Editura Trei
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
An aparitie : 2015
ISBN 978-606-719-296-4
Nr pagini : 1032
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 104 lei la Editura,
87 lei la elefant , 78 lei la librarie.net
Întemeietor al Institutului Superior de Informaţii, primul rector al acestei unităţi de elită a învăţământului românesc, director adjunct al Serviciului Român de Informaţii timp de peste patru ani, profesorul univ. dr. Dumitru Cristea este incontestabil unul dintre cei mai redutabili specialişti în domeniul psihologiei sociale aplicate. Adăugând la seria volumelor şi studiilor publicate până în prezent acest impresionant „Tratat de psihologie socială", profesorul Dumitru Cristea marchează într-un mod semnificativ bibliografia aferentă acestui domeniu al cunoaşterii ştiinţifice.
Acad. Alexandru Surdu
Profesorul Dumitru Cristea a dovedit că energia unui caracter este singura care nutreşte deopotrivă performanţele şi linia unei vocaţii. De la „războiul propriu" cu paradigma ştiinţei oficiale din anii ’70 la biruinţa de azi, prin această carte execepţională noi identificăm o linie de continuitate, linia unui destin profesional şi a unei energii morale. Dumitru Cristea, un profesor de remarcabilă vocaţie şi un prieten de rară discreţie, într-o lume atât de zgomotoasă şi, vai, atât de ameninţată de inconstanţă şi nesinceritate.
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu
Psihologia socială este una dintre cele mai fascinante ştiinţe ale acestui început de mileniu. Chiar dacă nu este încă o „maşină de fabricat zei", statut la care fără îndoială aspiră, este în mod cert un foarte eficient instrument de cunoaştere şi perfecţionare a personalităţii şi a vieţii sociale.
Prof. univ. dr. Dumitru Cristea
Cuprins:
Capitolul 1. Psihologia socială şi societatea 15
1.1. Generalităţi privind problematica psihologiei sociale 15
Introducere 15
Obiectul şi problematica psihologiei sociale 19
Evoluţia istorică a psihologiei sociale 25
1.2. Psihologia socială în sistemul ştiinţelor despre om 28
Relaţiile psihologiei sociale cu alte discipline umaniste 29
Constituirea sistemului ştiinţelor despre om
1.3. Teorie şi metodă în psihologia socială 35
Teoria şi funcţiile sale 36
Metoda în cercetarea ştiinţifică 39
Cercetarea operaţională în ştiinţele sociale 51
1.4. Principalele orientări teoretice în psihologia socială 54
Behaviorismul 54
Teoriile cognitive 56
Teoriile fenomenologice 58
Teoriile simbolice 59
Teoriile sistemic‑structuraliste 61
Teoriile psihanalitice 64
Teoriile sociometrice 66
Teoriile schimbului social 68
Dialectica în calitate de teorie generală a existenţei 69
Noi orientări teoretice contemporane 72
Capitolul 2. Realitatea socială 74
2.1. Realitatea socială — mediul existenţei umane 74
Distincţii conceptuale 76
Relaţia natură‑societate‑cultură 79
2.2. Construirea şi cunoaşterea realităţii sociale 83
Realitatea socială — între determinaţii obiective şi construct mental 84
Percepţia realităţii fizice şi a realităţii sociale 88
2.3. Reprezentările sociale 90
Definirea, caracterizarea şi clasificarea reprezentărilor sociale 91
Funcţiile reprezentărilor sociale 95
Structura şi dinamica reprezentărilor sociale 97
2.4. Procesele şi factorii care mediază construirea realităţii sociale 102
Factori de personalitate 102
Procese psihoindividuale şi psihosociale 104
Schemele cognitive ş i operaţionale în cadrul percepţiei sociale 120
Structuri cognitive generice 128
Operatori socioculturali care mediază construirea realităţii 131
Factori istorici care intervin în procesul construirii realităţii 142
2.5. Erori intervenite în procesul construirii realităţii sociale 143
Fabricarea evenimentelor 144
Percepţia automată a evenimentelor 145
Gândirea iluzorie 145
2.6. Modalităţi de corecţie în procesul construirii realităţii 146
Disonanţa cognitivă 147
Negocierea socială a realităţii 148
Consensul social 148
Efectul corectiv al practicii 149
2.7. Realitatea socială ca sistem 150
Structura generală a realităţii sociale 151
Relaţiile structurale şi funcţionale dintre subsistemele sociale 152
Capitolul 3. Persoana 155
3.1. Personalitatea umană din perspectivă psihosocială 155
Distincţii conceptuale 155
Principalele teorii şi modele privind personalitatea 163
Profilul psihosocial al persoanei 184
Formarea şi evoluţia personalităţii 188
3.2. Persoana, Eul şi imaginea de sine 195
Eul în structura personalităţii 196
Eul, sinele, imaginea de sine şi stima de sine 199
Formarea şi evoluţia Eului şi a imaginii de sine 203
Monitorizarea de sine şi prezentarea de sine 206
Mecanisme de apărare ale Eului 214
Procese psihosociale implicate în formarea imaginii de sine 217
Mecanisme psihosociale de automenţinere a imaginii de sine 224
Eul şi înţelegerea emoţiilor 226
3.3. Nivelul de aspiraţie în activitatea persoanei 375
Aspectul dinamic al persoanei: evaluarea şi realizarea de sine 231
Nivelul de aspiraţie şi reuşita socială 233
3.4. Statutul şi rolul social în dinamica persoanei 237
Delimitări conceptuale 237
Niveluri de analiză a rolurilor 241
Conflictele de rol 244
3.5. Identitatea socială a persoanei 249
Definirea conceptului de identitate socială 250
Teorii privind identitatea socială 251
Principalele dimensiuni ale identităţii sociale 255
Disfuncţionalităţi apărute la nivelul identităţii sociale 260
Capitolul 4. Relaţiile interpersonale 263
4.1. Generalităţi privind relaţiile sociale şi psihosociale 263
Relaţiile interpersonale — formă principală a relaţiilor sociale 263
Structura şi dinamica relaţiilor interpersonale 275
Teorii generale vizând relaţiile interpersonale 279
4.2. Relaţiile de intercunoaştere 296
Caracteristicile generale ale cunoaşterii interpersonale 296
Structura activităţii de cunoaştere interpersonală 299
Procese cognitive specifice implicate în cunoaşterea interpersonală 307
Surse ale unor erori în formarea impresiilor interpersonale 310
4.3. Relaţiile socioafective 311
Caracterizare generală a relaţiilor preferenţiale 311
Teorii privind natura relaţiilor afective 316
Factorii care condiţionează formarea relaţiilor preferenţiale 324
Profunzimea relaţiilor afective 336
Singurătatea ca fenomen psihosocial 350
Capitolul 5. Relaţiile de comunicare şi influenţă 355
5.1. Comunicarea interpersonală 355
Definirea şi caracterizarea activităţii de comunicare 356
Teorii generale vizând comunicarea 357
5.2. Factorii implicaţi în procesul comunicării 371
Dimensiuni psihosociale ale personalităţii implicate în procesul de comunicare‑influenţă 371
Factorii psihosociali 374
Factorii socioculturali şi ideologici 375
Factori contextuali 375
Factori ce ţin de coduri şi de mesaje 376
Caracteristicile canalului de comunicare 378
5.3. Limbaj şi comunicare 378
5.4. Formele comunicării interpersonale 381
5.5. Analiza tranzacţională a comunicării 389
5.6. Factorii perturbatori ai comunicării 397
5.7. Strategii de optimizare a comunicării interpersonale 402
Capitolul 6. Influenţa socială 408
6.1. Influenţă, atitudini şi comportament 408
Definirea şi caracterizarea relaţiilor de influenţă 408
Relaţia dintre influenţă, atitudini şi comportament 410
Aspecte teoretice privind influenţa psihosocială 414
Clasificarea formelor de influenţă 416
Analiza structurii situaţiei de influenţă 419
Mecanismele psihosociale implicate în realizarea influenţei 421
Factori psihoindividuali şi psihosociali implicaţi în realizarea influenţei 426
6.2. Principalele forme ale influenţei psihosociale 429
Persuasiune şi comunicare 429
Manipularea ca formă de influenţă în cadrul relaţiilor sociale 440
Influenţa minorităţilor 450
6.3. Efectele influenţei psihosociale 463
Uniformitate, conformism şi supunere socială 463
Putere, autoritate şi influenţă socială 470
Rezistenţa la influenţă 475
Capitolul 7. Relaţiile funcţionale 483
7.1. Relaţiile interpersonale în cadrul activităţilor sociale 483
Definirea şi caracterizarea relaţiilor funcţionale 484
Clasificarea relaţiilor funcţionale 486
7.2. Structura şi dinamica relaţiilor funcţionale 488
Factorii implicaţi în desfăşurarea relaţiilor funcţionale 488
Dinamica generală a relaţiilor funcţionale 490
7.3. Negocierea ca formă a relaţiilor funcţionale 491
Definirea şi caracterizarea relaţiilor de negociere 492
Structura şi dinamica relaţiilor de negociere 493
7.4. Optimizarea relaţiilor funcţionale 494
Capitolul 8. Microgrupurile sociale 496
8.1. Problematica generală a structurilor şi grupurilor sociale 496
8.2. Microgrupurile din perspectivă psihosocială 498
Definiţie, caracterizare generală, clasificare 499
Orientări teoretice şi modele vizând microgrupurile sociale 507
Dimensiunile psihosociale ale microgrupurilor 514
Dinamica şi funcţiile psihosociale ale microgrupurilor 516
8.3. Structuri şi procese psihosociale de grup 522
Structura socioafectivă a grupului 523
Structura şi procesele de comunicare în cadrul microgrupurilor 533
Structura autorităţii şi procesele de influenţă în cadrul microgrupurilor 543
Structura axiologic‑normativă 547
Structura motivaţional‑atitudinală 551
Structura sarcinii şi procesele de coacţiune 553
8.4. Fenomene psihosociale de grup 557
Coeziune, conformism şi deviaţionism 557
Leadershipul şi fenomenele aferente conducerii 566
Conflictualitatea de grup 585
Climatul psihosocial de grup 590
Dezindividualizarea 598
Cultura de grup 600
Inconştientul şi imaginarul de grup 605
8.5. Performanţa grupului 608
Definirea, caracterizarea şi evaluarea performanţei 608
Fenomenele aferente influenţei grupului asupra performanţelor sale 610
Strategii de optimizare a performanţelor microgrupurilor sociale 613
8.6. Caracteristicile principalelor tipuri de microgrupuri sociale 614
Microgrupurile naturale 615
Microgrupurile artificiale 617
8.7. Dinamica grupului ca instrument de acţiune psihosocială 621
Generalităţi privind conceptul de „dinamică a grupului" 621
Principalele direcţii de intervenţie în cadrul microgrupurilor 622
Capitolul 9. Organizaţiile 624
9.1. Organizaţiile ca sisteme psihosociale 624
Omul şi comportamentul organizaţional 625
Definirea şi caracterizarea generală a organizaţiilor 630
Clasificarea organizaţiilor 633
Concepţii teoretice privind natura organizaţiilor 636
Dimensiunile fundamentale ale organizaţiilor 645
9.2. Structura şi funcţiile organizaţiilor 647
Analiza structural‑funcţională a organizaţiilor 647
Caracteristicile structurale ale organizaţiilor 654
Funcţiile psihosociale ale organizaţiilor 661
9.3. Dinamica organizaţională 664
Aspecte generale ale dinamicii organizaţionale 664
Procesele psihosociale implicate în dinamica organizaţională 666
9.4. Conducerea organizaţiilor 690
Definirea şi caracterizarea generală a conducerii 690
Funcţiile conducerii 693
Decizia în activitatea de conducere 698
Stilul organizaţional de conducere 702
9.5. Resursele umane ale organizaţiilor 709
Aspecte conceptuale privind problematica resurselor umane 710
Activitatea de asigurare şi gestionare a resurselor umane 712
Cariera profesională 716
9.6. Fenomene psihosociale specifice organizaţiilor 729
Stresul organizaţional şi oboseala psihofizică 730
Conflictele organizaţionale şi mobbingul 736
Satisfacţia profesională şi psihosocială 745
Climatul organizaţional şi moralul personalului 749
Cultura organizaţională 753
9.7. Performanţa organizaţională 766
Definirea şi caracterizarea noţiunii de performanţă organizaţională 766
Evaluarea performanţei organizaţionale 770
9.8. Intervenţie şi schimbare organizaţională 773
Definirea şi caracterizarea conceptelor de bază 773
Principalele direcţii ale intervenţiei şi schimbării organizaţionale 778
Strategii de intervenţie şi de optimizare a proceselor psihosociale 779
Rezistenţa la schimbare 794
9.9. Direcţii actuale de evoluţie a sistemelor organizaţionale 773
Capitolul 10. Mulţimile şi fenomenele de mulţime 797
10.1. Generalităţi privind mulţimile sociale 797
Delimitări conceptuale 797
Clasificarea şi caracterizarea generală a mulţimilor 800
Mulţimile în societatea contemporană 806
10.2. Principiile de bază ale psihologiei mulţimilor 808
Caracteristicile psihologice ale mulţimilor 809
Dinamica mulţimilor 821
Liderii şi conducerea mulţimilor 824
10.3. Psihosociologia comunităţilor 833
Obiectul şi problematica psihologiei comunităţii 834
Conceptele şi principiile de bază ale psihologiei comunităţii 835
Domenii de aplicare a psihologiei comunităţii 837
10.4. Opinia publică 839
Definirea şi caracterizarea generală a opiniei publice 839
Structura şi dinamica opiniei publice 847
10.5. Comunicarea de masă ca fenomen psihosocial 857
Definiţie şi caracterizare generală 856
Comunicarea de masă şi opinia publică 862
Principalele forme particulare ale comunicării de masă 869
Manipularea opiniei publice 875
10.6. Evaluarea opiniei publice: sondajele de opinie 879
Definiţie, caracterizare generală şi funcţii psihosociale 879
Exigenţe specifice de efectuare a sondajelor de opinie 881
Capitolul 11. Socialitate şi conduite sociale 884
11.1. Noţiuni generale 884
11.2. Conduitele aferente coezivităţii sociale 886
Comportamentele prosociale 887
Comportamentele cosociale 893
Comportamentele antisociale 906
11.3. Conduita morală 917
Cadrul conceptual aferent problematicii conduitelor morale 917
Procese psihosociale implicate în formarea conduitei morale 920
11.4. Familia şi conduita familială 922
Definirea şi caracterizarea familiei ca microgrup social 922
Clasificarea şi formele familiei 923
Funcţiile familiei 925
Procese psihosociale în cadrul familiei 926
1.1. Generalităţi privind problematica psihologiei sociale 15
Introducere 15
Obiectul şi problematica psihologiei sociale 19
Evoluţia istorică a psihologiei sociale 25
1.2. Psihologia socială în sistemul ştiinţelor despre om 28
Relaţiile psihologiei sociale cu alte discipline umaniste 29
Constituirea sistemului ştiinţelor despre om
1.3. Teorie şi metodă în psihologia socială 35
Teoria şi funcţiile sale 36
Metoda în cercetarea ştiinţifică 39
Cercetarea operaţională în ştiinţele sociale 51
1.4. Principalele orientări teoretice în psihologia socială 54
Behaviorismul 54
Teoriile cognitive 56
Teoriile fenomenologice 58
Teoriile simbolice 59
Teoriile sistemic‑structuraliste 61
Teoriile psihanalitice 64
Teoriile sociometrice 66
Teoriile schimbului social 68
Dialectica în calitate de teorie generală a existenţei 69
Noi orientări teoretice contemporane 72
Capitolul 2. Realitatea socială 74
2.1. Realitatea socială — mediul existenţei umane 74
Distincţii conceptuale 76
Relaţia natură‑societate‑cultură 79
2.2. Construirea şi cunoaşterea realităţii sociale 83
Realitatea socială — între determinaţii obiective şi construct mental 84
Percepţia realităţii fizice şi a realităţii sociale 88
2.3. Reprezentările sociale 90
Definirea, caracterizarea şi clasificarea reprezentărilor sociale 91
Funcţiile reprezentărilor sociale 95
Structura şi dinamica reprezentărilor sociale 97
2.4. Procesele şi factorii care mediază construirea realităţii sociale 102
Factori de personalitate 102
Procese psihoindividuale şi psihosociale 104
Schemele cognitive ş i operaţionale în cadrul percepţiei sociale 120
Structuri cognitive generice 128
Operatori socioculturali care mediază construirea realităţii 131
Factori istorici care intervin în procesul construirii realităţii 142
2.5. Erori intervenite în procesul construirii realităţii sociale 143
Fabricarea evenimentelor 144
Percepţia automată a evenimentelor 145
Gândirea iluzorie 145
2.6. Modalităţi de corecţie în procesul construirii realităţii 146
Disonanţa cognitivă 147
Negocierea socială a realităţii 148
Consensul social 148
Efectul corectiv al practicii 149
2.7. Realitatea socială ca sistem 150
Structura generală a realităţii sociale 151
Relaţiile structurale şi funcţionale dintre subsistemele sociale 152
Capitolul 3. Persoana 155
3.1. Personalitatea umană din perspectivă psihosocială 155
Distincţii conceptuale 155
Principalele teorii şi modele privind personalitatea 163
Profilul psihosocial al persoanei 184
Formarea şi evoluţia personalităţii 188
3.2. Persoana, Eul şi imaginea de sine 195
Eul în structura personalităţii 196
Eul, sinele, imaginea de sine şi stima de sine 199
Formarea şi evoluţia Eului şi a imaginii de sine 203
Monitorizarea de sine şi prezentarea de sine 206
Mecanisme de apărare ale Eului 214
Procese psihosociale implicate în formarea imaginii de sine 217
Mecanisme psihosociale de automenţinere a imaginii de sine 224
Eul şi înţelegerea emoţiilor 226
3.3. Nivelul de aspiraţie în activitatea persoanei 375
Aspectul dinamic al persoanei: evaluarea şi realizarea de sine 231
Nivelul de aspiraţie şi reuşita socială 233
3.4. Statutul şi rolul social în dinamica persoanei 237
Delimitări conceptuale 237
Niveluri de analiză a rolurilor 241
Conflictele de rol 244
3.5. Identitatea socială a persoanei 249
Definirea conceptului de identitate socială 250
Teorii privind identitatea socială 251
Principalele dimensiuni ale identităţii sociale 255
Disfuncţionalităţi apărute la nivelul identităţii sociale 260
Capitolul 4. Relaţiile interpersonale 263
4.1. Generalităţi privind relaţiile sociale şi psihosociale 263
Relaţiile interpersonale — formă principală a relaţiilor sociale 263
Structura şi dinamica relaţiilor interpersonale 275
Teorii generale vizând relaţiile interpersonale 279
4.2. Relaţiile de intercunoaştere 296
Caracteristicile generale ale cunoaşterii interpersonale 296
Structura activităţii de cunoaştere interpersonală 299
Procese cognitive specifice implicate în cunoaşterea interpersonală 307
Surse ale unor erori în formarea impresiilor interpersonale 310
4.3. Relaţiile socioafective 311
Caracterizare generală a relaţiilor preferenţiale 311
Teorii privind natura relaţiilor afective 316
Factorii care condiţionează formarea relaţiilor preferenţiale 324
Profunzimea relaţiilor afective 336
Singurătatea ca fenomen psihosocial 350
Capitolul 5. Relaţiile de comunicare şi influenţă 355
5.1. Comunicarea interpersonală 355
Definirea şi caracterizarea activităţii de comunicare 356
Teorii generale vizând comunicarea 357
5.2. Factorii implicaţi în procesul comunicării 371
Dimensiuni psihosociale ale personalităţii implicate în procesul de comunicare‑influenţă 371
Factorii psihosociali 374
Factorii socioculturali şi ideologici 375
Factori contextuali 375
Factori ce ţin de coduri şi de mesaje 376
Caracteristicile canalului de comunicare 378
5.3. Limbaj şi comunicare 378
5.4. Formele comunicării interpersonale 381
5.5. Analiza tranzacţională a comunicării 389
5.6. Factorii perturbatori ai comunicării 397
5.7. Strategii de optimizare a comunicării interpersonale 402
Capitolul 6. Influenţa socială 408
6.1. Influenţă, atitudini şi comportament 408
Definirea şi caracterizarea relaţiilor de influenţă 408
Relaţia dintre influenţă, atitudini şi comportament 410
Aspecte teoretice privind influenţa psihosocială 414
Clasificarea formelor de influenţă 416
Analiza structurii situaţiei de influenţă 419
Mecanismele psihosociale implicate în realizarea influenţei 421
Factori psihoindividuali şi psihosociali implicaţi în realizarea influenţei 426
6.2. Principalele forme ale influenţei psihosociale 429
Persuasiune şi comunicare 429
Manipularea ca formă de influenţă în cadrul relaţiilor sociale 440
Influenţa minorităţilor 450
6.3. Efectele influenţei psihosociale 463
Uniformitate, conformism şi supunere socială 463
Putere, autoritate şi influenţă socială 470
Rezistenţa la influenţă 475
Capitolul 7. Relaţiile funcţionale 483
7.1. Relaţiile interpersonale în cadrul activităţilor sociale 483
Definirea şi caracterizarea relaţiilor funcţionale 484
Clasificarea relaţiilor funcţionale 486
7.2. Structura şi dinamica relaţiilor funcţionale 488
Factorii implicaţi în desfăşurarea relaţiilor funcţionale 488
Dinamica generală a relaţiilor funcţionale 490
7.3. Negocierea ca formă a relaţiilor funcţionale 491
Definirea şi caracterizarea relaţiilor de negociere 492
Structura şi dinamica relaţiilor de negociere 493
7.4. Optimizarea relaţiilor funcţionale 494
Capitolul 8. Microgrupurile sociale 496
8.1. Problematica generală a structurilor şi grupurilor sociale 496
8.2. Microgrupurile din perspectivă psihosocială 498
Definiţie, caracterizare generală, clasificare 499
Orientări teoretice şi modele vizând microgrupurile sociale 507
Dimensiunile psihosociale ale microgrupurilor 514
Dinamica şi funcţiile psihosociale ale microgrupurilor 516
8.3. Structuri şi procese psihosociale de grup 522
Structura socioafectivă a grupului 523
Structura şi procesele de comunicare în cadrul microgrupurilor 533
Structura autorităţii şi procesele de influenţă în cadrul microgrupurilor 543
Structura axiologic‑normativă 547
Structura motivaţional‑atitudinală 551
Structura sarcinii şi procesele de coacţiune 553
8.4. Fenomene psihosociale de grup 557
Coeziune, conformism şi deviaţionism 557
Leadershipul şi fenomenele aferente conducerii 566
Conflictualitatea de grup 585
Climatul psihosocial de grup 590
Dezindividualizarea 598
Cultura de grup 600
Inconştientul şi imaginarul de grup 605
8.5. Performanţa grupului 608
Definirea, caracterizarea şi evaluarea performanţei 608
Fenomenele aferente influenţei grupului asupra performanţelor sale 610
Strategii de optimizare a performanţelor microgrupurilor sociale 613
8.6. Caracteristicile principalelor tipuri de microgrupuri sociale 614
Microgrupurile naturale 615
Microgrupurile artificiale 617
8.7. Dinamica grupului ca instrument de acţiune psihosocială 621
Generalităţi privind conceptul de „dinamică a grupului" 621
Principalele direcţii de intervenţie în cadrul microgrupurilor 622
Capitolul 9. Organizaţiile 624
9.1. Organizaţiile ca sisteme psihosociale 624
Omul şi comportamentul organizaţional 625
Definirea şi caracterizarea generală a organizaţiilor 630
Clasificarea organizaţiilor 633
Concepţii teoretice privind natura organizaţiilor 636
Dimensiunile fundamentale ale organizaţiilor 645
9.2. Structura şi funcţiile organizaţiilor 647
Analiza structural‑funcţională a organizaţiilor 647
Caracteristicile structurale ale organizaţiilor 654
Funcţiile psihosociale ale organizaţiilor 661
9.3. Dinamica organizaţională 664
Aspecte generale ale dinamicii organizaţionale 664
Procesele psihosociale implicate în dinamica organizaţională 666
9.4. Conducerea organizaţiilor 690
Definirea şi caracterizarea generală a conducerii 690
Funcţiile conducerii 693
Decizia în activitatea de conducere 698
Stilul organizaţional de conducere 702
9.5. Resursele umane ale organizaţiilor 709
Aspecte conceptuale privind problematica resurselor umane 710
Activitatea de asigurare şi gestionare a resurselor umane 712
Cariera profesională 716
9.6. Fenomene psihosociale specifice organizaţiilor 729
Stresul organizaţional şi oboseala psihofizică 730
Conflictele organizaţionale şi mobbingul 736
Satisfacţia profesională şi psihosocială 745
Climatul organizaţional şi moralul personalului 749
Cultura organizaţională 753
9.7. Performanţa organizaţională 766
Definirea şi caracterizarea noţiunii de performanţă organizaţională 766
Evaluarea performanţei organizaţionale 770
9.8. Intervenţie şi schimbare organizaţională 773
Definirea şi caracterizarea conceptelor de bază 773
Principalele direcţii ale intervenţiei şi schimbării organizaţionale 778
Strategii de intervenţie şi de optimizare a proceselor psihosociale 779
Rezistenţa la schimbare 794
9.9. Direcţii actuale de evoluţie a sistemelor organizaţionale 773
Capitolul 10. Mulţimile şi fenomenele de mulţime 797
10.1. Generalităţi privind mulţimile sociale 797
Delimitări conceptuale 797
Clasificarea şi caracterizarea generală a mulţimilor 800
Mulţimile în societatea contemporană 806
10.2. Principiile de bază ale psihologiei mulţimilor 808
Caracteristicile psihologice ale mulţimilor 809
Dinamica mulţimilor 821
Liderii şi conducerea mulţimilor 824
10.3. Psihosociologia comunităţilor 833
Obiectul şi problematica psihologiei comunităţii 834
Conceptele şi principiile de bază ale psihologiei comunităţii 835
Domenii de aplicare a psihologiei comunităţii 837
10.4. Opinia publică 839
Definirea şi caracterizarea generală a opiniei publice 839
Structura şi dinamica opiniei publice 847
10.5. Comunicarea de masă ca fenomen psihosocial 857
Definiţie şi caracterizare generală 856
Comunicarea de masă şi opinia publică 862
Principalele forme particulare ale comunicării de masă 869
Manipularea opiniei publice 875
10.6. Evaluarea opiniei publice: sondajele de opinie 879
Definiţie, caracterizare generală şi funcţii psihosociale 879
Exigenţe specifice de efectuare a sondajelor de opinie 881
Capitolul 11. Socialitate şi conduite sociale 884
11.1. Noţiuni generale 884
11.2. Conduitele aferente coezivităţii sociale 886
Comportamentele prosociale 887
Comportamentele cosociale 893
Comportamentele antisociale 906
11.3. Conduita morală 917
Cadrul conceptual aferent problematicii conduitelor morale 917
Procese psihosociale implicate în formarea conduitei morale 920
11.4. Familia şi conduita familială 922
Definirea şi caracterizarea familiei ca microgrup social 922
Clasificarea şi formele familiei 923
Funcţiile familiei 925
Procese psihosociale în cadrul familiei 926
Evoluţii actuale vizând familia 927
11.5. Conduita intersexuală
929
Fundamentele psihosociale ale conduitei sexuale 929
Asimetria rolurilor de sex 933
Dinamica vieţii sexuale în ontogeneză 935
Conduite sexuale aberante 943
Evoluţii actuale ale relaţiilor de cuplu 948
11.6. Conduita religioasă 949
Fundamentele psihosociale ale fenomenelor religioase 949
Determinaţii psihoindividuale ale conduitelor religioase 955
Principalele confesiuni şi secte religioase 959
11.7. Conduita economică 965
Principalele forme ale comportamentelor economice 965
Conduita de consum 966
11.8. Conduita estetică 973
Forme ale conduitei estetice 973
Moda ca fenomen psihosocial 974
11.9. Conduita politică 978
Consideraţii generale şi delimitări conceptuale 978
Forme de manifestare a conduitei politice 973
Comunicarea politică 982
11.10. Alte forme ale conduitelor sociale 983
Capitolul 12. Relaţia dintre mediul natural şi cel psihosocial 985
12.1. Mediul psihosocial şi sănătatea 985
Conceptul de sănătate din perspectivă psihosocială 985
Factori psihici, psihosociali şi socioculturali cu valenţe patogene 988
Categorii psihopatologice ale vieţii sociale 995
Optimizarea relaţiei mediu psihosocial–sănătate 999
12.2. Psihosociologia habitatului 1000
Dimensiunile psihosociale ale mediului 1000
Fenomenele negative ale inadecvării omului la mediu 1007
Optimizarea ambianţei sociale şi a raportului om–natură 1012
Bibliografie selectivă 1015
Fundamentele psihosociale ale conduitei sexuale 929
Asimetria rolurilor de sex 933
Dinamica vieţii sexuale în ontogeneză 935
Conduite sexuale aberante 943
Evoluţii actuale ale relaţiilor de cuplu 948
11.6. Conduita religioasă 949
Fundamentele psihosociale ale fenomenelor religioase 949
Determinaţii psihoindividuale ale conduitelor religioase 955
Principalele confesiuni şi secte religioase 959
11.7. Conduita economică 965
Principalele forme ale comportamentelor economice 965
Conduita de consum 966
11.8. Conduita estetică 973
Forme ale conduitei estetice 973
Moda ca fenomen psihosocial 974
11.9. Conduita politică 978
Consideraţii generale şi delimitări conceptuale 978
Forme de manifestare a conduitei politice 973
Comunicarea politică 982
11.10. Alte forme ale conduitelor sociale 983
Capitolul 12. Relaţia dintre mediul natural şi cel psihosocial 985
12.1. Mediul psihosocial şi sănătatea 985
Conceptul de sănătate din perspectivă psihosocială 985
Factori psihici, psihosociali şi socioculturali cu valenţe patogene 988
Categorii psihopatologice ale vieţii sociale 995
Optimizarea relaţiei mediu psihosocial–sănătate 999
12.2. Psihosociologia habitatului 1000
Dimensiunile psihosociale ale mediului 1000
Fenomenele negative ale inadecvării omului la mediu 1007
Optimizarea ambianţei sociale şi a raportului om–natură 1012
Bibliografie selectivă 1015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu