Editura Universitara
Colectia Psihologie
An aparitie :2007,2010, 2013
Editia a III-a revizuita
ISBN 973-749-866-3
Nr pagini :275
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 33,71 lei la Editura, indisp
lei la elefant , 35 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU
Download pdf (are o extensie ciudata, dar se deschide cu adobe)
Descrierea
editurii:
Aproape despre toate transformările majore de la începutul dezvoltării fiinţei umane spunem că se „învaţă”. Despre copil spunem: învăţă să meargă, învaţă să vorbească, să scrie, să citească…Mai târziu, spunem tot mai rar învaţă şi mai ales spunem că învaţă lucrurile care se referă la achiziţionarea de cunoştinţe (învaţă matematica, istoria etc.). Mai rar gândim despre adult că a învăţat şi învaţă să iubească (sau să nu iubească), să lupte pentru visurile lui (sau să renunţe la ele), să îşi asume responsabilităţi (sau să le evite). Cunoaşterea omului a evoluat suficient de mult ca să ştim (la nivel teoretic - formal) că omul învaţă aproape tot ce îl face om. Ştim că omul învaţă semnale, semnificaţii şi teorii, preferinţe, obişnuinţe, interese, atitudini şi valori. Ştim că în domeniul cognitiv omul învaţă să perceapă şi să înţeleagă lumea dar şi să o evalueze, să decidă dacă o menţine neschimbată sau dacă o schimbă. Ştim că şi în sfera motivaţională, omul învaţă, de exemplu, să aibă nevoie de o diplomă universitară, de o casă spaţioasă, de… bibliotecă sau telefon mobil, că îşi diversifică gama motivaţiilor pentru diferite activităţi (învaţă pentru a se respecta pe sine şi pentru a fi respectat) sau o restrânge (dispar motivele de a acţiona pentru obţinerea licenţei…dacă licenţa într-un domeniu de specializare nu-i mai asigură practicarea profesiei pentru care s-a specializat). La nivel empiric, în contextul vieţii noastre de zi cu zi, ţinem oare cont de faptul că totul se învaţă – şi binele şi răul?
Aproape despre toate transformările majore de la începutul dezvoltării fiinţei umane spunem că se „învaţă”. Despre copil spunem: învăţă să meargă, învaţă să vorbească, să scrie, să citească…Mai târziu, spunem tot mai rar învaţă şi mai ales spunem că învaţă lucrurile care se referă la achiziţionarea de cunoştinţe (învaţă matematica, istoria etc.). Mai rar gândim despre adult că a învăţat şi învaţă să iubească (sau să nu iubească), să lupte pentru visurile lui (sau să renunţe la ele), să îşi asume responsabilităţi (sau să le evite). Cunoaşterea omului a evoluat suficient de mult ca să ştim (la nivel teoretic - formal) că omul învaţă aproape tot ce îl face om. Ştim că omul învaţă semnale, semnificaţii şi teorii, preferinţe, obişnuinţe, interese, atitudini şi valori. Ştim că în domeniul cognitiv omul învaţă să perceapă şi să înţeleagă lumea dar şi să o evalueze, să decidă dacă o menţine neschimbată sau dacă o schimbă. Ştim că şi în sfera motivaţională, omul învaţă, de exemplu, să aibă nevoie de o diplomă universitară, de o casă spaţioasă, de… bibliotecă sau telefon mobil, că îşi diversifică gama motivaţiilor pentru diferite activităţi (învaţă pentru a se respecta pe sine şi pentru a fi respectat) sau o restrânge (dispar motivele de a acţiona pentru obţinerea licenţei…dacă licenţa într-un domeniu de specializare nu-i mai asigură practicarea profesiei pentru care s-a specializat). La nivel empiric, în contextul vieţii noastre de zi cu zi, ţinem oare cont de faptul că totul se învaţă – şi binele şi răul?
Valeria Negovan este doctor, profesor universitar emerit (Universitatea din Bucuresti) si profesor universitar asociat (Universitatea Titu Maiorescu) cu expertiza in domenii ca psihologie generala, psihologia educatiei, psihologia invatarii, psihologia carierei, formare si consiliere profesionala, consiliere scolara, consiliere vocationala, cercetare. Autor a 34 de carti si capitole in carti, a numeroase articole publicate in reviste cu factor de impact sau indexate BDI si in volumele proceedings indexate in baze de date internationale reprezentative ale conferintelor internationale; Este Laureat Profesor BOLOGNA (2015), distinctie decernata de Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR). Sursa: Meteor Press
Dintre cartile sale:
Introducere in psihologia educatiei, Curtea Veche 2004, Universitara 2005, 2006,
Psihologia carierei, Universitara 2010, Meteor Press 2021
Psihologie pozitiva aplicata in educatie, Universitara 2013, Meteor Press 2021
Ghid de studiu al specificului cunoasterii stiintifice în psihologie (coautor), Universitara 2013, 2014
Psihologia invatarii. Forme, strategii si stil, Universitara 2007, 2010, 2013
Motivatie si angajament in invatarea scolara (co-coord), Universitara 2017
Motivatia pentru invatare la varsta adulta (co-coord), Universitara 2017
Adolescentii si cariera (co-coord), Universitara 2017
Introducere 5
Capitolul 1
Învăţarea umană
- de la fiinţa reactivă la personalitatea proactiva 11
1.1. Evoluţia cunoaşterii ştiinţifice a învăţării:
teorii, modele, perspective de abordare 12
1.2. Teoriile învăţării - demers investigativ cu
finalitate descriptiv - explicativă 17
1.3. Modelele învăţării: de la teoretic- reflexiv la
pragmatic-aplicativ 27
1.3.1.
Abordarea tradiţională a învăţării: reacţie la stimul şi dirijare externă sau
omul ca fiinţă reactiva 28
1.3.1.1. Modele asociaţioniste ale
învăţării 29
1.3.1.2. Modelul gestaltist al învăţării -
provocarea depăşirii atomismului asociaţionist 42
1.3.2. Abordarea
modernă şi contemporană a învăţării: activism şi autodeterminare sau omul ca
fiinţă activă şi proactivă 45
1.3.2.1. Modele cognitiviste ale învăţării
45
1.3.2.2. Modele constructiviste ale
învăţării 48
1.3.2.3. Modele actuale şi de perspectivă
ale învăţării 54
1.4. Perspectivele de abordare - nevoia de sinteză şi integrare în conceptualizarea
învăţării 61
Capitolul 2
Învăţarea -
activitate complexă, pluridimensională şi plurinivelară 68
2. 1. Formele învăţării - expresie a
multidimensionalitãţii şi complexităţii învăţării ca activitate 68
2.2. Diferenţiere şi integrare structural - dinamică în
învăţare 73
2.2.1. De la
învăţarea animală la învăţarea umană şi de la învăţarea elementară la învăţarea
complexă 74
2.2.2.
Domeniile învăţării - învăţare cognitivă, psihomotorie şi afectivă 78
2.2.3. Forme
ale învăţării ca modificare observabilă de comportament 88
2.2.4. Forme
ale învăţării ca transformare a structurilor cunoaşterii 92
2.2.5. Forme
ale învăţării ca modificare a inserţiei omului în mediul social 104
2.2.6. Forme
ale învăţării ca modificare a modalităţilot de a învăţa 107
2.2.7.
Învăţarea in contextul dezvoltării personale şi profesionale 118
Capitolul 3
Învăţarea
autoreglatã - expresia potenţialului evolutiv al fiinţei umane 134
3.1. Autoreglare, metacogniţie, învăţare autoreglaţă –
delimitări conceptuale 134
3.2. Conceptul de învăţare autoreglată 139
3.3. Autoreglarea învăţării- structură şi dinamică 150
3.3.1.
Autoreglarea cognitivã şi metacognitiva în învăţare 151
3.3.1.1. Cogniţia şi metacogniţia -
domenii ale autoreglării învăţării 151
3.3.1.2. Autoreglarea cognitivă şi
metacognitivă în învăţare 156
3.3.2.
Autoreglarea motivaţională si afectivă în învăţare 163
3.3.2.1. Motivatia şi afectivitatea -
domenii ale autoreglării învăţării 163
3.3.2.2. Autoreglarea motivatiei şi
afectivităţii în învăţare 181
Capitolul 4
Strategiile şi
stilul - resurse şi consecinţe ale autoreglarii învăţării 187
4.1. Strategiile - de la resurse la consecinţe in
autoreglarea învăţării 187
4.1.1. Conceptul
de strategie de învăţare - dificultăţile unei operaţionalizări 187
4.1.1.1. Strategii de învăţare sau
strategii cognitive? 189
4.1.1.2. Strategii de învăţare sau
strategii metacognitive? 200
4.1.1.3. Strategii de învăţare sau
strategii motivaţionale şi afective? 202
4.1.1.4. Strategii de învăţare sau
strategii de adaptare? 205
4.1.1.5. Strategii de învăţare sau
strategii de studiu? 208
4.1.2.
Strategiile învăţării - taxonomii sintetice 212
4.2. Stilul de învăţare - expresia eficienţei în
învăţare 222
4.2.1.
Stilul- stabilitatea funcţionării personalităţii 223
4.2.2.
Stilul de învăţare - evoluţia unui concept controversat 232
În loc de încheiere: Preambul la deschiderea propriului
Tratat de psihologia învăţării 244
Bibliografie 247
