16/04/2012

PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA


Autor :  Nicolae Lungu
Editura Fundaţiei România de Mâine
An aparitie : 2004
Editia a IV-a
ISBN   978-973-725-582-872-4
Nr pagini : 264
Format 130 x 205
Anticariat.
Pdf aici




Cuprins:

Prefaţă  11

I. BAZELE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE EXPERIMENTULUI
1. Raportul dintre obiect și metodă în știinţă  13
2. Metoda experimentală în psihologie 14
3. Modelarea experimentală  18
    3.1. Variabile implicate în experiment  19
    3.2. Controlul variabilelor 23
4. Componentele cercetării experimentale (proiectul experimental)  25
    4.1. Stabilirea ipotezei   25
    4.2. Organizarea experimentului: selecţia subiecţilor și tipurile de experiment 26
    4.3. Tipuri de experiment  28
    4.4. Prelucrarea și interpretarea datelor  29
5. Test și experiment   30
    5.1. Validarea testului  31

II. TEHNICI PSIHOFIZIOLOGICE ÎN PSIHOLOGIE
1. Componentele neurofiziologice ale activităţii psihice  34
    1.1. Electroencefalografia (EEG)  36
        1.1.2. Model experimental de utilizare a EEG în psihologie   39
    1.2. Pneumografia   40
    1.3. Modificările circulatorii  41
    1.4. Cronaximetria  43
    1.5. Electromiografia (EMG) 44
    1.6. Reacţia electrodermală (RED) 44
    1.7. Tehnici poligraf   46
        1.7.1. Tehnicile poligraf în cercetarea judiciară  47
        1.7.2. Tehnicile poligraf în studiul personalităţii 50
2. Timpul de reacţie (TR)  54
    2.1. Valoarea teoretică și practică a timpului de reacţie   54
    2.2. Tehnici de măsurare a timpului de reacţie   56
    2.3. Clasificarea timpului de reacţie  59
    2.4. Factori care influenţează timpul de reacţie   61

III. ELEMENTE DE PSIHOFIZICĂ
1. Psihofizica obiectivă  64
2. Psihofizica subiectivă 65
3. Praguri senzoriale   66
    3.1. Pragul absolut   66
    3.2. Pragul diferenţial  61
    3.3. Pragul superior  67
4. Principalele metode ale psihofizicii obiective 67
    4.1. Metoda reproducerii sau erorii medii 67
    4.2. Metoda limitelor sau variaţiilor minime  68
    4.3. Metoda constanţei (stimulilor constanţi sau cazurilor adevărate și false)  70
    4.4. Funcţia psihometrică   70

IV. INTEROCEPŢIA
1. Senzaţii interne   72
    1.1. Senzaţiile de foame  73
    1.2. Senzaţia de sete  75
    1.3. Senzaţia de greaţă  75
    1.4. Senzaţia de durere viscerală  75
        1.4.1. Clasificarea durerii interne  76
        1.4.2. Factori care pot provoca durerea  76
        1.4.3. Psihologia durerii interne  77
2. Senzaţiile kinestezice (de mișcare)  78
3. Senzaţiile statice (sau de echilibru)  78

V. RECEPŢIA GUSTATIVĂ ȘI OLFACTIVĂ
1. Gustul  80
    1.1. Structura analizatorului gustativ  80
    1.2. Tipurile de senzaţii gustative  81
    1.3. Procedee pentru determinarea sensibilităţii gustative  82
2. Mirosul   83
    2.1. Structura receptorilor olfactivi  83
    2.2. Stimularea olfactivă . 84
    2.3. Structura chimică a substanţelor olfactogene  85
    2.4. Teorii asupra mecanismului olfacţiei  87
    2.5. Clasificarea mirosurilor   88
    2.6. Senzaţii care însoţesc mirosul   90
    2.7. Metode pentru determinarea pragurilor olfactive   90
    2.8. Adaptarea olfactivă .  93
    2.9. Antrenamentul gusto-olfactiv  93

VI. RECEPŢIA CUTANATĂ
1. Consideraţii generale  94
2. Mecanismul fiziologic al recepţiei cutanate 95
3. Tipuri de senzaţii cutanate  95
    3.1. Senzaţiile tactile (atingere, presiune și vibratile)  95
        3.1.2. Posibilităţi de determinare a sensibilităţii senzoriale tactile  96
    3.2. Senzaţiile de temperatură  99
        3.2.1. Măsurarea sensibilităţii termice 101
    3.3. Senzaţiile de durere superficială (cutanată)  102
        3.3.1. Posibilităţi de măsurare a sensibilităţii dureroase  103
4. Localizarea (topognozia) senzaţiilor cutanate  104

VII. RECEPŢIA VIZUALĂ
1. Sensibilitatea vizuală  105
    1.1. Elementele constitutive ale ochiului 105
    1.2. Elemente de psihofiziologie a vederii 106
        1.2.1. Formarea imaginii pe retină  106
        1.2.2. Conducerea influxului nervos 108
        1.2.3. Proiecţia corticală  109
        1.2.4. Baza fotochimică a vederii  110
        1.2.5. Fenomenele bioelectrice din ochi  111
    1.3. Posibilităţi de determinare a sensibilităţii vizuale   111
        1.3.1. Suportul teoretic al măsurătorilor  111
        1.3.2. Elemente de fizică a luminii  112
        1.3.3. Determinarea pragurilor vizuale  114
    1.4. Acuitatea vizuală . 115
        1.4.1. Procedee experimentale pentru determinarea acuităţii vizuale  117
    1.5. Adaptarea vizuală  118
2. Sensibilitatea cromatică  120
    2.1. Spectrul cromatic: caracteristici  120
    2.2. Sensibilitatea cromatică a ochiului 122
    2.3. Teoriile privind natura și mecanismul sensibilităţii cromatice  123
    2.4. Amestecul culorilor  125
    2.5. Procedee experimentale pentru investigarea sensibilităţii cromatice  127
        2.5.1. Studiul tonalităţii cromatice 127
        2.5.2. Studiul saturaţiei 127
        2.5.3. Determinarea tulburărilor sensibilităţii cromatice 127
    2.6. Câmpul vizual și vederea binoculară 131
        2.6.1. Câmpul vizual și determinarea lui  131
        2.6.2. Vederea stereoscopică (binoculară) și demonstrarea ei 133
    2.7. Adaptarea sensibilităţii cromatice  133
    2.8. Imagini consecutive  134
        2.8.1. Imaginea consecutiv-pozitivă  134
        2.8.2. Imaginea consecutiv-negativă   134
    2.9. Contrastul cromatic  135
    2.10. Aplicaţiile cromosensibilităţii în activitatea practică   136
        2.10.1. Efectele culorilor asupra personalităţii  136
        2.10.2. Caracteristicile culorilor primare și rezonanţa lor afectivă 137
        2.10.3. Vârsta, sexul și efectul termic al culorilor  137
        2.10.4. Culoare și muncă  139
        2.10.5. Recomandări pentru utilizarea culorilor în activitatea industrială  140

VIII. RECEPŢIA AUDITIVĂ
1. Structura morfofuncţională a urechii  141
2. Elemente de acustică   143
    2.1. Oscilaţii acustice  143
    2.2. Frecvenţa oscilaţiilor acustice  144
    2.3. Intensitatea oscilaţiilor acustice și nivelul de tărie a sunetelor  145
    2.4. Reflexia oscilaţiilor   148
    2.5. Defazajul, rezonanţa și bătaia oscilaţiilor  149
3. Conducerea oscilaţiilor acustice  152
    3.1. Teoria rezonanţei auzului 154
    3.2. Conducerea osoasă și teoria lui Wever și Bray  155
4. Metode de determinare a sensibilităţii auditive  156
    4.1. Acumetria fonică și acumetria instrumentală  156
    4.2. Examenul cu dispozitive speciale  157
    4.3. Audiometria  158
    4.4. Diferenţierea sunetelor în raport cu înălţimea  160
    4.5. Diferenţierea sunetelor în raport cu timbrul  161
    4.6. Diferenţierea sunetelor în raport cu durata  162
5. Tipuri de surditate  162
6. Determinarea localizării spaţiale a sunetelor   163
    6.1. Localizarea auditivă  163
    6.2. Modele experimentale pentru localizarea sonospaţială  165
7. Adaptarea auditivă și aplicaţii practice  168
    7.1. Dinamica sensibilităţii auditive ca efect al adaptării   168
    7.2. Efectele zgomotului asupra sensibilităţii auditive  169
    7.3. Modalităţi de atenuare a zgomotului  171

IX. PERCEPŢIA ÎNSUȘIRILOR SPAŢIALE ALE OBIECTELOR
1. Percepţia mărimii  172
2. Percepţia formei  174
3. Desprinderea figurii de fond  178
    3.1. Figurile duble  179
    3.2. Camuflajul  181
4. Percepţia de adâncime 182
5. Orientarea în spaţiu  184
6. Percepţia timpului  186
    6.1.Timp biologic și timp psihologic  186
    6.2. Orientarea temporală  187
    6.3. Perceperea succesiunii   187
    6.4. Perceperea și aprecierea duratelor  188
    6.5. Metode de cercetare a percepţiei timpului  189
        6.5.1. Timp vid și timp plin   189
        6.5.2. Evaluarea verbală  189
        6.5.3. Evaluarea prin reproducere  189
        6.5.4. Evaluarea prin producere  189
    6.6. Influenţa farmacodinamică a unor droguri asupra percepţiei timpului   190
7. Percepţia mișcării 191
8. Iluziile perceptive  193
    8.1. Teoria montajului   194
    8.2. Tipuri de iluzii perceptive  194
    8.3. Iluzii optico-geometrice   196
    8.4. Iluzia de mișcare  198
        8.4.1. Mișcarea aparentă  198
        8.4.2. Modelul lui Wertheimer   199
        8.4.3. Iluzia care afectează forma mișcării (fenomenul Pulfrich)  200
        8.4.4. Iluzia care afectează forma mobilului (efectul Auersperg-Buhrmester) .... 200
        8.4.5. Iluzia de amplitudine a mișcării   200

X. ATENŢIA
1. Complexitatea fenomenologică a atenţiei  201
    1.1. Motivaţie și prosexigenie 202
    1.2. Reacţia de orientare  203
2. Modelarea experimentală a particularităţilor atenţiei  204
    2.1. Stabilitatea atenţiei   204
    2.2. Volumul atenţiei  205
    2.3. Distribuţia atenţiei  205
    2.4. Deplasarea atenţiei  205
    2.5. Distragerea atenţiei   206
    2.6. Probe speciale de atenţie  206
3. Supravegherea tablourilor de comandă; vigilenţă și atenţie  213
    3.1. Fluctuaţiile atenţiei   213
    3.2. Fluctuaţiile performanţelor  214
    3.3.Modele experimentale pentru studiul detecţiei și urmăririi semnalelor 215
    3.4. Condiţii experimentale în sarcinile de detecţie  215
    3.5. Măsurarea performanţelor în probele de vigilenţă  216

XI . GÂNDIREA ȘI LIMBAJUL
1. Gândirea   217
    1.1. Școli psihologice și modele experimentale preferate  217
    1.2. Cercetări experimentale privind studiul noţiunilor  219
        1.2.1. Metode privind însușirea noţiunilor  219
        1.2.2. Condiţii care pot favoriza sau frâna formarea noţiunilor  222
    1.3. Modele experimentale pentru cercetarea proceselor și operaţiilor gândirii  223
        1.3.1. Rezolvarea de probleme   231
        1.3.2. Dificultăţi în rezolvarea de probleme: fixitatea funcţională și fixitatea metodei  233
        1.3.3. Modele de probleme pentru cercetarea experimentală a perspicacităţii și raţionamentului logico-matematic  233
2. Limbajul  235
    2.1. Consideraţii teoretice și metodologice  235
    2.2. Elemente de morfofiziologie a fonaţiei  238
    2.3. Componentele sonore și semantice ale vorbirii 239
        2.3.1. Componenta sonoră (acustică)  240
        2.3.2. Componenta semantică  242
        2.3.3. Direcţiile de cercetare experimentală a limbajului   242

XII. MEMORIA
1. Consideraţii teoretice și metodologice  248
2. Bazele neurofiziologice și biochimice ale memoriei  248
3. Cercetarea experimentală a memoriei  252
    3.1. Metode de investigare a memoriei  252
    3.2. Aparate utilizate în studiul memoriei (mnemometrele)  257

Bibliografie  259


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu