CAPITOLUL 1
METODE SI
PROCEDEE UTILIZATE IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SI CORECTAREA TULBURARILOR DE PRONUNTIE
11
1.1. Metodele
şi procedeele, didactice. Definitie, functii şi clasificare 11
1.1.1. Definitia metodologiei şi a metodei
didactice 11
1.1.2. Functiile metodelor şi procedeelor didactice 11
1.1.3. Sistemul metodelor de învătamant. Clasificare 12
1.2. Descrierea
principalelor metode didactice folosite in procesul de terapia limbajului 15
1.2.1. Metode didactice intuitive 15
1.2.1.1. Observaţia 15
1.2.1.2. Demonstraţia 16
1.2.2. Metode didactice verbale 19
1.2.2.1. Povestirea 19
1.2.2.2. Explicatia 21
1.2.2.3. Conversatia 21
1.2.3. Metode didactice activizante 22
1.2.3.1. Exercitiile 22
1.2.3.1.1. Etapele exercitiilor 23
1.2.3.1.2. Cerinte metodice 23
1.2.3.2. Jocul de rol 25
1.2.4. Metode creative şi interactive 27
1.2.4.1. Sinectica sau Gordon 27
1.2.4.2. Metoda cubului 28
1.2.4.3. Brainstorming-ul 28
CAPITOLUL 2
ELEMENTELE
SEGMENTALE – PERSPECTIVĂ LINGVISTICA ŞI PSIHOPEDAGOGICĂ 31
2.1. Delimitări
conceptuale 31
2.1.1. Sunet 31
2.1.2. Fonem, alofon, arhifonem 32
2.2. Fonemele -
componente ale sistemului lingvistic cu implicaţii asupra competentei de
comunicare 34
2.2.1. Dubla articulare a sistemului
lingvistic 34
2.2.2. Unitati segmentale 36
2.2.2.1. Vocalele 37
CAPITOLUL 3
ELEMENTE
SEGMENTALE CONSONANTICE 45
3.1.
Perspective ale foneticii articulaitorii şi acustice asupra contrastelor
consoanei 45
3.1.1. Nivelul sonorizării 45
3.1.2. Modul de articulare 49
3.1.3. Locul de articulare 51
3.1.4. Nazalizarea 53
3.2. Delimitari
segmentale la nivelul silabei 54
CAPITOLUL 4
ELEMENTUL
SUPRASEGMENTAL INTENSIV –ACCENTUL 57
4.1. Accentul -
perspectivă lingvistică 57
4.1.1. Accentul fix şi mobil 61
4.1.2. Accentul in rădăcinile cuvintelor 62
4.2. Accentul –
perspetiva psiholingvistică cu aplicatii
metodice 66
4.2.1. Metode de utilizare şi predare a
accentului in vederea fatcilitării coarticulării 67
CAPITOLUL 5
PREDAREA
PROPOZITIILOR ŞI FRAZELOR CU AJUTORUL ACCENTULUI ŞI RITMULUI 71
5.1.
Introducerea mijloacelor prozodice 71
5.1.1. Precizarea conceptelor 71
5.1.2. Educarea pronuntiei propozitiei şi frazei
pentru unele categorii de persoane 72
5.2. Valorizarea
metodica a accentului 74
5.2.1. Tipuri de accent şi valentele lor psihopedagogice
74
5.2.2. Metode şi procedee utilizate pentru
formarea deprinderilor de utilizare a accentului 76
5.2.2.1. Procedeul indicării grafice
a accentului
intr-un numar de silabe 76
5.2.2.2. Procedeul modificării intensitatii
vocii 77
5.2.2.3. Fenomenul duratei in antrenarea utilizării
accentului 78
5.2.2.4. Intensitate şi durata in antrenarea accentului 79
5.2.2.5. Etapa de formare a deprinderilor de
utilizare corecta a accentului in cadrul cuvintelor, sintagmelor şi
propoziţiilor 79
5.2.3. Implicatii psihopedagogice ale
ritmului vorbirii 81
CAPITOLUL 6
ELEMENTUL
SUPRASEGMENTAL EXTENSIV –INTONAŢIA 87
6.1. Delimitări
conceptuale 87
6.2. Melodia 88
6.3. Functiile
intonatiei 90
6.4. Contururile
intonationale - o abordare lingvistică cu implicatii psihopedagogice 92
6.5. Patternu-urile
intonatorii - aspecte patologice 101
CAPITOLUL 7
PREDAREA
PROPOZIŢIEI ŞI FRAZEI CU AJUTORUL PAUZELOR
105
7.1. Predarea
sintagmelor şi a pauzelor 105
7.1.1. Impărtirea in sintagme 105
7.1.2. Pauzele 106
7.2.
Obiectivele predarii propozitiilor si frazelor cu ajutorul pauzelor 106
7.2.1. Dezvoltarea respiratiei verbale
106
7.2.2. Formarea deprinderilor de
distribuire a pauzelor 107
7.3. Activitatea
de distribuire a pauzelor desfăşurată in cadrul orelor de citire 108
7.4. Predarea
ritmului 108
7.5. Elemente
metodice pentru formarea ritmului si tempoului vorbirii 112
7.6. Metode şi
modalităţi de introducere a intonatiei in antrenamentul auditiv al copilului cu
deficientă de auz 114
7.6.1. Analiza fonematica 115
CAPITOLUL 8
PROCESUL
COARTICULATORIU --
ASIBÎILAREA 119
8.1.
Introducere 119
8.2. Cauzele
coarticularii 120
8.3. Contexte coarticulatorii - analiză şi detaliere 122
8.3.1. Asimilarea 124
8.3.1.1. Tipuri de asimilari 125
8.3.1.1.1. Palatalizarea 125
8.3.1.1.2. Labia1izarea 127
8.3.1.1.3. Nazalizarea 130
8.3.1.1.4. Fricativizarea 130
8.3.1 1.5. Velarizarea 132
8.3.1.1.6. Bilabializarea 133
CAPITOLUL 9
ALTE CONTEXTE
COARTICULATORII ŞI IMPLICAŢIILE ACESTORA
IN PROCESUL DE COMUNICARE 135
9.1.
Desonorizarea 135
9.2. Aspirarea 136
9.3. Neutralizarea
137
9.4. Asilabizarea
sau semivocalizarea 139
9.4.1. Diftongii 139
9.4.1.1. Diftongii ascendenti 140
9.4.1.2. Diftongii descendenti 142
9.4.2. Triftongii 143
9.5. Anularea
stopului glotal 145
9.6. Scurtarea vocalică
postconsonantică 148
9.6.1. Perspective şi controverse asupra statutului
fonological lui „i” 150
9.7. Abordare
conclusiva 151
CAPITOLUL 10
IMPACTUL COARTICULAŢIEI
ASUPRA INTELIGIBILITĂŢII PRONUNŢIEI LA DEFICIENTII DE AUZ 153
10.1. Consideraţii
introductive 153
10.2.
Interpretarea rezultatelor notate in fişele
de evaluare a pronuntiei elevilor deficienti de auz şi stabilirea
gradului de inteligibilitate globala 155
10.3.
Surprinderea variatiei procentului de inteligibilitate in functie de materialul
verbal folosit la evaluare 157
10.4. Evaluarea
variatiei inteligibilitatii pronuntiei elevilor hipoacuzici in functie de
grupele de auditori 158
10.5. Evaluarea
greşelilor de coarticulatie in cadrul fiecărei forme de coarticulatie cat şi in
functie de tipurile de coarticulatie 159
10.6.
Consideraţii finale
BIBLIOGRAFIE 169
