi avea o părere personală despre arta contemporană?   15

1.2. Fascinantul aspect comercial al artei  22

1.3. Ştiaţi că suntem în epoca post-modernistă? 30

1.4. Nou. insolit şi urât, trăsături contemporane!  48

2. De ce şi cum au apărut artele  59

În care se arată că arta a apărut odată cu omul

2.1. Secretele lui Otzi!  59

2.2. Strămoșii oamenilor modern cântau şi dansau?  67

2.3. De la unelte... la arte vizuale  71

2.4. Primii pictori trăiau în peșteri  76

2.5. Astronomie și pictură în Preistorie  86

2.6. Inceputurile sculpturii: fertilitate sau sexualitate  90

2.7. A evoluat arta preistorica?  95

3. Biologia Artei  102 

În care se subliniază rolul esenţial al creierului în creaţie şi receptivitate

3.1. De ce o Biologie a artei? 102

3.2. Misterul creaţiei; creierul uman  107

3.3. Propietăţi funcționale ale creierului implicate în artă  114

3.3.1. Memoria  114

3.3.2. Imaginaţia  117

3.3.3. Iluziile 121

3.4. Emoţiile: energia necesară operelor de artă  127

3.5. Traseul neurochimic în operele de artă   138

3.6. Somnul și visele; surse ale inspiraţiei?  142

4. Psihologia artei  145 

În care sunt prezentate principalele componente te psihice ale artei 

4.1. Despre rolurile artei   145

4.2. Artiştii, elementul principali ai artei 152

4.3. Sigmund Freud, subconștientul și arta  158

4.4. Simbolism, simbol și arhetipuri 166

4.5. Frumosul, obiectivul principal al artei?  174

4.6. Mediocritatea, dușmanul artei  185

5. Din temele perene ale artei 188

Există oare subiecte ce apar mereu în toate epocile istoriei artei? 

5.1. De la frică și protecție la... laudă puterii  189

5.2. Multiplele fețe ale agresivității umane  207

5.3. Arta de a face... frică  216

5.4. Dragostea, seducția și... sexul  225

6. Fantasticul în artă   242

În care fantasticul pare mult mai adânc înrădăcinat în artă

6.1. De la fantezie la... fantastic  242

6.2. Speranţa într-o lume mai bună  243

6.3. Literatura fantastică   254.

6.4. Lumea stranie, dar nemuritoare a poveștilor  257

6.5. Pictura, arta cea mai favorabilă fantasticului  261

6.6. Opoziția conștient — subconștient în artă: miracolul grec 270

7. Muzica și dansul   282

În care muzicii și dansului li se acordă importanța care o merită printre arte

7.1. Forțele nemuritoare ale artei: dansul şi muzica  282

7.2. La început a fost ritmul  283

7.3. Ce este muzica sferelor? 288

7.4. Și negrii cântă: de la blues la... rap!   293

7.5. De ce muzica nu va dispare  295

7.6. Când Zorba, dansa!  297

7.7. Manelizarea artei și culturii  305 

8. Enigmele artei  309 

Orice activiate umană are legi și enigme; arta nu poate face excepţie 

8.1. Dezvoltarea inegală și în salturi a artei  309

8.2. Obsesia pietrei: megaliţi, statui și piramide  316

8.3. Terapia prin artă; Meloterapia; Efectul charismatic al artei  320

8.4. Artişti enigmatici  327

8.4.1. Leonardo da Vinci  328

8.4.2. Constantin Brâncuși  332

8.4.3. Ludwig van Beethoven  336

8.5. Când comedia era... rege!  339

8.6. Sindroame ciudate și arta  342

8.7. Viitorul artei  345

Există reguli în artă? 347

Bibliografie  349

ARTA CA TERAPIE

Autor: Alain de Botton, John Armstrong
Editura Vellant
An aparitie : 2014, 2018
Editia a II-a
Editia originala: Art as Therapy, 2011
Traducerea Bogdan Lepadatu
ISBN 978-606-980-035-5
Nr pagini : 240
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 97,92 lei la emag, 
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        După succesul ediției hardcover, cartea „Arta ca terapie” este acum disponibilă într-un format mai prietenos, păstrând calitatea grafică, pentru a fi ușor de savurat oriunde. Adesea provocatoare, de multe ori amuzantă, dar de fiecare dată pe gustul tuturor, ne propune o nouă perspectivă asupra operelor de artă, sugerându-ne faptul că arta poate fi utilă, relevantă și terapeutică. Prin exemple practice, Alain de Botton ne arată că anumite aspecte ale marilor opere de artă dețin indicii despre cum să facem față tensiunilor și confuziilor specifice lumii moderne, în capitole, care ne vorbesc despre dragoste, natură, bani și politică.

        John Armstrong este un filozof și teoretician al artei britanic stabilit în Australia unde predă la Universitatea din Melbourne. În lucrările sale tratează teme precum civilizația, frumusețea sau arta

        Alain de Botton  (n.1969) este romancier, eseist şi jurnalist şi preda filozofie la Universitatea din Londra. Cărţile sale, considerate drept o “filosofie a vieţii de zi cu zi” au devenit bestselleruri în 30 de ţări. Este producător şi realizator a mai multor programe de televiziune. În august 2008 a fost unul dintre membrii fondatori ai unei instituţii de învăţământ în centrul Londrei, care promovează o nouă viziune asupra educaţiei – The School of Life.

        La noi au fost traduse:

Statut si anxietate, Vellant 2019

O educatie emotionala. The School of life, Vellant 2020

Arta ca terapie, Vellant 2014, 2018

Cuprins:

Arta ca unealta  5

Metodologie 6

Cele şapte functii ale artei 

-1: Reamintirea 

-2: Speranţa 

-3: Suferinţa 

-4: Reechilibrarea 

-5: Inţelegerea de sine 

-6: Creşterea 

-7: Aprecierea 

Care este scopul artei? 

Ce poate fi considerat drept artă de valoare? 

- Aspectul tehnic 

- Aspecrul politic 

- Aspectul istoric 

- Aspectul de impact 

- Aspectul terapeutic 

Ce gen de artă ar trebui produsă? 

Cum ar trebui să fie vândută şi cumpărată arta? 

Cum ar trebui studiată arta? 

Cum ar trebui să fie expusă arta? 

Dragostea 92

Putem deveni mai buni in dragoste?

Ce inseamnă un bun iubit?

Atenţia la detalii

Rabdarea

Curiozitatea

Rezistenta

Senzualitatea

Ratiunea

Perspectiva 

Imi este permis sa fiu excitat? 

Cum sa faci dragostea să reziste? 

Curaj pentru călătorie 

Natura 122

Amintindu-ne natura 

Importanţa Sudului 

Anticipând toamna 

Sensul frumosului 

Noii artişti ai naturii 

Banii 152

Arta ca ghid pentru reformarea capitalismului 

Problema gustului

Rolul criticului in educarea gustului 

Către un Iluminism capitalist 

Catre un Iluminism investitional 

Servicii de consiliere profesională oferite de artişti 

Politica 188

Care ar trebui sa fie obiectivele artei politice 

Cu ce ne mândrim? 

Pe cine ar trebui sa incercam sa emulam? 

În apărarea cenzurii 

Iar acum... să schimbăm lumea! 

Anexa: un program pentru arta 230

Lista reproducerilor 232

Index  235

Credite foto 239

EPOCA INCONSTIENTULUI. Explorarea inconstientului in arta, minte si creier, din Viena anului 1900 pana in zilele noastre

Autor: Eric R. Kandel
Editura Polirom
Colectia Plural
An aparitie : 2023
Editia I
Editia originala: The Age of Insight: The Quest to Understand the Unconscious in Art, Mind, and Brain, from Vienna 1900 to the Present
Traducerea Cristina Ilie, Adina Avramescu, Dan Bălănescu
ISBN 978-973-46-9142-5
Nr pagini : 600
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 47,40 lei la Editura, 67,15 lei la elefant, 79 lei la libris

Descrierea editurii:

        În Epoca inconștientului, Eric R. Kandel ne poartă într-o călătorie în Viena de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, unde artiști, scriitori și oameni de știință au contribuit la schimbarea radicală a ceea ce se știa despre mintea umană și despre relația acesteia cu arta. Pornind de la descoperirea inconștientului în cultura vieneză a epocii, Kandel încearcă să lămurească pentru publicul larg modul cum înțelegem astăzi mintea omenească în toată complexitatea și bogăția ei. Autorul ne arată cum schimbul de idei între artiști precum Klimt, Kokoschka și Schiele, scriitori ca Arthur Schnitzler și oameni de știință, inclusiv medici aparținând unei școli renumite în epocă, într-o Vienă ce era pe atunci capitala culturală a continentului, a condus la o adevărată revoluție în știința minții și a creierului. Atunci s-au pus bazele psihanalizei freudiene, ale unei psihiatrii și psihologii științifice, întemeiate pe explorarea creierului, și ale unei psihologii dinamice, care cercetează funcționarea minții separat de creier. Iar Kandel, el însuși vienez la origine și reclamându-se de la această cultură, face un veritabil tur de forță povestindu-ne cum a evoluat știința minții pe parcursul ultimului secol, ajungând până la psihologia cognitivă și neuroștiințele de astăzi.

        „Eric Kandel a creat o capodoperă, sintetizând ca nimeni altul creierul, mintea și arta.” (Joseph LeDoux)

        „Aceasta este cartea pe care ar fi scris-o Charles Darwin dacă ar fi ales ca subiect arta și estetica. Kandel, unul dintre marii pionieri ai neuroștiințelor moderne, creează efectiv o punte între cele «două culturi» – științele exacte și cele umane –, sarcină pe care mulți filozofi au considerat-o imposibilă.” (V.S. Ramachandran)

        Eric R. Kandel (n. 1929) este neuropsi­hiatru şi profesor la Universitatea de Medicină din Columbia şi activează în cadrul Howard Hughes Medical Institute. Este director fondator al Centrului pentru Neurobiologie şi Comportament din cadrul Colegiului Medicilor şi Chirurgilor, Columbia University, iar în anul 2000 a fost unul dintre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină datorită studiilor sale privind învăţarea şi memoria. Sursa: Polirom

        La noi au fost traduse:

Psihiatrie, psihanaliza si noua biologie a mintii, Trei 2013

Mintea tulburată. Ce ne spun ciudăţeniile creierului despre noi înşine, Polirom 2020

Epoca inconstientului. Explorarea inconstientului in arta, minte si creier, din Viena anului 1900 pana in zilele noastre, Polirom 2023

Cuprins:

Prefată   11 

Partea I. O psihologie paihanalitică si arta emoţiilor inconştiente 

Capitolul 1. O intoarcere către lumea lăuntrică: Viena la 1900     19 

Capitolul 2. Explorarea adevărurilor ascunse dincolo de suprafaţă: originile medicinei ştiinţifice   31 

Capitolul 3. Artişti, scriitori şi oameni de ştiinţă vienezi se intâlnesc salonul lui Zuckerkandl  39 

Capitolul 4. Explorarea creierului de dincolo de craniu: originile unei psihiatrii ştiinţifice   45 

Capitolul 5. Explorarea minţii impreună cu creierul: dezvoltarea unei psihologii intemeiate pe creier 56 

Capitolul 6. Explorarea mintii separat de creier: originile unei psihologii dinamice 69 

Capitolul 7. Căutarea unei semnificaţii interioare in literratură 

Capitolul 8. Zugrăvirea sexualităţii femeii moderne in artă   93 

Capitolul 9. Reprezentarea psihicului in artă 116 

Capitolul 10. Fuziunea erotismului, agresivităţii anxietăţii în artă. 138 

Partea a II-a. O psihologie cognitiva a perceptiei vizuale si a reactiei emotionale fata de arta 

Capitolul 11. Descoperirea contribuţiei privitorului    151 

Capitolul 12. Si observarea este tot o formă de invenţie: creierul ca maşinărie a creativităţii 169 

Capitolul 13. Emergenţa picturii secolului XX  177 

Partea a III-a. Biologia reacţiei vizuale a privitorului in faţa artei 

Capitolul 14. Procesarea de către creier a imaginilor vizuale  185 

Capitolul 15. Deconstrucţia imaginii vizuale: elementele constitutive ale percepţiei formei  197 

Capitolul 16. Reconstruirea lumii pe care o vedem: vederea inseamnă procesarea informaţiilor  212 

Capitolul 17. Vederea de nivel superior şi perceperea de către creier a feţei, a mâinilor a corpului  233 

Capitolul 18.Procesarea informaţiilor de sus în jos: utilizarea memoriei pentru a găsi un sens  253 

Capitolul 19. Deconstrucţia emoţiei: căutarea emoţiilor printive  264 

Capitolul 20. Zugrăvirea artistică a emoţiilor prin intermediul feţei, mainilor, corpului culorilor .271 

Capitolul 21. Emoţii inconştiente, sentimente conştiente şi expresia lor corporală .282 

Partea a IV-a. Biologia reacţiei emoţionale a privitorului in faţa artei 

Capitolul 22. Controlul de sus în jos al informaţiilor emoţionale cognitive  299

Capitolul 23. Răspunsul biologic la frumos şi urât in artă  311 

Capitolul 24. Contribuţia privitorului: pătrunderea în teatrul intim al minţii altuia  325 

Capitolul 25. Biologia contributiei privitorului: construirea unui model al minţii altor altora  332 

Capitolul 26. Cum reglează creierul emoţia şi empatia   348 

Partea a V-a . Un dialog aflat in plină evoluţie intre artele vizuale şi stiinţă 

Capitolul 27. Universalele artistice si expresioniştii austrieci   365 

Capitolul 28. Creierul creator  374 

Capitolul 29. Inconştientul cognitiv şi creierul creator  384 

Capitolul 30. Circuitele cerebrale ale creativităţii 395 

Capitolul 31. Talentul, creativitatea si dezvoltarea creierului  405 

Capitolul 32. Autocunoaşterea: noul dialog dintre stiinţă   418

 

Mulţumiri. 427 

Note 431 

Bibliografie. 447 

Creditele ilustraţidor. 497 

Index 509 

ECRANUL GLOBAL. Cultura, mass-media si cinema în epoca hipermoderna

Autor: Gilles Lipovetsky, Jean Serroy
Editura Polirom
Colectia Plural
An aparitie : 2008
Editia I
Editia originala: L'écran global : culture-médias et cinéma à l'âge hypermoderne
Traducerea Mihai Ungurean
ISBN 978-973-46-1141-6
Nr pagini : 336
Format 145 x 225
Anticariat
Pretul la data postarii : 89 - 120 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Departe de a insemna moartea celei de-a saptea arte, epoca ecranului omniprezent inregistreaza cea mai importanta mutatie cunoscuta de cinematografie. Aceasta nu doar se transforma in hipercinema, ci devine generatoarea unei lumi si, implicit, a unei viziuni asupra lumii. Televiziunea, publicitatea, jocurile video, videoclipurile sint restructurate dupa logica starificarii, hiperspectacularului si divertismentului. Fara sa considere ca imaginile epocii hipermoderne sint sinonime cu o saracire a gindirii si sa anticipeze rezultate catastrofice, dar si fara sa inchipuie scenarii cu happy-end, autorii sustin ca actuala epoca ne obliga sa cream un model inedit pentru a intelege cinematografia, ecranul si, mai profund, cultura viitoare.

        Gilles Lipovetsky (n. 1944) este filosof si sociolog, profesor la Universitatea din Grenoble, membru al Conseil d’analyse de la societe, al Conseil national des programmes (Ministerul Educatiei Nationale), consultant al asociatiei Progres du Management. Sursa Polirom

        La noi au fost traduse:

Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor timpuri democratice, Babel 1996

A treia femeie, Univers 2000

Fericirea paradoxala. Eseu asupra societatii de hiperconsum, Polirom 2007

Ecranul global. Cultura, mass-media si cinema in epoca hipermoderna (coautor), Polirom 2008

Estetizarea lumii. A trai in timpul capitalismului artistic (coautor), Cartea romaneasca educational 2021

Cuprins:

Introducere  7

    Noua varsta a cinematografului  7

    Cele patru varste ale cinematografului  13

    Cinema fara frontiere  19

    Cinematograful global. O abordare globala  23

Partea I. LOGICILE HIPERCINEMATOGRAFULUI

Capitolul I. Catre un hipercinematograf 29

    O arta moderna din punct de vedere ontologic 29

    O arta a consumului de masa 32

    Marea iluzie? 41

    O noua modernitate: hipermodernitatea 45

    Hiper high-tech 47

    Cinematograful care se anunta 50

    Spirala costurilor si triumful marketingului 53

    Hiperconsumatorul de cinema 59

    O arta moderna la hiperlativ 63

Capitolul II. Imaginea-exces 69

    Cinesenzatii 70

    Imaginea-viteza 73

    Imaginea-abunden^a 76

    Noii monstri 79

    Ultraviolenta 82

    X de la sex 85

Capitolul III. Imaginea-multiplex 89

    Simplex 89

    Hibridarea globalizata 91

    Naratiunea multiplex 96

    Multiplicarea varstelor vietii 101

    Un barbat, o femeie 110

    Minoritati multisex 115

Capitolul IV. Imaginea-distanta 118

    Cinematograful cinematografului 118

    Cinema in cinema 123

    Gradul al doilea... in prim-plan 128

Partea a II-a. NEOMITOLOGII

Capitolul V. Documentarul sau revansa fratilor Lumiere 135

    Un mars imperial 135

    Asigurari contra tuturor riscurilor 138

    O prima pentru satisfactia reflexiva 141

    Banalul si intimul 143

    Oamenii cu camera de filmat 145

    (Re)constructia realitatii 147

    Privire militanta/privire intima 148

    Adevarat/fals 151

Capitolul VI. In memoriam. De la filmul istoric la cinematograful memorial 154

    Filmul istoric originar: un trecut expirat 155

    Filmul istoric neohollywoodian: un prezent la timpul trecut 158

    Filmul memorial: un trecut pentru prezent 161

Identitatea franceza In chestiune 163

Contra minciunilor Statului: Omagiu memoriei pierdute 166

De la sensul istoriei la sensul memoriei 169

Capitolul VII. Cinepolis 173

    Ecologie si science-fiction: noile teritorii ale fricii 174

    Cerere si oferta: dura lex, sed lex 179

Violenta schimburilor in mediu nontemperat 179

Clase nemuncitoare, clase periculoase182

    Miza democratica 184

Democratia americand vazuta din interior 184

Imperialismul american vazut din exterior 188

Drepturile omului si balcanizarea lumii 190

    CineEul 193

Imperiul simturilor 194

Femei si barbati in pragul crizei de sine 197

Partea a Ill-a. TOATE ECRANELE DIN LUME

Capitolul VIII. De la marele la micul ecran 203

    Fabulosul destin al micului ecran 203

    Generate ,,tele" 207

    Serialul contraataca 211

    Spiritul cinema si telerealitatea 214

    Tele-show-ul sportiv 219

Capitolul IX. Ecranul publicitar 223

    Publicinematograful 223

    Cinemarca : imperiul logoului 228

    Publifilia 231

    Hiperpublicitatea 236

Excesul moderat 237

Un pic de multiplexitate 242

Cu pasiune, despre distanta 245

Capitolul X, Ecranul-lume 250

    O constelatie numita ecran 250

    Ecranul informational 254

    Starea de videosupraveghere , 261

    Ecranul ludic 265

Jocurile video si febra Second-Life 266

Videoclipurile sau extazul lookului specific musicalului 271

Cu atat mai mare va fi ecranul 275

Ecrane de ambianta : atmosfera, atmosfera 277

    Ecranul expresiv 278

Arta video : de la confidentialitate la expresia de masa  278

Arta digitala : ecranul experimental 283

Cinemania : fiecare cu filmul sau 286

    Despre puterea ecranica 290

    Concluzii. Cineviziunea lumii 295

A fost odata povestea 295

Lumea ca cineviziune 300

Index de filme citate 307

MUZICOTERAPIA RECEPTIVA

Autor: Ioan-Bradu Iamandescu
Editura Grafoart
An aparitie : 2004 (Ed.Medica) 2021
Editia a II-a
ISBN 978-606-747-118-2
Nr pagini : 438
Format 170 x 240
Pretul la data postarii : 50 lei la libris
pdf pe scribd (editia 2004)

Descrierea editurii: preluare Libris

        Am avut fericitul prilej de a-l cunoaste temeinic pe profesorul si medicul Ioan-Bradu Iamandescu (1942-2018), o personalitate care a deschis la noi in tara orizonturile Muzicoterapiei.

        Muzicoterapia utilizeaza cel mai adesea muzica vocal-intrumentala, din motive convingatoare, cu rezultate prezentate explicit, ce pot fi rezumate prin incercarea de a ii oferi subiectului- supus efectului muzicii - libertatea totala de imaginatie, precum si posibilitatea de "ocolire" a centrelor limbajului din emisfera cerebrala stanga, suprasolicitata de activitatile intelectuale diurne.

        Recunosc, cu regretul de a il fi pierdut pe ilustrul medic si prieten, ca am fost pasionat de scopul si urmarile utilizarii muzicii in domeniul psihoterapiei, denumita metaforic Muzicoterapie, ca mijloc de conduita medicala.

Studiile si cartile sale s-au dovedit capabile sa ajute cititorul sa inteleaga mai bine, cu profunzime, locul si principiile Muzicoterapiei, in raport cu celelate mijloace terapeutice.

        Devenit celebru in lumea stiintelor medicale, profesorul Ioan-Bradu Iamandescu are meritul unei raspandiri universale a gandirii sale de maxima autoritate si valoare. - Prof. univ. dr. DHC Grigore Constantinescu

        Ioan-Bradu Iamandescu (1942-2018) a fost medic, psiholog şi profesor universitar. În lucrările ştiinţifice din domeniul psihologiei medicale, porneşte de la opinia conform căreia omul bolnav este de cele mai multe ori un individ normal din punct de vedere psihic, cu probleme existenţiale de suprafaţă, nu abisale, iar - deşi psihologia medicală aspiră la umanizarea actului medical. A fost fondator şi Preşedinte al Societăţii Române de Psihosomatică Aplicată si a ajutat la introducerea în ţara noastră a prezentării utilităţii terapeutice a muzicoterapiei

        Dintre cartile sale:

Stresul psihic si bolile interne, All 1993

Elemente de psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 1999

Psihologie medicala, vol. 1. Psihologia sanatatii, Infomedica 2005

Psihologia medicala, Vol 2. Psihosomatica generala si aplicata, Infomedica 2008

Muzicoterapia receptiva, Infomedica 2004, Grafoart 2021

Psihocardiologie, All 2015

Comportament si sanatate, Amaltea 2006

Cuprins:

INFLUENTELE MUZICII ASUPRA ORGANISMULUI UMAN 13 

Capitolul 1. FENOMENUL MUZICĂ 15 

I. DATE FUNDAMENTALE 15 

I.1. DEFINITII ALE MUZICII 15 

I.2. PRINCIPALELE ELEMENTE STRUCTURALE ALE MUZICII 18 

I.3. SUBSTRATUL PSIHO NEURO FIZIOLOGIC AL EFECTELOR MUZICII (Ioan-Bradu Iamandescu) 37 

I.4. EFECTE PSIHOLOGICE GENERALE ALE MUZICII (Ioan-Bradu Iamandescu) 39 

II. LIMBAJUL MUZICAL ŞI VALOAREA SA DE COMUNICARE INTERUMANĂ 44

II.1. INTRODUCERE (Ioan-Bradu Iamandescu) 44 

II.2. PROCESUL DE INTELEGERE A SEMNIFICAŢTILOR MUZICII (Carmen-Luize Avram) 45 

II.3. CONCEPTUL DE MESAJ MUZICAL (Ioan-Bradu Iamandescu) 50 

III. CONSIDERATII ASUPRA TRIADEI COMPOZITOR INTERPRET — ASCULTĂTOR (Carmen-Luize Avram) 52 

III.1. COMPOZITORUI, CREATOR „INSPIRAT" SAU PROFESIONIST AL SUNETELOR ?  52 

III.2. INTERPRETUL INTERFAŢĂ CREATOARE INTRE PARTITURĂ ŞI SONORITATEA VIE A CREATIEI MUZICALE 55 

III.3. ASCULTĂTORUL, FACTORI PSIHO—INDIVIDUALI ŞI SOCIO—CULTURALI IMPLICATI IN PREFERINTELE SALE MUZICALE 57 

IV. PRINCIPALELE GENURI MUZICALE (loan-Bradu Iamandescu) 64 

IV.1. DATE INTRODUCTIVE 64 

IV.2. CELE MAI RĂSPĂNDITE GENURI MUZICALE 65 

Capitolul 2. INTERPRETAREA SENSURILOR MUZICII. CONCEPTUL DE IZOMORFISM PSIHO MUZICAL 91 

I. MUZICA „ABSOLUTA" SI MUZICA CU PROGRAM (Carmen Luize Avrarn) 91 

I.1. TIPURI DE MUZICA IN RAPORT CU PREZENŢA UNOR TEXTE SAU SUGESTII DE CONTINUT 91 

I.2. SCURT ISTORIC 92 

II. IZOMORFISMUL PSIHO MUZICAL (Ioan-Bradu Iamandescu) 98 

II.1. CARACTERUL HOLISTIC AL EFECTELOR MUZICII 98  

II.2. MODELUL CIBERNETIC 99 

II.3. CONCEPTUL DE IZOMORFISM 101 

II.4. BAZE NEUROFIZIOLOGICE ŞI PSIHOLOGICE ALE RECEPTIEI MESAJULUI MUZICAL 106 

III. AMPRENTA STILISTICA ŞI INTENTIILE COMPOZITORULUI (Ioan-Bradu Iamandescu) 108 

III.1. MESAJUL COMPOZITORULUl IN MUZICA SA 108 

III.2. TULBURARILE PSIHICE ALE UNOR COMPOZITORI CELEBRI OGLINDITE IN MUZICA LOR 111 

IV. FACTORI PERSONALI ŞI SOCIO CULTURALI IMPLICAŢI IN PREFERINTELE MUZICALE (Ioan- Bradu Iamandescu) 118 

IV.1. FACTORI BIO PSIHO INDIVIDUALI 111 

IV.2. FACTORI DEPENDENTI DE STRUCTURA ŞI CALITĂTILE MUZICII 120 

IV.3. FACTORI CONJUNCTURALI: INTERPRET, MOMENTUL ŞI CONDITIILE AUDITIEI 125 

Capitolul 3. PROCESE PSIHICE ŞI SOMATICE INDUSE DE AUDIEREA MUZICII 127 

I. MUZICA ŞI MEMORIA 127 

I.1. INTRODUCERE (Liliana Neagu) 127 

I.2. „SUPERMEMORIA" (Ioan-Bradu Iamandescu) 128 

I.3. TIPURI DE MEMORIE AVANTAJATE DE AUDIEREA MUZICII ŞI DE EFECTUL PLACEBO (Liliana Neagu) 130 

II. MUZICA ŞI GÂNDIREA 137 

II.1. CONSIDERATII GENERALE (Liliana Neagu) 137 

II.2. EFECTUL MOZART (Ioan-Bradu Iamandescu) 139 

II.3. ROLUL MUZICII IN STIMULAREA POTENTIALULUI CREATIV (Anca Munteanu) 145 

III. MUZICA ŞI AFECTIVITATEA (Mihaela Minulescu) 155 

N. IMPACTUL PSIHO SOMATIC AL MUZICII ASUPRA UNOR ORGANE ŞI APARATE (Liliana Diaconescu, Ioan Bradu Iamandescu) 168 

V. EFECTELE NOCIVE ALE MUZICII. MUZICA ÎNTRE TENTAŢIE ŞI DROG 175 

V.1. EFECTELE PSIHICE ŞI SOMATICE ASUPRA INTERPREŢILOR (Ioan-Bradu Iatnandescu) 175

V.2. DEPENDENŢA DE MUZICĂ (Ioan-Bradu Iamandescu) 180 

Capitolul 4. MECANISME NEUROFIZIOLOGICE ŞI NEUROENDOCRTNE ACTIVATE DE AUDIEREA MUZICII 188

I. MECANISME NEUROFIZIOLOGICE 188 

I.1. LOCALIZĂRI CEREBRALE LEGATE DE PERCEPŢIA MUZICII (Ioan-Bradu Iamandescu) 188 

I.2. O EXPLORARE A UNEI NOI METODE DE CERCETARE ÎN DOMENIUL MUZICOTERAPIEI (Stefan Koelsch, Kristin Offennanns şi Peter Franzke) 192 

II. MECANISME NEUROENDOCRINE 200 

II.1. DATE EXPERIMENTALE CLASICE REFERITOARE LA HORMONII ELIBERAŢI SUB EFECTUL MUZICII (Ioan-Bradu Iamandescu) 200 

II.2. EFECTELE MUZICII ASUPRA SISTEMULUI NEURO ENDOCRIN ŞI IMUN (Ioana Cioca) 

MUZICA - AGENT TERAPEUTIC CU VIRTUŢI „FOR/vIATIVE"  223

Capitolul I. MUZICOTERAPIA. ASPECTE DE ORDIN GENERAL 225

I. MUZICOTERAPIA. CADRU CONCEPTUAL 225

I.1. DEFINIŢII ŞI OBIECTIVE ALE MUZICOTERAPIEI (Ioan-Bradu Iamandescu, Liliana Neagu)  225

I.2. SCURT ISTORIC. PREMISE ORGANIZATIONALE (Ioan-Bradu Iamandescu, Liliana Neagu) 230 

I.3 AMATORII OCAZIONALI ŞI MELOMANII ÎN RAPORT CU MUZICOTERAPIA (Ioan-Bradu lamandescu) 235 

I.4. ASPECTE ALE MUZICOTERAPIEI DEPENDENTE DE VARSTA SUBIECTILOR (Ioan-Bradu lamandescu) 237 

I.5. CONTRAINDICATII ALE MUZICOTERAPEI (loan-Bradu Iamandescu) 238 

II. RELATIA MUZICOTERAPIEI CU CELELALTE FORME DE PSIHOTERAPIE 240 

II.1. MUZICOTERAPIA ŞI TERAPIILE DE RELAXARE (Irina Holdevici, Andreea Corina Ropoceanu) 240 

II.2. PSIHANALIZA ŞI MUZICOTERAPIA (loan-Bradu Iamandescu) 249 

III. INDICATII ALE MUZICOTERAPIEI (Liliana Neagu, Ioan-Bradu Iamandescu) 251 

III.1. DURERILE ACUTE SAU CRONICE 251 

III.2. INLATURAREA STARII DE OBOSEALĂ (FIZIOLOGICA SAU PATOLOGICA) 251 

III.3. INDUCEREA SOMNULUI 253 

III.4. ANXIETATEA 253 

III.5. OBSESIILE ŞI FOBIILE 253 

Capitolul 2. MODALITĂŢI DE INSTITUIRE A MUZICOTERAPIEI 265

I. MODALITATI DE ASCULTARE A MUZICII 265 

I.1. TIPUL DE ASCULTARE INTELECTUALA, „TEHNICA” 266

I.2. TIPUL DE ASCULTARE „EMOTIONALĂ" („AFECTIVĂ", „EVOCATOARE") 266

I.3. ASCULTAREA „HIPNOTICA", „IN TRANSĂ" 268 

I.4. ASCULTAREA ACTIVĂ („ASCULTĂ CÂNTÂND) 268 

II. CRITERII DE SELECŢIE 269 

II.1. PIESE MUZICALE SELECTATE DE TERAPEUT 269 

II.2. PROGRAME PERSONALE DE MUZICOTERAPIE (Ioan-Bradu Iamandescu) 273 

II.3. OBSERVATII CRITICE ASUPRA SELECTEI LUCRĂRILOR MUZICALE ÎN VEDEREA MUZICOTERAPIEI 274 

III. CRITERII PSIHOLOGICE DE SELECTIE A PIESELOR MUZICALE CU CARACTER „FORMATIV" BAZATE PE CERCETARI PERSONALE (Ioan-Bradu Iamandescu) 276 

IV. EFECTUL ANTIALGIC AL MUZICII PREFERATE VERSUS MUZICA CLASICA (Alexandru Chitu, Ioan-Bradu Iamandescu)  280

V. METODELE DE PRACTICA A MUZICOTERAPIEI (Ioan-Bradu Iamandescu)  283

V.1. METODE DE MUZICOTERAPIE RECEPTIVA UTILIZÂND MUZICA CLASICA 283

V.2. TERAPII MODERNE UTILIZÂND MUZICĂ LARG ACCESIBILA SAU MUZICA ARTIFICIALĂ  287

Capitolul 3. MUZICODIAGNOSTICUL  295

I. CONCEPTUL DE MUZICODIAGNOSTIC (Ioan-Bradu Iamandescu, Ioana Cioca) 296

I.1. INTRODUCERE 296 

I.2. FUNCŢIILE MUZICII 296 

I.3. CONCEPTUL DE MUZICODIAGNOSTIC 297 

I.4. MODALITAŢI DE INTERACŢIUNE ÎNTRE MUZICĂ ŞI SOMA 298 

I.5. CONCLUZII  298

II. REPREZENTĂRI COGNITIVE ALE PIESELOR MUZICALE AUDIATE (Ioana Cioca)  300

II.1. CONŢINUTUL TEMATIC AL FRAGMENTELOR MUZICALE EXECUTATE CA STIMULI  301

III. CORELAŢII ÎNTRE ATMOSFERA GENERALA A MUZICII ŞI NATURA EMOŢIILOR INDUSE SUBIECŢILOR / PACIENŢILOR ÎN URMA AUDIŢIEI (Ioan-Bradu Iamandescu, Alexandru Chiţu, Mihaela Luminiţa Staicu)  315

IV. MARKERI BIO UMORALI MODIFICATI DE AUDIŢIA MUZICII (Ioana Cioca) 327

V. MODELE DE MUZICOTERAPIE CU VALOARE PSIHODIAGNOSTICĂ (loan-Bradu Iamandescu) 332 

DOMENII DE APLICAŢIE A MUZICOTERAPIEI RECEPTIVE 339

Capitolul 1. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA POSIBILITĂTILOR ACTUALE ALE 

MUZICOTERAPIEI  341

I. EVALUARE GENERALA (Ioan-Bradu Iamandescu)  341

I.1. VALOAREA MUZICOTERAPIEI IN PRACTICA MEDICALA  341

I.2. AUTOMUZICOTERAPIA MELOMANULUI DIRIJATA DE MUZICOTERAPEUT 342

I.3. MUZICOTERAPIA ANTISTRES CU VIRTUTI FORMATIVE  346

I.4. CONDITII TEHNICE DE APLICARE A MUZICOTERAPIEI 348 

Capitolul 2. APLICATII ALE MUZICOTERAPIEI IN DIVERSELE RAMURI ALE ASISTENTEI MEDICALE 351 

I. PATOLOGIA CHIRURGICALĂ (Ioan-Bradu Iamandescu) 351 

I.1. CONSIDERATII GENERALE 351 

I.2. MODALITATI DE UTILIZARE A MUZICOTERAPIEI LA BOLNAVII CHIRURGICALI 352 

I.3. MOMENTUL ADMINISTRARE MUZICOTERAPIEI ÎN CADRUL ACTULUI CHIRURGICAL 353

I.4. DOMENII ALE CHIRURGIEI ŞI SIMPTOME TINTA CARE BENEFICIAZA PRIORITAR DE MUZICOTERAPIE 356 

II. MEDICINĂ INTERNA 359 

II.1. BOLILE PSIHOSOMATICE- PRIVIRE GENERALĂ (loan-Bradu Iamandescu) 359 

II.2. MUZICOTERAPIA: UN INSTRUMENT COMPLEMENTAR IN INGRIJIREA CARDIACĂ MODERNA (Athanasios Dritsas) 361

III. NEUROLOGIE   373

III.1. CONSIDERAŢII GENERALE (Ioan-Bradu Iamandescu)  373

III.2. MUZICOTERAPIA IN AFECTIUNILE NEUROLOGICE (Ioana Cioca, Alexandra Mihăilescu)   378

IV. PSIHIATRIE  385

IV.1. CONSIDERATII GENERALE (Ioan-Bradu Iamandescu)  385

IV.2. MUZICOTERAPIA ÎN AFECTIUNILE PSIHIATRICE (Mihaela Luminita Staicu) 389 

V. ONCOLOGIE: MUZICOTERAPIA LA PACIENŢII NEOPLAZICI (Ioana Cioca) 402 

FORMAREA PROFESIONALA A MUZICOTERAPEUTILOR (Angelica Postu) 409

CONSIDERATII FINALE (Ioan-Bradu Iamanndescu)  415

Bibliografie  421