20/08/2015

EROS SI CIVILIZATIE. O cercetare filosofica asupra lui Freud

Autor : Herbert Marcuse      
Editura Trei
Colectia Psihologia pentru toți
An aparitie :1996, 2015
Editia a II-a    
Editia originala: Eros and Civilization,1955
Traducerea Cătălina şi Louis Ulrich
ISBN 978-606-719-356-5
Nr pagini : 288
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 28 lei la Editura, 26,13 lei la elefant (14,85 lei ebook-ul), 21 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Download pdf (editia 1996) pe scribd

Descrierea editurii:

Satisfacerea neîngrădită a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibilă cu limitările impuse de progresul civilizaţiei? Lansată de Freud în celebrul text Disconfort în cultură (1930), întrebarea este reluată peste un sfert de veac de către Herbert Marcuse, eminent filosof din Şcoala de la Frankfurt. În vreme ce Freud oferă un răspuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de către societatea represivă, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivităţii Civilizaţiei prin forţa unificatoare, vitală şi ludică a Erosului. Soluţiile de emancipare sugerate de către Marcuse au influenţat profund mişcările studenţeşti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexuală din ultima jumătate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de ştiinţele socio-umane, înspre toţi cei ce vor să înţeleagă mecanismele alienante ale „societăţii abundenţei".

Acest eseu foloseşte categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Există procese psihice, altădată autonome şi identificabile, care sunt absorbite de funcţia individului în stat - de către existenţa sa publică. Problemele psihologice se transformă aşadar în probleme politice.
Herbert Marcuse

Pornind de la Freud şi de la tradiţia eliberatoare a filosofiei şi culturii, Marcuse schiţează tabloul unei civilizaţii în care alienarea şi reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinală şi nealienantă a muncii, jocului şi sexualităţii libere şi deschise, toate acestea conducând mai departe către emancipare şi fericire.
Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse

Herbert Marcuse (1898-1979) s-a născut la Berlin, a fost asistentul lui Martin Heidegger, dar şi membru al Şcolii de la Frankfurt. A fugit din Germania în 1933, stabilindu-se în SUA, unde a devenit un reper intelectual pentru protestele civice din anii ’60-’70, dar şi pentru critica socială cu rădăcini marxiene şi freudiene.


Cuprins:

Prefaţă politică ... 11
Prefaţă la ediţia întâi ... 25
Introducere ... 27

   PARTEA ÎNTÂI. Sub domnia principiului realităţii ... 33

I. Tendinţa ascunsă a psihanalizei ... 35
   Principiul plăcerii şi principiul realităţii
   Reprimare genetică şi reprimare individuală
   "întoarcerea refulatului" în civilizaţie
   Civilizaţie şi lipsă: raţionalizarea renunţării
   "Amintirea lucrurilor trecute" ca vehicul al eliberării

II. Originea reprimării individului (Ontogeneza) ... 44
   Aparatul psihic ca unitate dinamică a contrariilor
   Stadii în teoria freudiană a instinctelor
   Natura conservatoare a instinctelor primare
   Posibila supremaţie a principiului Nirvana
   Sine, eu, supraeu
   "Corporalizarea" sufletului
   Caracterul reacţionar al supraeului
   Evaluarea concepţiei fundamentale a lui Freud
   Analiza interpretării istoriei în psihologia lui Freud
   Distincţia dintre reprimare şi "reprimare suplimentară"
   Munca înstrăinată şi principiul randamentului
   Organizarea sexualităţii: tabuurile asupra plăcerii
   Organizarea instinctelor distructive
   Dialectica fatală a civilizaţiei

III. Originea civilizaţiei represive (Filogeneza) ... 76
   "Moştenirea arhaică" a eului individual
   Psihologie individuală şi psihologie de grup
   Hoarda primordială: revolta şi restaurarea dominaţiei
   Conţinutul dublu al sentimentului de vinovăţie
   întoarcerea refulatului în religie
   Eşecul revoluţiei
   Schimbări în imaginile tatălui şi imaginile mamei

IV. Dialectica civilizaţiei ... 97
   Nevoia de apărare întărită împotriva distrugerii
   Cerinţa de sublimare (desexualizare) a civilizaţiei
   Slăbirea Erosului (instinctele vieţii); eliberarea distructivităţii
   Progres în productivitate şi progres în dominare
   Controale intensificate în civilizaţia industrială
   Declinul luptei cu tatăl
   Depersonalizarea supraeului; contractarea eului
   împlinirea înstrăinării
   Dezintegrarea principiului randamentului

V. Interludiu filosofic ... 123
   Teoria freudiană a civilizaţiei în tradiţia filosofiei occidentale
   Eul ca subiect agresiv şi transcendent
   Logos ca logică a dominaţiei
   Protestul filosofic împotriva logicii dominaţiei
   Fiinţă şi devenire: permanenţă versus transcendenţă
   întoarcerea eternă la Aristotel, Hegel, Nietlsche
   Eros ca esenţă a existenţei

   PARTEA A DOUA. Dincolo de principiul realităţii ... 143

VI. Limitele istorice ale principiului consacrat al realităţii ... 145
   Caracterul învechit alpenuriei şi dominaţiei
   Ipoteza unui nou principiu al realităţii
   Dinamica instinctuală spre civilizaţia nonrepresivă
   Problema verificării ipotezei

VII. Fantasmă şi utopie ... 155
   Fantasmă versus raţiune
   Păstrarea "trecutului arhaic"
   Valoarea de adevăr a fantasmei
   Imaginea vieţii fără reprimare şi angoasă
   Posibilitatea libertăţii reale în civilizaţia avansată
   Nevoia de redefinire a progresului

VIII. Imaginile lui Orfeu şi Narcis ... 172
   Arhetipurile existenţei umane în civilizaţia nonrepresivă
   Orfeu şi Narcis versus Prometeu
   Lupta mitologică a Erosului împotriva tiraniei raţiunii-împotriva morţii
   Reconciliera omului cu natura în cultura sensibilă

IX. Dimensiunea estetică ... 185
   Estetica precum ştiinţă a sensibilităţii
   Reconcilierea dintre plăcere şi libertate, instinct şi moralitate
   Teoriile estetice ale lui Baumgarten, Kant şi Schiller
   Elemente ale unei culturi nonrepresive
   Transformarea muncii în joc

X. Transformarea sexualităţii în Eros ... 208
   Abolirea dominaţiei
   Efectul asupra instinctelor sexuale
   "Autosublimarea" sexualităţii în Eros
   Sublimare represivă versus sublimare liberă
   Apariţia relaţiilor sociale nonrepresive
   Munca drept joc liber al facultăţilor umane
   Posibilitatea relaţiilor libidinale de muncă

XI. Eros şi Thanatos ... 232
   Noua idee despre raţiune: raţionalitatea satisfacerii
   Moralitatea libidinală
   Lupta împotriva curgerii timpului
   Schimbarea în relaţia dintre Eros şi instinctul morţii

Epilog. Critica revizionismului neofreudian ... 246



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu