TRATAT DE PSIHOLOGIE CLINICA SI PSIHOPATOLOGIE

Autor :Serban Ionescu, Alain Blanchet, Michele Montreuil (coord), Jack Doron (coord)

Editura Trei

Colectia Psihologie-Psihoterapie

An aparitie : 2009, 2013
Editia a II-a

Editia originala 2006

Traducerea Aliza Peltier

ISBN 978-973-707-251-1

Nr pagini : 440

Format 170 x 240

Pret : 75,05 lei la Editura, 47,40 la Elefant (editia 2009), 47,40 la librarie.net

pdf aici (ed.2009)

Descriere:

Pe lângă evoluţia conceptelor, teoriilor şi metodelor psihologiei clinice şi psihopatologiei şi elementele de psihopatologie generală (cu menţionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000), urmărind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferenţial, tratamentul şi evoluţia bolii prezentate în primele două părţi, Tratatul de psihologie clinică şi psihopatologie oferă psihologului clinician instrumente utile desfăşurării activităţii sale. Autorii, toţi clinicieni, pun accent asupra consultaţiei clinice – conducerea ei şi tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relaţiei interpersonale, replicile adecvate şi neadecvate în consultaţia clinică – ilustrând cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate şi tehnicile de analiză a datelor clinice şi elaborarea unui proiect de cercetare clinică. În ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice – neuropsihologia clinică şi psihologia sănătăţii.

Michèl Montreuil este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis
Jack Doron este profesor de psihologie clinică şi psihopatologie, Université Bordeaux 2
Şerban Ionescu este profesor de psihopatologie la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis şi profesor emerit la Université du Québec à Trois-Rivières
Alain Blanchet este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis

Material bibliografic pt. admitere studii master specializarea psihologie clinică – evaluare şi intervenţie terapeutică (Univ Bucuresti)

Cuprins:

Lista autorilor 18

Cuvânt înainte 19

Introducere.

Psihologia clinică şi psihopatologică: o indispensabilă abordare multidimensională  21

Prima parte

Istorie şi baze

1. Istorie, teorii şi metode de Jack Doron şi Jean-Louis Pedinielli  25

       A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron 25

               I. Crearea conceptului de psihologie clinică 25

               II. Un somn îndelungat 26

               III. Naşterea psihologiei clinice franceze 27

        B. Teoria şi metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli 29

               I. Studiul de caz 30

               II. Consultaţia 33

               III. Testele şi scalele 35

               IV. Observaţia clinică 37

        C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli 39

               I. Psihanaliza 39

               II. Fenomenologia 40

        D. Psihologie clinică şi psihopatologie, de Jack Doron 41

               I. Practici clinici, practici de cercetare 42

               II. Psihopatologie şi epidemiologie 42

                      a. Normalitate şi patologie 42

                      b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate 43

                      c. Interacţiuni biozpsihosociale 44

               III. Diagnostice descriptive şi modele psihopatologice 45

        E. Concluzie, de Jack Doron 45

               I. Existenţă, suferinţă 45

               II. Subiect, etică 46

               III. Pentru o renaştere a psihologiei clinice 47

2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice şi psihopatologiei de Monique Plaza şi Henri Cohen 50

        A. Puţină istorie 51

        B. Psihologia clinică şi demersul diagnostic 56

               I. Practica nuanţată a testelor 56

               II. Disfuncţii elementare, tulburări complexe 57

               III. Analiza interacţiunilor şi feedbackurilor în anamneză 58

               IV. Noţiunea de psihopatologie secundară 62

        C. Psihologia clinică şi psihopatologia 64

               I. Modelul biomedical 65

               II. Modelul psihanalitic 67

               III. Modelul behaviorist 70

               IV. Modelul cognitivist 72

               V. Modelul sistemic 73

               VI.Modelul umanist 74

        D. Spre o abordare integrativă 79

               I. Exemplul dislexiei 79

               II. Cogniţie, emoţii şi neuroştiinţe 85

Partea a doua

Psihopatologie generală

3. Tulburările de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu şi Serban Ionescu 91

 Prolegomene la o psihopatologie a copilului 91

        A. Tulburările dezvoltării în marile clasificări internaţionale 94

        B. Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD) sau tulburările comunicării (DSM) sau tulburarea vorbirii şi limbajului (CFTMEA) 97

               I. Tulburări specifice ale achiziţiei articulării (ICD) sau tulburări fonologice (DSM) sau tulburare izolată a articulării (CFTMEA) 98

                      a. Semeiologie 98

                      b. Epidemiologie 98

                      c. Etiologie 98

                      d. Tratament 99

               II. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip expresiv (ICD şi DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA)  99

                      a. Semeiologie 99

                      b. Epidemiologie 99

                      c. Etiologie 100

                      d. Diagnostic diferenţial 100

               III. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip receptiv (ICD) şi tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA) 100

                      a. Semeiologie 100

                      b. Epidemiologie 101

                      c. Etiologia (tulburării de tip mixt receptiv-expresiv) 101

                      d. Diagnostic diferenţial 101

               IV. Afazie dobândită cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobândită cu epilepsie (CFTMEA) 101

                      a. Semeiologie 101

                      b. Epidemiologie 102

                      c. Etiologie 102

                      d. Evoluţie 102

               V. Alte tulburări ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD şi CFTMEA) 102

               VI.Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM şi CFTMEA) 103

                      a. Semeiologie 103

                      b. Epidemiologie 103

                      c. Diagnostic diferenţial 103

               VII. Balbism 104

                      a. Semeiologie 104

                      b. Epidemiologie 105

                      c. Etiologie 105

                      d. Diagnostic diferenţial 105

                      e. Tratament 105

                      f. Evoluţie 105

        C. Tulburările specifice ale achiziţiilor şcolare (ICD) sau tulburări ale învăţării (DSM) 106

              I.

                      a. Semeiologie 106

                      b. Epidemiologie 107

                      c. Etiologia tulburărilor învăţării 107

                      d. Diagnosticul diferenţial 107

                      e. Tratament 108

                      f. Evoluţie 108

               II. Tulburare specifică a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografică cu dislexie izolată (CFTMEA)  108

                      a. Semeiologie 109

                      b. Epidemiologie 109

                      c. Etiologie 110

                      d. Tratament şi evoluţie 111

               III. Tulburare specifică de aritmetică (sau de calcul, de învăţare a matematicii sau discalculie) (ICD şi CFTMEA), tulburare de calcul (DSM) 111

                      a. Semeiologie 111

                      b. Epidemiologie 112

               IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fără tulburare de citire (CFTMEA) 112

                      a. Semeiologie 112

                      b. Epidemiologie 113

                      c. Tratament 113

                      d. Evoluţie 113

        D. Tulburare specifică a dezvoltării motorii (ICD), tulburare a achiziţiei coordonării (ICD)sau retard psihomotor (tulburări specifice ale dezvoltării motorii) (CFTMEA) 113

                      a. Semeiologie 114

                      b. Epidemiologie 115

                      c. Tratament 115

                      d. Evoluţie 115

               I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autistă (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA) 116

                      a. Semeiologie 116

                      b. Epidemiologie 118

                      c. Etiologie 118

                      d. Diagnostic diferenţial 119

                      e. Evoluţie 120

               II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA) 120

               III. Sindrom Rett (ICD şi DSM) sau tulburare dezintegrativă a copilăriei (CFTMEA85) 121

                      a. Semeiologie 121

                      b. Epidemiologie 121

                      c. Etiologie 121

                      d. Evoluţie 122

               IV. Altă tulburare dezintegrativă a copilăriei (sindrom Heller sau demenţă infantilă, psihoză dezintegrativă, psihoză simbiotică) (ICD), tulburare dezintegrativă a copilăriei (DSM şi CFTMEA) 122

                      a. Semeiologie 122

                      b. Epidemiologie 122

                      c. Etiologie 122

               V. Sindromul Asperger 123

                      a. Semeiologie 123

                      b. Epidemiologie 123

                      c. Etiologie 124

                      d. Diagnostic diferenţial 124

                      e. Evoluţie 124

        F. Retard mental (ICD şi DSM), deficienţă mentală (CFTMEA) 124

                      a. Semeiologie 125

                      b. Epidemiologie 126

                      c. Etiologie 127

                      d. Diagnostic diferenţial 131

                      e. Intervenţie 132

        G. Retard mental cu tulburări de comportament semnificative care necesită o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologică (ICD), deficienţă cu polihandicap senzorial şi/sau motor) 132

        H. Tendinţele referitoare la tratament 132

4. Semiologia în psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol 136

        A. Semiologie, psihopatologie şi demers clinic 139

               I. Descrierea semiologică 140

               II. Elemente despre analiza psihopatologică 141

                      a. Noţiunea de structură 143

                      b. Semiologie şi structură 146

                      c. Vulnerabilitate şi istorie 147

               III. Nosografii 148

        B. Tulburări psihotice 150

               I. Clasificarea sindroamelor delirante 152

               II. Bufeu delirant acut 154

                      a. Elemente semiologice 155

                      b. Problema evoluţiei 156

               III. Schizofrenii 157

                      a. Semiologia clasică 158

                      b. Forme de debut 160

                      c. Forme evolutive 160

               IV. Deliruri persistente sistematizate 162

                      a. Deliruri interpretative (tip paranoic) 163

                      b. Deliruri imaginative (tip parafrenice) 164

                      c. Psihoze halucinatorii cronice 164

                      d. Problema reacţiilor paranoice 165

        C. Tulburări afective 165

               I. Sindrom depresiv 166

               II. Forme clinice ale depresiei 167

               III. Sindrom maniacal 168

               IV. Sindrom mixt 169

               V. Depresii primare 169

               VI. Depresii secundare 171

               VII. Stări maniacale şi stări mixte 172

        D. Tulburări nevrotice 173

               I. Sindroame anxio-fobice 174

                      a. Criză de angoasă sau tulburare de panică 174

                      b. Anxietate generalizată 175

                      c. Fobii 175

               II. Sindroame obsesional-compulsive 177

                      a. Obsesii şi compulsii 177

                      b. Nevroze obsesionale 178

                      c. Alte contexte obsesional-compulsive 179

               III. Sindroame isterice 179

                      a. Conversii somatice 180

                      b. Conversii psihice 181

                      c. Nevroze isterice 182

                      d. Alte contexte de sindroame conversive 183

        E. Tulburări ale personalităţii 183

               I. Personalitate limită 184

               II. Personalitate narcisică 185

               III. Personalitate psihopată 186

        F. Sindroame psihotraumatice 186

               I. Sindrom traumatic acut 187

               II. Sindrom traumatic persistent 187

               III. Reacţie traumatică 188

               IV. Componentă traumatică 189

        G. Concluzii 189

5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate şi rezilienţă de Serban Ionescu şi Colette Jourdan-Ionescu 191

        A. Conceptul de risc 192

        B. Risc şi vulnerabilitate  193

        C. Factori de risc 196

        D. Modele explicative 199

        E. Evaluarea riscului 202

        F. Apariţia şi evoluţia conceptului de rezilienţă 204

        G. Rezilienţa e rară? Ce ne învaţă studiile despre copiii maltrataţi? 209

        H. Factori de protecţie 211

        I. Conceptul de rezilienţă „asistată" 217

        J. Un tip de intervenţie de tip rezilienţă asistată 218

Partea a treia

Metodologie

6. Tehnicile consultaţiei de Marie-Carmen Castillo 225

Prima parte: definirea consultaţiei clinice, reflecţii şi folosirea sa 225

        A. Introducere 225

        B. Două paradoxuri 226

               I. Să îndemni la discurs fără să constrângi 226

               II. Asimetria 227

        C. Diferitele obiective ale consultaţiei clinice 228

               I. Consultaţia clinică 228

               II. Consultaţia de susţinere 229

               III. Consultaţia terapeutică  229

               IV. Consultaţia clinică de cercetare 230

               V. Ghidul de consultaţie 231

        D. Deontologia 232

               I. Secret profesional şi lucru în echipă 233

               II. Dezvăluirea secretului profesional 233

               III. Deontologie şi cercetare 234

Partea a doua: tehnicile consultaţiei 235

        A. Atitudinile clinicianului 235

               I. Ascultarea 235

               II. Empatia 236

               III. Știinţa liniştirii 236

               IV. Trei modalităţi de conducere a consultaţiei 237

                      Consultaţia directivă 237

                      Consultaţiile semidirecte 237

                      Consultaţiile nondirective 238

        B. Stabilirea relaţiei interpersonale în cadrul consultaţiei clinice 239

               I. Gestionarea distanţei 240

               II. Cererea 240

               III. Cadrul 241

               IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn 243

               V. Închiderea unei consultaţii clinice 244

        C. Replicile în consultaţia clinică 245

               I. Funcţia replicilor 245

               II. Replicile ca martori ai activităţii inferenţiale a clinicianului 246

               III. Replicile: co-construcţia spaţiului discursiv 247

               IV. Registrul replicilor 247

               V. Formele replicilor 248

                      a. Replicile directe 249

                      Întrebările informative 249

                      Ajutorul dat exprimării 250

                      Exemplu 250

                      Cereri de explicitare 250

                      Întrebări care evaluează credinţa 251

                      Interpretările 251

                      Exemplu 252

                      b. Replicile indirecte 252

                      Exemplu 252

                      Tăcerea 253

                      Ilustrare 253

               VI.Reacţiile pacienţilor la replici 254

                      a. Validarea 255

                      Exemplu 255

                      b. „Indecidabilitatea" 256

                      Exemplu 256

                      c. Nonvalidarea 257

 Partea a treia: riscurile consultaţiei 257

        A. Relaţii interpersonale 259

               I. Dificultăţi de gestionare a distanţei 259

               II. Proasta gestionare a cadrului 259

               III. Excesul de neutralitate 260

        B. Formulările neadecvate ale replicilor 261

               I. Vocabular complex 261

                     Exemplu: 261

               II. Supraîncărcarea lexicală 261

               III. Întrebări inductoare 262

               IV. Folosire a unui termen conotat 262

        C. Inadvertenţele inferenţiale 262

               I. Selectivitatea informaţiei 263

               II. Inadvertenţe ale raţionamentului clinic 263

               III. Iatrogenia în psihopatologie 265

               IV. Inadvertenţele cercetării 266

Partea a patra: tehnicile de analiză a datelor clinice 267

        A. Elaborarea unui dări de seamă clinice 267

        B. Analiza de conţinut: definiţie şi metodologie 268

               I. Detalierea conţinutului unei consultaţii 269

               II. Detalierea formei unei consultaţii 269

        C. Analiza de discurs 269

               I. Analiza conversaţională 270

               II. Analiza de discurs şi marcatorii de limbaj 271

                      a. Articularea textului 272

                      Exemplu 272

                      b. Implicarea enunţiativă 273

               III. Programele de prelucrare automată a discursurilor 274

        Concluzie 275

7. Elaborarea unui proiect de cercetare de Șerban Ionescu 277

        A. Cercetare şi practică 278

        B. Metoda clasică 280

        C. Studiul de caz şi cercetarea unui caz unic 282

        D. Noţiuni de metodologie a cercetării 285

               I. Problematica 285

               II. Ipotezele 286

               III. Alegerea instrumentelor 287

               IV. Eşantionarea 288

               V. Factori care reduc validitatea unei cercetări 290

               VI.Prelucrare a datelor 292

        E. Chestiuni de etică 293

        În chip de concluzie 295

Partea a patra

Domenii conexe

8. Neuropsihologia clinică de Michèle Montreuil şi Muriel Lezak 299

        A. Definiţie 299

        B. Istoria neuropsihologiei 300

               I. Curentele teoretice 300

               II. Examen şi probe neuropsihologice 302

                      a. Dezvoltarea normală şi patologică 302

                      b. Neurotraumatologia 302

                      c. Neurochirurgia cu scop terapeutic 303

        C. Neuropsihologia clinică, o contribuţie contemporană 303

               I. Neuropsihologia în câmpul neurologiei 305

               II. Evaluarea neuropsihologică în secolul al XXI-lea 307

                   Desfăşurarea unui examen neuropsihologic 307

                   Obiectivele evaluării 307

                   Debutul examenului şi locul central al consultaţiei clinice 308

                   Alegerea probelor 310

        D. Explorarea neuropsihologică a tulburărilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale  311

               I. Tulburările de atenţie 311

               II. Tulburări ale memoriei 313

                      a. Concepţii moderne despre memorizare 313

                      b. Testele care explorează memoria 316

                      c. Memoria de scurtă durată 316

                      d. Memoria episodică sau autobiografică 317

                      e. Memoria semantică 318

                      f. Memoria declarativă sau explicită (de natură episodică şi semantică) şi memoria nondeclarativă sau implicită (de natură procedurală) 318

                      g. Învăţarea implică în mod evident funcţiile mnezice 318

               III. Tulburările funcţiilor verbale sau afaziile 320

                      a. Generalităţi 320

                      b. Explorarea limbajului oral 321

                      c. Explorarea limbajului scris 322

                      b. Principalele tipuri de afazie 323

                      Afazia Broca 323

               IV. Tulburările percepţiei 325

                      a. Generalităţi (vezi şi Lechevalier et al., 1995) 325

                      b. Deficitele sferei vizuale 326

                      c. Deficitele sferei auditive 327

                      d. Deficitele sferei tactile 328

                      e. Tulburările schemei corporale sau asomatognoziile 329

                      f. Neglijenţa spaţială unilaterală sau semineglijenţa 330

               V. Tulburările deprinderilor gestuale sau apraxiile 331

                      a. Generalităţi 331

               VI.Tulburările legate de sindroamele frontale 334

                      a. Generalităţi 334

                      b. Tulburări ale reglării activităţii motorii 336

                      c. Tulburările cognitive 336

                      Funcţiile executive (Luria, 1978) 337

                      d. Tulburările comportamentului şi schimbările personalităţii 338

        E. Neuropsihologia demenţelor 339

               I. Definiţie şi cauze 339

                      a. Semiologie 340

                      b. „Demenţele corticale" şi „demenţele subcorticale" 340

                      c. Evaluarea rapidă a funcţiilor cerebrale superioare 341

        F. Sinteza şi restituirea bilanţului practicianului şi pacientului 343

        G. Locul examinării neuropsihologice în reeducare 344

        H. Concluzie 346

 9. Psihologia sănătăţii de Élisabeth Spitz 348

        A. Introducere 348

        B. Promovarea sănătăţii 353

               I. Modelele sociocognitive 353

               II. Modelele de self-empowerment  355

               III. Acţiunea colectivă 356

        C. Personalitatea şi sănătatea 357

               I. Factorii de vulnerabilitate şi sănătatea 358

                      a. Ostilitatea 358

                      b. Anxietatea 358

                      c. Afectele depresive 359

               II. Exprimarea emoţiilor şi sănătatea 360

                      a. Profilul de personalitate de tip C şi exprimarea emoţiilor 360

                      b. Exprimarea sau nonexprimarea emoţiilor in maladiile cronice  360

                      c. Alexitimia 361

               III. Factorii personali protectori şi sănătatea 362

                      a. Sentimentul de eficacitate personală sau autoeficacitatea 362

                      b. Optimismul 363

                      c. Sensul coerenţei 363

                      d. Rezilienţa 364

        D. Evenimentele de viaţă majore, tracasările cotidiene şi sănătatea 365

               I. Evenimentele de viaţă majore 365

               II. Tracasări cotidiene 366

        E. Susţinerea socială şi sănătatea 368

               I. Diferitele abordări ale susţinerii sociale 368

               II. Comunicarea socială a emoţiilor 369

        F. Modelele stres-coping şi sănătatea 371

               I. Teoria cognitivă a stresului a lui Lazarus şi a lui Folkman  371

                      a. Procesele de evaluare cognitivă 372

                      b. Procesul de a-face-faţă (coping), strategii de adaptare 373

               II. Modelul extins al stresului şi copingului după Moss şi Schaefer 376

               III. Modele de ajustare la maladia cronică de Maes, Leventhal şi De Ridder 377

 G. Modelele de self-reglare sau autoreglare şi sănătatea 379

 I. Reprezentări ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal 379

 II. Scopuri de viaţă, scopuri de sănătate 381

 III. Procesele de reglare a scopurilor 383

 IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sănătate al lui Maes 384

 H. Complianţa terapeutică 386

 I. Determinanţii legaţi de boală şi de tratament 388

 II. Determinanţii legaţi de relaţia medic/pacient 388

 III. Determinanţii referitori la pacient 389

 I. Calitatea vieţii şi sănătatea 390

Definiţia calităţii vieţii 391

Calitatea vieţii în diverse patologii 393

Referinţe bibliografice 396

Lexic 431

Index tematic 430

Index al autorilor citaţi 435