05/11/2012

PSIHOLOGIE CLINICA .De la traditie la modernitate




Autor : Ruxandra Rascanu (coord)            
An aparitie : 2009 
ISBN  978-973-737-715-9
Nr pagini : 190 
Format : B5

Pret : 29,50 lei 



Descrierea editurii:

        Parte componentă a inteligenţei colective, psihologia – ştiinţa sufletului, se înscrie între glasurile autorizate să cunoască, să ierarhizeze, să ofere alternative – soluţii problemelor din ce în ce mai complexe, mai diversificate ale existenţei umane din secolul XXI. În consens cu dezideratele unei veritable ştiinţe, psihologia clinică, în strânse conexiuni cu psihopatologia, psihiatria, psihologia sănătăţii, este din ce în ce mai solicitată să intervină eficient şi în cunoştinţă de cauză în hăţişul întrebărilor, problemelor, nevoilor, suferinţelor oamenilor, fie ei din activităţi solicitante, din spitale extrem de diverse ca profil, din larga normalitate, mai mult sau mai puţin vulnerabili, oricum expuşi riscului de a intra într-o stare deosebită/diferită pentru organism şi de multe ori extrem de greu de depăşit atât de subiect, cât şi de familie, de prieteni, chiar de comunitate.

        Ruxandra Rășcanu este profesor universitar emerit la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, unde predă cursuri de psihanaliză, psihosomatică și psihologie clinică. Cu o formație puternică de psiholog clinician, veghează ca această ramură a psihologiei să fie cât mai adecvat reprezentată și îmbrățișată de tinerii studenți, făcând eforturi pentru integrarea studenților în diferite zone ale activității umane (spitale, grădinițe, școli pentru persoane cu dizabilități, centre de dezintoxicare pentru persoane dependente de droguri etc.).

        Alte carti ale autorului
Dependenta si drog : aspecte teoretice si clinic ameliorative, 2008
Psihologie clinica: de la traditie la modernitate (coord), 2009
Copilul: un candidat la umanitate sau un complex cu multiple necunoscute?(coautor), 2011
In logica stiintelor criminale. Analize juridice si strategii de coping in materie penala (coautor), 2016
Destainuiri cu psihologul: de la copilarie la vârsta întelepciunii, 2017

Cuprins:

Cuvant inainte /9

CAPITOLUL 1 /11
Abordarea psihologica a afectiunilor dermatologice si impactul lor – cu accent asupra psoriazisului
                Drd. MIRONA MARCU-VALEAN /11
                Date generale asupra structurii pielii /11
                Comportamente de adaptare specifice tipologiei bolilor de piele /12
                                Tipologia bolilor de piele /12
                Etape ale adaptarii /13
                Deosebirea dintre bolile de piele si alte afectiuni ale corpului /14
                Descrierea afectiunilor dermatologice /14
                Psoriazisul /15
                Alte afectiuni dermatologice : acneea; dermatita atopica; vitiligo; urticaria /16
                Stresul si etiologia multifactoriala a bolilor /17
                Stresul psihosocial si psoriazisul, acneea, dermatita atopica, urticaria /17
                Patologia psihiatrica asociata afectiunilor dermatologice /18
                Afectiunile dermatologice si impactul lor /20
                Impact la nivelul imaginii corporale /21
                Impact la nivelul stimei de sine /21
                Calitatea vietii si afectiunile dermatologice /21
                Abordari psihoterapeutice /24
                Consilierea psihologica /25
                Bibliografie /28

CAPITOLUL 2 /31
Strategii de consiliere in cadrul diadei: depresie – periodicitate biologica la adulti
                Drd. OFELIA POPESCU /31
                Program de consiliere psihologica pentru grup de persoane diagnosticate cu depresie
                de intensitate medie aflate in menopauza sau andropauza /33
                                Principalul scop al programului /33
                                Argument pentru implementarea unui program de consiliere psihologica /33
                                Obiective principale /34
                                Motivatie de participare /35
                Rezultate: abordare reintegratoare psiho-sociala si comunitara /35
                Consilierul psiholog ca actor implicat direct in acest program complex /35
Bibliografie /37

CAPITOLUL 3/39
Factori psihosociali in organizatii. Un nou instrument de evaluare si principii de interventii in conexiune cu sanatatea mentala
                Drd. RALUCA IORDACHE /39
                Introducere /39
                Chestionarul Copenhaga de Evaluare a Factorilor Psihosociali /42
                Versiunile chestionarului /44
                Discutii /45
                Bibliografieselectiva /49

CAPITOLUL 4/51
Abordari teoretice si aplicative ale motivatiei la sportivii de performanta
                Drd. VIJIIALA (IGNAT) MIRELA /51
                Motivatia – definitii, tipologie si modalitati de abordare in sport /51
                Natura si componentele motivatiei la sportivii de performanta /53
                Unele teorii ale motivatiei adaptate in sportul de performanta /55
-          Teoria atribuirii /55
·         Modelul cognitiv /56
·         Taxonomia tridimensionala a lui Weiner /59
·         Modelul social-cognitiv /61
-          Teoria auto-eficacitatii /61
Factorii ce afecteaza auto-eficacitatea /61
-          Teoria competentei percepute /63
·         Modelul atingerii scopului /64
·         Modelul functional /64
·         Directii viitoare in cercetarea atribuirii /66
-          Teoria nevoii de succes /67
·         Modelul motivatiei de realizare in sport (Weinberg si Gould) /68
·         Aspecte specifice ale motivatiei in sportul de performanta /69
I.                    Increderea de sine in sport /69
II.                  Motivatia Sportiva /69
III.                Stabilirea obiectivelor de performanta in sport /70
IV.                Stilul explicativ /71
·         Motivatie si atitudine in sportul de performanta /72
·         Motivarea si stimularea permanenta /73
·         Respectarea personalitatii sportivului intre virtute si necesitate /73
·         Antrenarea vointei de a invinge /73
·         Viata sanatoasa – cerinta omniprezenta /74
                Bibliografie /74

CAPITOLUL 5/75
Timpul psihologic: o dimensiune a personalitatii
                Dr. ROSEANU GABRIEL /75
                Bibliografie /93

CAPITOLUL 6/95
Implicatii psihologice ale obezitatii in preadolescenta (pI)
                Drd. OANA-MARIA UDREA, Prof. dr. RUXANDRA RASCANU /95
                Semnificatii psihologice ale obezitatii copilului si preadolescentului /96
                Cadru teoretic – factorii psihologici ; cauze sau consecinte? /96
                Imaginea corporala la copii cu obezitate /100
Bibliografie /101
Perspective psihologice in abordarea terapeutica a obezitatii copilului (pII)
                Drd. OANA-MARIA UDREA, Prof. dr. RUXANDRA RASCANU /103
                Modele de interventie psihologica /107
                Bibliografie /109

CAPITOLUL 7/113
Investivarea timpurie in cazul copiilor cu tulburari din spectrul autist
                Drd. KISS JULIEN-FERENCZ /113
                Introducere – argument /113
                Teorii asupra autismului /113
·         Teorii Psihanalitice /114
·         Teorii cognitiviste /114
·         Teorii neuropsihologice si neurocognitiviste /114
-Teoria slabiciunii coerentei cerebrale (Frith) /114
-Teoria deficitului executiv /115
-Teoria mentala (Simon Baron-Cohen, Alan Leslie, Uta Frith, 1985) /115
-Teoria “neuronilor-oglinda” /115
Evaluarea si diagnosticul in cazul copiilor cu tulburari din spectrul autist /115
·         Autismul infantil /116
·         Tulburarea Asperger /116
·         Sindromul Rett /177
·         Tulburarea dezintegrativa a copilariei /118
Evaluarea psihologica /118
·         Scalele de evaluare a nivelului de dezvoltare /118
- Scalele screening /118
* “Checklist-ul pentru autism in cazul copiilor mici” (CHAT) (Anexa 1) /119
* Checklist-ul modificat pentru autism in cazul copilului mic (M-CHAT) (Anexa 2) /119
* Scala Australiana pentru Sindromul Asperger (Anexa 3) /119
* Checklist-ul comportamentului autist (ABC) /120
·         Etape in diagnosticul tulburarilor din spectrul autist /120
                Bibliografie /122
                Anexa 1 – Scala CHAT /123
                Anexa 2 – Scala M - CHAT /127
                Anexa 3 – Scala Australiana pentru sindromul autist /131

CAPITOLUL 8/135
Constructia limbajului expresiv si utilizarea metaforelor la persoanele cu schizofrenie
Drd. ANA VOICHITA TEBEANU, Prof. dr. RUXANDRA RASCANU /135
                Istoricul termenului de “schizofrenie”. Delimitari conceptuale /135
                Tulburari ale limbajului expresiv la persoanele cu schizofrenie: pragmatica si semantica /137
                Metafora: definitii si sensuri /138
                Locul metaforei in limbajul schizofrenicului . Motivatia cercetarii /139
Abordarea calitativa a studiului metaforei  in schizofrenie /146
Relevanta testului Rorscharch /146
Scurt istoric /146
Studiu de caz /147
Metafora in/si prin desen. Explorarea imaginarului prin testul proiectiv AT9 /152
                Bibliografie /154
                Anexa. Plansa 1 – Yves, testul proiectiv AT9 /157

CAPITOLUL 9/159
Aspecte psihosociale si recuperatorii in abordarea complexa a pacientilor internati in Sanatoriul de Nevroze Predeal
                Prof. Dr. RUXANDRA RASCANU, Dr. OCTAVIAN ALEXANDRU BRUMARU /159
                Miturile legate de boala mentala /162
·         Diagnosticarea la Sanatoriul de Nevroze Predeal /164
·         Repartitia subiectilor din lotul investigat conform varstei si sexului /164
·         Schimbari in stilul de viata evaluat prin chestionarul Rosenberg si chestionare proprii /164
·         Aspecte farmacologice legate de comorbiditate /165
·         Proceduri alternative utilizate in SNP /166
·         Rezultate obtinute la chestionarul Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine /166
·         Rezultate obtinute la chestionarul de asertivitate CASNP /166
·         Schimbari in atitudinile pacientilor internati la SNP /166
·         Modificari intervenite in deciziile pacientilor internati la SNP pentru consolidarea sanatatii globale urmate de actiuni – atitudini la revenirea in familie/la domiciliu /166
·         Indici de corelatie intre rezultatele probelor psihoclinice /167
·         Aspecte comparative ale rezultatelor la investigarea tip test-retest cu scale, chestionare psihoclinice – Reactia la antidepresive, anxiolitice /167
                Discutii si comentarii /167
                Concluzii /169
                Bibliografie selectiva /169

CAPITOLUL 10/171
Psihodrama – o psihoterapie de grup centrata pe individ. Repere teoretice si metodologice. Analiza de caz. 
                Drd. RADU VULCU /171
1.       Activitatea cu grupul  /178
1.a. Saluturi si activitatea psihomotrica /178
1.b. Jocuri in perechi /178
1.c. Situatia fiecaruia /179
1.d. Alegerea protagonistului /179
Analiza activitatii cu grupul /179
2.       Activitatea cu protagonistul /180
2.a. Luarea in contact /180
2.b. Popularea scenei /181
2.c. Interviul personajelor /181
2.d. Actiunea scenica /182
2.e. Integrarea /183
Analiza activitatii cu protagonistul /184
3.       Participarea auditoriului /185
Analiza activitatii de participare a auditoriului /184
                Bibliografie selectiva /186

In loc de concluzii
                Prof. dr. Ruxandra Rascanu /187

04/11/2012

PEDAGOGIE


Autor :  Mihai Diaconu, Ioan Jinga (coord)              
Editura ASE
Colectia
An aparitie : 2004 

ISBN  9735945177
Nr pagini : 603 
Format 130 x 200

Anticariat. 


Cuprins:

PARTEA I INTRODUCERE IN PEDAGOGIE

Capitolul 1 PEDAGOGIA CA STIINTA A EDUCATIEI
1.1 Evolutia reflectiei stiintifice asupra educatiei
1.1.1 Evolutia conceptiilor despre fenomenul educatiei
1.1.2 Evolutia pedagogiei ca metoda de cercetare a fenomenului educatiei
1.2 Specificul perspectivei pedagogice asupra educatiei
1.3 Statutul epistemologic al pedagogiei
1.4 Raporturile pedagogiei cu alte stiinte
1.4.1 Raporturile pedagogiei cu psihologia educatiei
1.4.2 Raporturile pedagogiei cu sociologia educatiei
1.4.3 Raporturile pedagogiei cu filozofia educatiei
1.5 Domeniile pedagogiei
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 2 PREGATIREA PEDAGOGICA SI COMPETENTELE PROFESIEI DIDACTICE
2.1 Semnificatia competentelor pedagogice si a maiestriei pedagogice
2.2 Taxonomia competentelor necesare in profesia didactica
2.3 Calitati personale cerute de profesia didactica
2.4 Obiectivele studierii pedagogiei din perspectiva competentelor didactice
Teme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 3 ASPECTE AXIOLOGICE ALE PROFESIEI DIDACTICE
3.1 Orientarea valorica pozitiva a educatiei
3.2 Evitarea „dresajului” si a indoctrinarii
3.3 Conlucrarea cu alte forme ale educatiei
3.4 Pregatirea elevilor in perspective autoeducatiei
3.5 Interpretarea umanista a functiilor educatiei
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 4 CERCETAREA PEDAGOCICA
4.1 Cercetarea stiintifica si etapele ei
4.2 Fermele cercetarii pedagogice
4.3 Obiectivele generale ale cercetarii pedagogice
4.4 Metodologia cercetarii pedagogice
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

ANEXE

PARTEA a II-a TEORIA EDUCATIEI

Capitolul 5 EDUCABILITATEA
5.1 Definirea conceptului
5.2 Factorii educabilitatii
5.2.1 Ereditatea
5.2.2 Mediul
5.2.3 Educatia
5.3 Limitele educabilitatii
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 6 FINALITATILE EDUCATIEI
6.1 Caracterul finalist al educatiei
6.2 Niveluri si categorii de finalitati ale educatiei
6.2.1 Modelul educatiei
6.2.2 Obiectivele generale ale invatamantului
6.2.3 Obiectivele generale ale ciclurilor de invatamant
6.2.4 Obiectivele disciplinelor de invatamant
6.2.5 Obiectivele operationale
6.3 Clasificarea obiectivelor pe domenii si clase taxonomice
6.3.1 Taxonomia domeniului cognitive
6.3.2 Taxonomia domeniului afectiv
6.3.3 Taxonomia domeniului psihomotor
6.3.4 Taxonomia domeniului perceptiv
6.4 Dimensiunile (laturile)educatiei
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 7 EDUCATIA INTELECTUALA
7.1 Obiectivele educatiei intelectuale
7.2 Dezvoltarea capacitatilor de conceptualizare
7.2.1 Specificul conceptualizarii
7.2.2 Sarcini de invatare care stimuleaza dezvoltarea capacitatilorde conceptualizare
7.3 Dezvoltarea capacitatilor de intelegere
7.3.1 Conditiile psihologice ale intelegerii
7.3.2 Strategii pedagogice ale dezvoltarii capacitatilor de intelegere
7.4 Dezvoltarea capacitatilor rezolutive
7.4.1 Natura proceselor rezolutive
7.4.2 Strategiile pedagogice ale dezvoltarii capacitatilor rezolutive
7.4.3 Strategiile antrenarii progresive a elevilor
7.4.4 Strategia sporirii progresive a contributiei personale a elevilor la identificarea si rezolvarea problemelor
7.4.5 Strategia formarii unor deprinderi de lucru utile in rezolvarea de probleme
7.5 Stimularea creativitatii elevilor
7.5.1 Natura creativitati
7.5.2 Strategii pedagogice de stimulare a creativitatii elevilor
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 8 EDUCATIA MORALA
8.1 Conceptul de „educatie moral ǎ ”
8.2 Obiectivele educatiei morale: formarea constiintei si a conduitei morale
8.2.1 Formarea constiintei morale
8.2.2 Formarea conduitei morale
8.3 Continutul educatiei morale
8.4 Principiile educatiei morale
8.5 Metode de educatie moral ǎ
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 9 EDUCATIA TEHNOLOGICA SI PROFESIONALA
9.1 Conceptul de educatie tehnologica
9.2 Obiectivele educatiei tehnologice
9.3 Continutul si metodele educatiei tehnologice
9.4 Educatia profesionala: semnificatie si obiective
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 10 EDUCATIA ESTETICA
10.1 Conceptul de educatie estetica
10.2 Obiectivele educatiei estetice
10.2.1 Dezvoltarea sensibilitatii estetice
10.2.2 Dezvoltarea capacitatii de apreciere a frumosului si a celorlalte categorii estetice (sublim, eroic, comic, tragic)
10.2.3 Formarea culturii estetice si a atitudinii estetice de pretuire si promovare a frumosului
10.2.4 Dezvoltarea creativitatii artistice
10.3 Continuturi si modalitati de realizare a educatiei estetice
10.4 Metodologia educatiei estetice
10.5 Principiile educatiei estetice
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 11 EDUCATIA FIZICA
11.1 Conceptul de educatie fizica
11.2 Obiectivele educatiei fizice
11.2.1 Atingerea si mentinerea unui nivel optim de sanatate
11.2.2 Dezvoltarea fizica generala si specifica si a capacitatilor psihomotrice
11.2.3 Formarea si dezvoltarea trasaturilor psihocomportamentale si de personalitate
11.2.4 Corectarea unor deficiente fizice
11.3 Continuturi specifice educatiei fizice
11.4 Forme de organizare a activitatilor de educatiei fizica
11.5 Metode utilizate in cadrul activitatilor de educatie fizica
11.6 Principii de educatie fizica
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 12 NOILE EDUCATII
12.1 Densitatea si problematica „noilor educatii”
12.2 Educatia economica si antreprenoriala
12.3 Educatia inter si multiculturala
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 13 EDUCATIA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII
13.1 Conceptul de personalitate
13.2 Structura personalitatii
13.2.1 Teorii ale personalitatii
13.2.2 Structurile psihice ale personalitatii
13.2.3 Categorii de trasaturi de personalitate
13.3 Dinamica personalitatii
13.3.1 Directiile dezvoltarii personalitatii
13.3.2 Rolul activitatii sociale si al enculturatiei in dezvoltarea personalitatii
13.3.3 Ipostazele dezvoltarii personalitatii
13.4 Educatia caracterului
13.4.1 Rolul educatiei in dezvoltarea corectitudinii, simtului egalitatii si a capacitatii de rationare morala
13.4.2 Influenta parintilor asupra dezvoltarii caracterului copilului
13.4.3 Influenta profesorilor asupra dezvoltarii conceptiei despre sine si a stimei de sine
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 14 EDUCATIA PERMANENTA
14.1 Evolutia semnificatiei conceptului de „educatie permanenta”
14.2 Factorii sociali-istorici ai educatiei permanente contemporane
14.3 Obiectivele educatiei permanente contemporane
14.4 Forme ale educatiei permanente
14.5 Sarcinile scolii in vederea educatiei permanente
14.6 Educatia adultilor in spiritul educatiei permanente
14.7 Caracteristicile educatiei permanente contemporane
14.8 Directii de schimbare ale educatiei cerute de miscarea educatiei permanente
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 15 AGENTII EDUCATIEI
15.1 Sistemul de invatamant
15.1.1 Caracteristicile sistemelor de invatamant
15.1.2 Organizarea sistemelor de invatamant
15.2 Comunitatea sociala
15.2.1 Comunitatile care realizeaza invatarea
15.2.2 Cai de eficientizare a interactiunii dintre scoala si comunitate
15.3 Profesorul diriginte
15.3.1 Rolul profesorului diriginte
15.3.2 Sistemul activitatii educative a dirigintelui
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

PARTEA a III-a TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII

Capitolul 16 PROCESUL DE INVATAMANT
16.1 Definitie si elemente componente
16.2 Caracteristici generale
16.2.1 Procesul de invatamant ca proces de cunoastere
16.2.2 Procesul de invatamant ca proces de comunicare
16.2.3 Caracterul bilateral al procesului de invatamant
16.2.4 Interactiunea informativ-formativ in cadrul procesului de invatamant
16.2.5 Reglare-autoreglare in procesul de invatamant
Intrebari pentru autoevaluare
Probleme de reflectie si sarcini pentru munca independenta
Referinte bibliografice

Capitolul 17 PRINCIPIILE PROCESULUI DE INVATAMANT
17.1 Semnificatia principiilor procesului de invatamant
17.2 Functiile principiilor
17.3 Trasaturi caracteristice ale principiilor
17.4 Sistemul principiilor procesului de invatamant
17.5 Aplicarea principiilor procesului de invatamant
17.5.1 Principiul insusirii active si constiente a cunostintelor
17.5.2 Principiul insusirii temeinice a cunostintelor
17.5.3 Principiul corelatiei dintre intuitiv si logic
17.5.4 Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare
17.5.5 Principiul legarii teoriei cu practica
17.5.6 Principiul accesibilitatii cunostintelor propuse elevilor spre invatare
17.5.7 Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 18 ORIENTARI CONTEMPORANE IN TEORIA SI PRACTICA PREDARII
18.1 Predarea ca activitate decizionala
18.2 Predarea ca act de comunicare pedagogica eficienta
18.3 Relatiile intre predare-invatare-evaluare
18.4 Structura actionala a predarii
18.4.1 Strategiile de predare
18.4.2 Tactici de predare
18.4.3 Stiluri de predare
18.5 Modalitati de determinare a eficacitatii si eficientei predarii
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 19 METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT
19.1 Definitie, caracteristici
19.2 Functiile metodelor de instruire
19.3 Clasificarea metodelor de instruire
19.4 Prezentarea generala a principalelor metode de instruire
19.5 Sistemul mijloacelor de invatamant
Probleme de reflectie si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 20 PROIECTAREA DIDACTICA
20.1 Proiectarea didactica – specific si utilitate
20.2 Etapele proiectarii demersului didactic personalizat
20.2.1 Studierea programei scolare
20.2.2 Planificarea calendaristica
20.2.3 Proiectarea secventiala
Probleme de reflectie si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 21 MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
21.1 Semnificatii
21.2 Fazele managementului clasei
21.2.1 Planificarea activitatilor care se vor desfasurain sala de clasa
21.2.2 Implementarea proiectului de management al clasei
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 22 FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT
22.1 Diversitatea formelor de organizare a instruirii
22.1.1 Definirea conceptului
22.1.2 Functiile organizarii pedagogice
22.1.3 Sistematica formelor de organizare a procesului de invatamant
22.1.4 Paradigmele organizarii procesului de invatamant
22.2 Invatamantul pe clase si lectii
22.2.1 Specificul invatamantului pe clase si lectii
22.2.2 Numarul optim de elevi ai unei clase scolare
22.2.3 Problema gruparii optime a elevilor intr-o clasa scolara
22.2.4 Asezarea elevilor in clasa
22.3 Lectia – forma organizatorica de baza in invatamant
22.3.1 Problema tipologiei lectiilor
22.3.2 Secventele unei lectii
22.4 Lectiile in laboratorul scolar
22.4.1 Specificul instruirii in laboratorul scolar
22.4.2 Obiectivele instruirii in laborator
22.4.3 Comportamentul profesorului in laboratorul scolar
22.4.4 Stimularea atitudinii investigative a elevilor
22.5 Lectiile in atelierul scolar
22.5.1 Specificul instruirii in atelierul scolar
22.5.2 Obiectivele instruirii in atelierul scolar
22.5.3 Continutul si strategiile didactice ale instruirii in atelierul scolar
22.6 Alte forme de organizare: vizitele si excursiile, cercurile scolare, meditatiile, consultatiile
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 23 MODURI DE INSTRUIRE
23.1 Instruirea frontala
23.1.1 Specific, avantaje si dezavantaje
23.1.2 Eficienta si efectele educative ale instruirii frontale
23.1.3 Imbinarea instruirii frontale cu alte moduri de instruire
23.2 Instruirea pe grupe
23.2.1 Scopurile activitatilor de instruire in grup
23.2.2 Continutul sarcinilor de instruire in grup
23.2.3 Factorii eficientei instruirii in grup
23.2.4 Conducerea activitatilor de instruire in grup
23.2.5 Tehnici alternative de instruire in grup
23.3 Instruirea individuala
23.3.1 Delimitari conceptuale
23.3.2 Finalitatile educative specifice
23.3.3 Variante organizatorice si metode caracteristice
23.3.4 Eficienta educativa a individualizarii instruirii
Teme de dezbatere si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 24 INSTRUIREA ASIATATA DE CALCULATOR
24.1 Instruirea asistata de calculator – definitie si caracteristici
24.2 Principiile specifice instruirii asistate de calculator si instruirii programate
24.3 Tipuri de programe
24.4 Avantajele si dezavantajele instruirii asistate de calculator
Intrebari pentru autoevaluare
Probleme de reflectie si aplicatii
Referinte bibliografice

PARTEA a IV-a TEORIA EVALUARII

Capitolul 25 EVALUAREA IN INVATAMANT
25.1 Delimitari terminologice si implicatii practice
25.2 Evaluarea de sistem si evaluarea de proces
25.3 Scopul si functiile evaluarii
25.4 Evaluarea, parte integranta a sistemului si a procesului de invatamant
25.5 Perfectionarea evaluarii in alte tari
25.6 Reforma evaluarii
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 26 STRATEGII DE EVALUARE
26.1 Precizari terminologice
26.2 Momentele in care se realizeaza evaluarea la nivelul procesului de invatamant
26.2.1 Evaluarea initiala
26.2.2 Evaluarea pe parcurs
26.2.3 Evaluarea finala, cumulativa sau sumativa
26.3 Metode de evaluare: metoda orala, metoda scrisa, metoda practica, evaluarea asistata de calculator, alte metode
26.3.1 Metoda de evaluare orala
26.3.2 Metoda de evaluare scrisa
26.3.3 Metoda de evaluare practica
26.3.4 Evaluarea cu ajutorul calculatorului
26.3.5 Alte metode de evaluare
26.4 Forme de organizare a evaluarii rezultatelor scolare: verificarea curenta, examenul
26.4.1 Verificarea curenta
26.4.2 Examenul
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 27 CERINTELE PSIHOPEDAGOGICE ALE EVALUARII
27.1 Motivarea elevilor
27.2 Echivalenta probelor
27.3 Precizarea performantelor scolare asteptate
27.4 Combinarea metodelor si tehnicilor de evaluare
27.5 Ritmicitatea verificarilor
27.6 Dezvoltarea capacitatilor autoevaluative ale elevilor
27.7 Diminuarea erorilor in aprecierea performantelor scolare
Teme de dezbatere
Cum veti proceda? Cum veti raspunde?
Referinte bibliografice

Partea a V-a TEORIA CURRICULUM-ULUI

Capitolul 28 ABORDAREA PROCESULUI DE INVATAMANT DIN PERSPECTIVA CURRICULARA
28.1 Conceptul de curriculum
28.2 Specificul si utilitatea abordarii procesului de invatamant din perspectiva curriculara
28.3 Componentele unui curriculum
28.4 Segmentele unui curriculum: curriculum nucleu, curriculum la decizia scolii
28.5 Documentele curriculare: cadrul de referinta, planul-cadru de invatamant, programele scolare, manualele scolare,
ghidurile metodologice
28.6 Planuri de analiza a unui curriculum
28.7 Tipuri de curriculum: curriculum centrat pe disciplinele de studiu, curriculum centrat pe elevi; curriculum centrat pe
mediul social al elevilor
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 29 PROCESUL SCHIMBARII UNUI CURRICULUM
29.1 Fazele schimbarii curriculare
29.1.1 Faza initierii schimbarii (proiectarea, diseminarea, planificarea)
29.1.2 Implementarea schimbarilor curriculare
29.1.3 Faza de evaluare a schimbarii curriculare
29.2 Reforma curriculara. Principalele directii ale reformei curriculare in Romania
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 30 ELABORAREA SI APLICAREA UNUI CURRICULUM LA NIVELUL SCOLII
30.1 Premisele
30.2 Tipuri de curriculum realizat in scoala
30.3 Conditiile
30.4 Avantajele unui curriculum realizat in scoala
30.5 Dificultatile elaborarii unui curriculum in scoala
30.6 „Team-teaching” – modalitati de realizare a unui curriculum in scoala
30.7 Curriculum personalizat
30.8 Curriculum personalizat prin organizarea modulara a continuturilor
Intrebari pentru autoevaluare
Referinte bibliograficePARTEA I INTRODUCERE IN PEDAGOGIE

Capitolul 1 PEDAGOGIA CA STIINTA A EDUCATIEI
1.1 Evolutia reflectiei stiintifice asupra educatiei
1.1.1 Evolutia conceptiilor despre fenomenul educatiei
1.1.2 Evolutia pedagogiei ca metoda de cercetare a fenomenului educatiei
1.2 Specificul perspectivei pedagogice asupra educatiei
1.3 Statutul epistemologic al pedagogiei
1.4 Raporturile pedagogiei cu alte stiinte
1.4.1 Raporturile pedagogiei cu psihologia educatiei
1.4.2 Raporturile pedagogiei cu sociologia educatiei
1.4.3 Raporturile pedagogiei cu filozofia educatiei
1.5 Domeniile pedagogiei
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 2 PREGATIREA PEDAGOGICA SI COMPETENTELE PROFESIEI DIDACTICE
2.1 Semnificatia competentelor pedagogice si a maiestriei pedagogice
2.2 Taxonomia competentelor necesare in profesia didactica
2.3 Calitati personale cerute de profesia didactica
2.4 Obiectivele studierii pedagogiei din perspectiva competentelor didactice
Teme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 3 ASPECTE AXIOLOGICE ALE PROFESIEI DIDACTICE
3.1 Orientarea valorica pozitiva a educatiei
3.2 Evitarea „dresajului” si a indoctrinarii
3.3 Conlucrarea cu alte forme ale educatiei
3.4 Pregatirea elevilor in perspective autoeducatiei
3.5 Interpretarea umanista a functiilor educatiei
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 4 CERCETAREA PEDAGOCICA
4.1 Cercetarea stiintifica si etapele ei
4.2 Fermele cercetarii pedagogice
4.3 Obiectivele generale ale cercetarii pedagogice
4.4 Metodologia cercetarii pedagogice
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

ANEXE

PARTEA a II-a TEORIA EDUCATIEI

Capitolul 5 EDUCABILITATEA
5.1 Definirea conceptului
5.2 Factorii educabilitatii
5.2.1 Ereditatea
5.2.2 Mediul
5.2.3 Educatia
5.3 Limitele educabilitatii
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 6 FINALITATILE EDUCATIEI
6.1 Caracterul finalist al educatiei
6.2 Niveluri si categorii de finalitati ale educatiei
6.2.1 Modelul educatiei
6.2.2 Obiectivele generale ale invatamantului
6.2.3 Obiectivele generale ale ciclurilor de invatamant
6.2.4 Obiectivele disciplinelor de invatamant
6.2.5 Obiectivele operationale
6.3 Clasificarea obiectivelor pe domenii si clase taxonomice
6.3.1 Taxonomia domeniului cognitive
6.3.2 Taxonomia domeniului afectiv
6.3.3 Taxonomia domeniului psihomotor
6.3.4 Taxonomia domeniului perceptiv
6.4 Dimensiunile (laturile)educatiei
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 7 EDUCATIA INTELECTUALA
7.1 Obiectivele educatiei intelectuale
7.2 Dezvoltarea capacitatilor de conceptualizare
7.2.1 Specificul conceptualizarii
7.2.2 Sarcini de invatare care stimuleaza dezvoltarea capacitatilorde conceptualizare
7.3 Dezvoltarea capacitatilor de intelegere
7.3.1 Conditiile psihologice ale intelegerii
7.3.2 Strategii pedagogice ale dezvoltarii capacitatilor de intelegere
7.4 Dezvoltarea capacitatilor rezolutive
7.4.1 Natura proceselor rezolutive
7.4.2 Strategiile pedagogice ale dezvoltarii capacitatilor rezolutive
7.4.3 Strategiile antrenarii progresive a elevilor
7.4.4 Strategia sporirii progresive a contributiei personale a elevilor la identificarea si rezolvarea problemelor
7.4.5 Strategia formarii unor deprinderi de lucru utile in rezolvarea de probleme
7.5 Stimularea creativitatii elevilor
7.5.1 Natura creativitati
7.5.2 Strategii pedagogice de stimulare a creativitatii elevilor
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 8 EDUCATIA MORALA
8.1 Conceptul de „educatie moral ǎ ”
8.2 Obiectivele educatiei morale: formarea constiintei si a conduitei morale
8.2.1 Formarea constiintei morale
8.2.2 Formarea conduitei morale
8.3 Continutul educatiei morale
8.4 Principiile educatiei morale
8.5 Metode de educatie moral ǎ
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 9 EDUCATIA TEHNOLOGICA SI PROFESIONALA
9.1 Conceptul de educatie tehnologica
9.2 Obiectivele educatiei tehnologice
9.3 Continutul si metodele educatiei tehnologice
9.4 Educatia profesionala: semnificatie si obiective
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 10 EDUCATIA ESTETICA
10.1 Conceptul de educatie estetica
10.2 Obiectivele educatiei estetice
10.2.1 Dezvoltarea sensibilitatii estetice
10.2.2 Dezvoltarea capacitatii de apreciere a frumosului si a celorlalte categorii estetice (sublim, eroic, comic, tragic)
10.2.3 Formarea culturii estetice si a atitudinii estetice de pretuire si promovare a frumosului
10.2.4 Dezvoltarea creativitatii artistice
10.3 Continuturi si modalitati de realizare a educatiei estetice
10.4 Metodologia educatiei estetice
10.5 Principiile educatiei estetice
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 11 EDUCATIA FIZICA
11.1 Conceptul de educatie fizica
11.2 Obiectivele educatiei fizice
11.2.1 Atingerea si mentinerea unui nivel optim de sanatate
11.2.2 Dezvoltarea fizica generala si specifica si a capacitatilor psihomotrice
11.2.3 Formarea si dezvoltarea trasaturilor psihocomportamentale si de personalitate
11.2.4 Corectarea unor deficiente fizice
11.3 Continuturi specifice educatiei fizice
11.4 Forme de organizare a activitatilor de educatiei fizica
11.5 Metode utilizate in cadrul activitatilor de educatie fizica
11.6 Principii de educatie fizica
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 12 NOILE EDUCATII
12.1 Densitatea si problematica „noilor educatii”
12.2 Educatia economica si antreprenoriala
12.3 Educatia inter si multiculturala
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 13 EDUCATIA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII
13.1 Conceptul de personalitate
13.2 Structura personalitatii
13.2.1 Teorii ale personalitatii
13.2.2 Structurile psihice ale personalitatii
13.2.3 Categorii de trasaturi de personalitate
13.3 Dinamica personalitatii
13.3.1 Directiile dezvoltarii personalitatii
13.3.2 Rolul activitatii sociale si al enculturatiei in dezvoltarea personalitatii
13.3.3 Ipostazele dezvoltarii personalitatii
13.4 Educatia caracterului
13.4.1 Rolul educatiei in dezvoltarea corectitudinii, simtului egalitatii si a capacitatii de rationare morala
13.4.2 Influenta parintilor asupra dezvoltarii caracterului copilului
13.4.3 Influenta profesorilor asupra dezvoltarii conceptiei despre sine si a stimei de sine
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 14 EDUCATIA PERMANENTA
14.1 Evolutia semnificatiei conceptului de „educatie permanenta”
14.2 Factorii sociali-istorici ai educatiei permanente contemporane
14.3 Obiectivele educatiei permanente contemporane
14.4 Forme ale educatiei permanente
14.5 Sarcinile scolii in vederea educatiei permanente
14.6 Educatia adultilor in spiritul educatiei permanente
14.7 Caracteristicile educatiei permanente contemporane
14.8 Directii de schimbare ale educatiei cerute de miscarea educatiei permanente
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

Capitolul 15 AGENTII EDUCATIEI
15.1 Sistemul de invatamant
15.1.1 Caracteristicile sistemelor de invatamant
15.1.2 Organizarea sistemelor de invatamant
15.2 Comunitatea sociala
15.2.1 Comunitatile care realizeaza invatarea
15.2.2 Cai de eficientizare a interactiunii dintre scoala si comunitate
15.3 Profesorul diriginte
15.3.1 Rolul profesorului diriginte
15.3.2 Sistemul activitatii educative a dirigintelui
Intrebari si probleme de reflectie
Referinte bibliografice

PARTEA a III-a TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII

Capitolul 16 PROCESUL DE INVATAMANT
16.1 Definitie si elemente componente
16.2 Caracteristici generale
16.2.1 Procesul de invatamant ca proces de cunoastere
16.2.2 Procesul de invatamant ca proces de comunicare
16.2.3 Caracterul bilateral al procesului de invatamant
16.2.4 Interactiunea informativ-formativ in cadrul procesului de invatamant
16.2.5 Reglare-autoreglare in procesul de invatamant
Intrebari pentru autoevaluare
Probleme de reflectie si sarcini pentru munca independenta
Referinte bibliografice

Capitolul 17 PRINCIPIILE PROCESULUI DE INVATAMANT
17.1 Semnificatia principiilor procesului de invatamant
17.2 Functiile principiilor
17.3 Trasaturi caracteristice ale principiilor
17.4 Sistemul principiilor procesului de invatamant
17.5 Aplicarea principiilor procesului de invatamant
17.5.1 Principiul insusirii active si constiente a cunostintelor
17.5.2 Principiul insusirii temeinice a cunostintelor
17.5.3 Principiul corelatiei dintre intuitiv si logic
17.5.4 Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare
17.5.5 Principiul legarii teoriei cu practica
17.5.6 Principiul accesibilitatii cunostintelor propuse elevilor spre invatare
17.5.7 Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale ale elevilor
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 18 ORIENTARI CONTEMPORANE IN TEORIA SI PRACTICA PREDARII
18.1 Predarea ca activitate decizionala
18.2 Predarea ca act de comunicare pedagogica eficienta
18.3 Relatiile intre predare-invatare-evaluare
18.4 Structura actionala a predarii
18.4.1 Strategiile de predare
18.4.2 Tactici de predare
18.4.3 Stiluri de predare
18.5 Modalitati de determinare a eficacitatii si eficientei predarii
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 19 METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT
19.1 Definitie, caracteristici
19.2 Functiile metodelor de instruire
19.3 Clasificarea metodelor de instruire
19.4 Prezentarea generala a principalelor metode de instruire
19.5 Sistemul mijloacelor de invatamant
Probleme de reflectie si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 20 PROIECTAREA DIDACTICA
20.1 Proiectarea didactica – specific si utilitate
20.2 Etapele proiectarii demersului didactic personalizat
20.2.1 Studierea programei scolare
20.2.2 Planificarea calendaristica
20.2.3 Proiectarea secventiala
Probleme de reflectie si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 21 MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
21.1 Semnificatii
21.2 Fazele managementului clasei
21.2.1 Planificarea activitatilor care se vor desfasurain sala de clasa
21.2.2 Implementarea proiectului de management al clasei
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 22 FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT
22.1 Diversitatea formelor de organizare a instruirii
22.1.1 Definirea conceptului
22.1.2 Functiile organizarii pedagogice
22.1.3 Sistematica formelor de organizare a procesului de invatamant
22.1.4 Paradigmele organizarii procesului de invatamant
22.2 Invatamantul pe clase si lectii
22.2.1 Specificul invatamantului pe clase si lectii
22.2.2 Numarul optim de elevi ai unei clase scolare
22.2.3 Problema gruparii optime a elevilor intr-o clasa scolara
22.2.4 Asezarea elevilor in clasa
22.3 Lectia – forma organizatorica de baza in invatamant
22.3.1 Problema tipologiei lectiilor
22.3.2 Secventele unei lectii
22.4 Lectiile in laboratorul scolar
22.4.1 Specificul instruirii in laboratorul scolar
22.4.2 Obiectivele instruirii in laborator
22.4.3 Comportamentul profesorului in laboratorul scolar
22.4.4 Stimularea atitudinii investigative a elevilor
22.5 Lectiile in atelierul scolar
22.5.1 Specificul instruirii in atelierul scolar
22.5.2 Obiectivele instruirii in atelierul scolar
22.5.3 Continutul si strategiile didactice ale instruirii in atelierul scolar
22.6 Alte forme de organizare: vizitele si excursiile, cercurile scolare, meditatiile, consultatiile
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 23 MODURI DE INSTRUIRE
23.1 Instruirea frontala
23.1.1 Specific, avantaje si dezavantaje
23.1.2 Eficienta si efectele educative ale instruirii frontale
23.1.3 Imbinarea instruirii frontale cu alte moduri de instruire
23.2 Instruirea pe grupe
23.2.1 Scopurile activitatilor de instruire in grup
23.2.2 Continutul sarcinilor de instruire in grup
23.2.3 Factorii eficientei instruirii in grup
23.2.4 Conducerea activitatilor de instruire in grup
23.2.5 Tehnici alternative de instruire in grup
23.3 Instruirea individuala
23.3.1 Delimitari conceptuale
23.3.2 Finalitatile educative specifice
23.3.3 Variante organizatorice si metode caracteristice
23.3.4 Eficienta educativa a individualizarii instruirii
Teme de dezbatere si aplicatii
Referinte bibliografice

Capitolul 24 INSTRUIREA ASIATATA DE CALCULATOR
24.1 Instruirea asistata de calculator – definitie si caracteristici
24.2 Principiile specifice instruirii asistate de calculator si instruirii programate
24.3 Tipuri de programe
24.4 Avantajele si dezavantajele instruirii asistate de calculator
Intrebari pentru autoevaluare
Probleme de reflectie si aplicatii
Referinte bibliografice

PARTEA a IV-a TEORIA EVALUARII

Capitolul 25 EVALUAREA IN INVATAMANT
25.1 Delimitari terminologice si implicatii practice
25.2 Evaluarea de sistem si evaluarea de proces
25.3 Scopul si functiile evaluarii
25.4 Evaluarea, parte integranta a sistemului si a procesului de invatamant
25.5 Perfectionarea evaluarii in alte tari
25.6 Reforma evaluarii
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 26 STRATEGII DE EVALUARE
26.1 Precizari terminologice
26.2 Momentele in care se realizeaza evaluarea la nivelul procesului de invatamant
26.2.1 Evaluarea initiala
26.2.2 Evaluarea pe parcurs
26.2.3 Evaluarea finala, cumulativa sau sumativa
26.3 Metode de evaluare: metoda orala, metoda scrisa, metoda practica, evaluarea asistata de calculator, alte metode
26.3.1 Metoda de evaluare orala
26.3.2 Metoda de evaluare scrisa
26.3.3 Metoda de evaluare practica
26.3.4 Evaluarea cu ajutorul calculatorului
26.3.5 Alte metode de evaluare
26.4 Forme de organizare a evaluarii rezultatelor scolare: verificarea curenta, examenul
26.4.1 Verificarea curenta
26.4.2 Examenul
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 27 CERINTELE PSIHOPEDAGOGICE ALE EVALUARII
27.1 Motivarea elevilor
27.2 Echivalenta probelor
27.3 Precizarea performantelor scolare asteptate
27.4 Combinarea metodelor si tehnicilor de evaluare
27.5 Ritmicitatea verificarilor
27.6 Dezvoltarea capacitatilor autoevaluative ale elevilor
27.7 Diminuarea erorilor in aprecierea performantelor scolare
Teme de dezbatere
Cum veti proceda? Cum veti raspunde?
Referinte bibliografice

Partea a V-a TEORIA CURRICULUM-ULUI

Capitolul 28 ABORDAREA PROCESULUI DE INVATAMANT DIN PERSPECTIVA CURRICULARA
28.1 Conceptul de curriculum
28.2 Specificul si utilitatea abordarii procesului de invatamant din perspectiva curriculara
28.3 Componentele unui curriculum
28.4 Segmentele unui curriculum: curriculum nucleu, curriculum la decizia scolii
28.5 Documentele curriculare: cadrul de referinta, planul-cadru de invatamant, programele scolare, manualele scolare,
ghidurile metodologice
28.6 Planuri de analiza a unui curriculum
28.7 Tipuri de curriculum: curriculum centrat pe disciplinele de studiu, curriculum centrat pe elevi; curriculum centrat pe
mediul social al elevilor
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 29 PROCESUL SCHIMBARII UNUI CURRICULUM
29.1 Fazele schimbarii curriculare
29.1.1 Faza initierii schimbarii (proiectarea, diseminarea, planificarea)
29.1.2 Implementarea schimbarilor curriculare
29.1.3 Faza de evaluare a schimbarii curriculare
29.2 Reforma curriculara. Principalele directii ale reformei curriculare in Romania
Intrebari pentru autoevaluare
Teme de dezbatere
Referinte bibliografice

Capitolul 30 ELABORAREA SI APLICAREA UNUI CURRICULUM LA NIVELUL SCOLII
30.1 Premisele
30.2 Tipuri de curriculum realizat in scoala
30.3 Conditiile
30.4 Avantajele unui curriculum realizat in scoala
30.5 Dificultatile elaborarii unui curriculum in scoala
30.6 „Team-teaching” – modalitati de realizare a unui curriculum in scoala
30.7 Curriculum personalizat
30.8 Curriculum personalizat prin organizarea modulara a continuturilor
Intrebari pentru autoevaluare
Referinte bibliografice



06/09/2012

SCRIERI FUNDAMENTALE. Despre psihodrama, metoda de grup si spontaneitate


Autor :  Jacob Levy Moreno                
Editura Trei 
Colectia  Psihologie-Psihoterapie
An aparitie : 2009 
Traducerea Ioana Maria Novac 
ISBN  978-973-707-272-6
Nr pagini : 400 
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : Stoc epuizat la Editura, 31,50 la librariaonline, 31,50 la cartepedia,



Descrierea editurii:

SUNTEM ACTORI PE SCENA VIEŢII

Volumul de faţă cuprinde cele mai importante scrieri ale lui Moreno despre psihodramă şi sociometrie. După ce în prima parte sunt prezentate ideile sale filosofice şi principiile care îi întemeiază teoriile, partea a doua este dedicată conceptelor şi tehnicilor specifice psihodramei (spontaneitate, rol, catharsis) şi sociometriei (testul sociometric). Partea a treia conţine protocoale ale şedinţelor de psihoterapie conduse de Moreno, iar ultima parte, fragmente autobiografice.

Jacob Levy Moreno, născut la Bucureşti în 1889, a studiat la Viena medicina, matematicile şi filosofia. A întemeiat psihodrama, sociometria şi s-a numărat printre pionierii psihoterapiei de grup.

Cuprins:
Cuvânt înainte, de dr. Carl A. Whitaker /7
Mulţumiri /12
Introducere /14


PARTEA I: Generalităţi

 Sistemul filosofic al lui Moreno /31
 Psihodrama şi sociodrama /47
 Sociometria /57
 Psihoterapia de grup /77

PARTEA a II-a: Concepte şi tehnici avansate

 Spontaneitate şi catharsis 87
 Conceptul de rol, o punte între psihiatrie şi sociologie /122
 Note asupra indicaţiilor şi contraindicaţiilor pentru punerea în act în psihodramă /132
 Tratamentul psihodramatic al psihozelor /135
 Tratamentul psihodramatic al problemelor maritale /157
 Predicţia şi planificarea reuşitei în căsnicie /183
 Testul sociometric /189
 Metode de grupare autoritare şi democratice /206
 Consideraţii cu privire la genetică /220

PARTEA a III-a: Protocoale

 Tehnici de producţie psihodramatice /227
 Un experiment de sociodramă şi sociometrie în industrie /269
 Fragmente din psihodrama unui vis /320

PARTEA a IV-a: Selecţii autobiografice
 Bărbatul cu pelerina verde /349

Note 369
Biografia lui Jacob Levy Moreno /373
Bibliografie /379
Bibliografie suplimentară /381

Index /395


SAGEATA LUI CUPIDON. Cursul dragostei in timp


Autor :  Robert J. Sternberg                
Editura Trei
Colectia Psihologie-Psihoterapie 
An aparitie : 2010 
Traducerea Carmen Corina Gugu 
ISBN  978-973-707-382-2
Nr pagini : 296 
Format 145 x 205
Pretul la data postarii :Stoc epuizat la Editura30 lei la carti de psihologie, 33,25 la librariepsi, 22,80 la librarie.net



Descrierea editurii:

Triunghiul iubirii: intimitate, pasiune, angajament

        Săgeata lui Cupidon este o carte despre iubire de-a lungul timpului – timpul istoric, timpul vieţii şi timpul iubirii – şi are la bază teoria triangulară a iubirii care permite înţelegerea numeroaselor aspecte ale iubirii din relaţiile apropiate. Autorul descrie cele trei componente – intimitatea, pasiunea şi angajamentul – şi cele şase tipuri de iubire generate de acestea, modul în care aceste componente formează diferite triunghiuri ale iubirii ce se modifică de-a lungul timpului. Cartea nu se limitează însă numai la prezentarea unei teorii şi ilustrarea ei prin exemple şi rezultate experimentale. Autorul ne oferă pe de o parte o perspectivă istorică asupra concepţiilor despre iubire prezente în cultură şi literatură şi, pe de altă parte, o imagine a locului iubirii în dezvoltarea fiecărui om, clarificând rolul copilăriei, adolescenţei şi tinereţii în formarea preferinţelor pentru un anumit tip de partener de cuplu. Cititorul poate urmări şi fazele desfăşurării unei relaţii şi mecanismul cheie care asigură stabilitatea acesteia în timp. Scrisă într-un limbaj accesibil, cartea se adresează nu numai psihologilor, ci tuturor celor care vor să afle mai multe despre iubire şi să o înţeleagă.

        Robert J. Sternberg este un psiholog şi un cercetător american. Licenţiat al Universităţii Yale, a obţinut titlul de doctor la Universitatea Stanford. A primit 19 titluri de Doctor Honoris Causa din partea unor universităţi din întreaga lume şi titlul de profesor onorific al Universităţii din Heidelberg (Germania). În prezent, este profesor la Universitatea Corneli şi membru asociat al Centrului de psihometrie de la Universitatea din Cambridge. Pe parcursul carierei a lucrat la Universitatea Wyoming, la Universitatea de Stat din Oklahoma, la Universitatea Tufts şi la Universitatea Yale. Este membru în consiliile editoriale a numeroase reviste, printre care American Psychologist. A fost preşedintele Asociaţiei Americane de Psihologie. Sursa: Ed. Niculescu
        La noi au fost traduse:
Manual de creativitate (coord), Polirom 2005
Sageata lui cupidon. Cursul dragostei in timp, Trei 2010
Inteligenta. Scurt istoric (coautor), Trei 2012
Love is a Story. Tipologiile povestilor romantice, Niculescu 2018

Cuprins:

Prefaţă  /7 
PARTEA I
Compoziţia săgeţii lui Cupidon. Ce este dragostea?

1. O viziune tripartită asupra dragostei  /15
2. Șapte feluri de iubire /34
3. Mai multe triunghiuri diferite ale dragostei /45
4 Măsurarea triunghiului dragostei /72
 
PARTEA a II-a
Ţintirea săgeţii lui Cupidon. Dragostea pe parcursul mai multor generaţii

5. Preistoria dragostei  /81
6. Istoria iubirii dezvăluită prin intermediul culturii  /90
7. Istoria iubirii dezvăluită prin intermediul literaturii /114
 
PARTEA a III-a
Lansarea săgeţii lui Cupidon. Dragostea în viaţa noastră: Începuturile

8. Rolul copilăriei și al adolescenţei  /151
9. Rolul maturităţii /159
 
PARTEA a IV-a
Săgeata lui Cupidon în zbor. Dragostea în viaţa noastră: Perioada de mijloc

10. Rolul recompensei /193
11. Cursul relaţiilor /207
 
PARTEA a V-a
Căderea săgeţii lui Cupidon. Dragostea în viaţa noastră: Sfârşitul

12. Declinul relaţiilor  /231
13. Destrămarea și noi începuturi ale relaţiilor /243

Note /264



PSIHOLOGIA EDUCATIEI. Orice sistem educativ se bazeaza pe premise psihologice


Autor :  Marcel Crahay                
Editura Trei 
Colectia Psihologie-Psihoterapie 
An aparitie : 2009   
Editia originala 2005
Traducerea din fb franceza Rodica Chiriacescu 
ISBN  978-973-707-248-1
Nr pagini : 528 
Format 145 x 205
Pretul la data postarii : Stoc epuizat la editura, 43,07 lei la elefant, 41,30 lei la librarie.net, 40 lei la carti de psihologie


Descrierea editurii:
        Orice sistem educativ se bazează pe premise psihologice
Prin prezentarea diferitelor orientări psihologice din perspectiva contribuţiei lor la ştiinţele educaţiei, cartea de faţă se adresează în egală măsură pedagogilor şi psihologilor. Astfel, teoriile umaniste şi psihanalitice au pus în evidenţă rolul vieţii afective la copil. Behaviorismul a contribuit la dezvoltarea învăţământului individualizat.Psihologia genetică a alimentat metodele active. Cognitivismul se află la originea învăţământului «strategic».

Marcel Crahay este profesor la Universităţile din Liege şi Geneva.

Cuprins:

Introducere /9
     Controverse pedagogice în privinţa problematicilor psihologice /9
      Riscurile psihologismului /14      
      Structura lucrării /19

Capitolul I Demonstraţiile psihologice ale precursorilor /25
        Empirism şi raţionalism. Helvetius împotriva Sfântului Augustin /25
        Copilul: înger sau demon? Cum a evoluat în decursul secolelor reprezentarea copilăriei? /39
        Émile, o revoluţie în reprezentarea copilului şi a educaţiei sale /44
               Primul paradox: socialul şi naturalul /47
              Al doilea paradox: autoritate şi autonomie /47
              Al treilea paradox: a educa raţiunea fără să o soliciţi /50
              Al patrulea paradox: a face totul nefăcând nimic /53

      De la senzualism la pedagogiile descoperirii prin observaţie /59
      Pragmatism, democraţie şi educaţie. Contribuţia lui Dewey /82
      Educaţia funcţională a lui Claparède şi pedagogia populară a lui Freinet /95
      Însuşirea modelelor culturale, o cale spre umanizarea omului /113
      Despre câteva dezbateri recurente în educaţie /124

Capitolul II Psihanaliză, psihologie umanistă şi educaţie /128
      De la tumultul afectelor la construcţia persoanei /128
      Freud şi educaţia: o relaţie ambiguă /136
      Primii pedagogi psihanalişti şi optimismul educativ al lui Adler /139
      Copiii de la Summerhill sunt prizonierii romantismului lui Neil? /143
      Rogers şi non-directivitatea /148
      Este suficient să-l eliberăm pe elev? /156
      Mizele afective ale relaţiei educative /162
      Există pedagogie psihanalitică? /170

Capitolul III Contribuţiile behaviorismului /179
      Condiţionare pavloviană şi interacţiuni sociale /179
      Thorndike, de la formarea conexiunilor la drill and practice /185
      Condiţionare operantă, învăţare fără eroare şi învăţământ programat /194
      Analiza funcţională şi managementul clasei /213
      Dispozitive de învăţare individualizată /222
      De la modelul lui Carroll la pedagogia însuşirii /232
      Să nu arunci copilul odată cu apa de baie /244

Capitolul IV Revoluţia constructivistă /248
      Epistemologia genetică, un kantianism evolutiv /248
      Cum se construiesc cunoştinţele /254
      De la acţiuni la operaţii /262
      Educaţia poate contribui la dezvoltarea psihologică a copiilor? /273
      Dezvoltarea cognitivă: un proces multiliniar şi contextualizat /281
      Interacţiuni sociale şi construcţia cunoştinţelor /286
      Pentru o abordare constructivistă a învăţării /295
      Constructivismul şi didactica ştiinţelor /306
      Matematica şi operaţiile logice /317
      Cum abordează copiii limba scrisă? /338
      De la Durkheim la Kohlberg: de la impunere la construcţia morală /345
      Dincolo de ortodoxie /352

Capitolul V Cognitivism şi învăţare /356
      Cum prelucrează informaţia subiectul uman /356
      Reprezentarea cunoştinţelor şi învăţarea /369
      De la poceduralizarea cunoştinţelor la utilizarea lor /377
      Cunoştinţele şi rezolvarea de probleme /382
      Motivaţia şcolară /402
            Perceperea controlabilităţii sarcinii sau teoria atribuirii cauzale /405
            Concepţia despre inteligenţă /409
            Concepţia despre scopurile urmărite de şcoală /411

      De la învăţarea cititului la învăţarea cu ajutorul textului /418
      De la achiziţionarea numărării la algoritmii de calcul /435
      Pentru o comunicare pedagogică strategică /448

Capitolul VI Educaţie, cultură şi societate /454
      Dezvoltarea psihologică şi însuşirea instrumentelor culturale /454
      Învăţare şi dezvoltare /466
      Interacţiune de îndrumare, anaclisis şi dezvoltare /470
      Psihologie culturală şi educaţie /474
      Individ-plus şi comunitate de indivizi care învaţă /486
            Distribuţia materială şi socială a cogniţiei /487
            Şcoala concepută ca o comunitate de învăţare /494

      Învăţare cooperativă şi tutorat /507
      Diferenţe individuale, diferenţe de socializare? /518

 Sfaturi bibliografice /523


INVIDIE SI RECUNOSTINTA si alte lucrari, 1946–1963 (opere complete 2)



Autor : Melanie Klein              
Editura Trei
Colectia Biblioteca de psihanaliză 
An aparitie : 2008 
Traducerea Anacaona Mîndrilă 
ISBN  978-973-707-127-9
Nr pagini : 570 
Format 130 x 200
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

           Acest volum conţine scrierile Melaniei Klein din ultima perioadă a vieţii (1946–1960), în care avansează câteva dintre conceptele-cheie ale viziunii sale. Printre acestea se numără «poziţia paranoid-schizoidă», caracteristică pentru primele şase luni din viaţa sugarului. Sentimentele de persecuţie, clivajul dintre obiectele puternic idealizate şi cele persecutorii, influenţa reciprocă între proiecţie şi introiecţie o caracterizează. De asemenea, aici introduce un nou mecanism de apărare, care va face o carieră glorioasă în psihanaliza contemporană: identificarea proiectivă. Oricât de surprinzător ar părea, bebeluşul clivează şi proiectează în mama sa propriile părţi intolerabile. Astfel a fost deschisă calea spre înţelegerea schizofreniei şi a pacienţilor schizoizi. Teoretizarea poziţiei paranoid-schizoide (şi a poziţiei depresive) reprezintă punctul culminant al operei Melaniei Klein.

        Melanie Klein (1882–1960) a dat nastere unuia dintre marile curente ale psihanalizei. A transformat in intregime doctrina freudiana clasica si a creat psihanaliza copilului. Opera sa a fost tradusa in aproape cincizeci de limbi. 

        In limba romana au aparut:
Povestea unei analize de copil, EFG 1994, Trei 2006 (opere complete 1)
Invidie si recunostinta si alte lucrari1946–1963, EFG 1994, Trei 2008 (opere complete 2)
Iubire, vinovatie si reparatie si alte opere 1921-1945, EFG 1994, Trei 2012

Cuprins:

Introducere de Hanna Segal /7
 Prefaţă /13


 1 Observaţii asupra unor mecanisme schizoide /15
 2 Despre teoria anxietăţii şi vinovăţiei /54
 3 Despre criteriile încheierii unei psihanalize /82
 4 Originea transferului /90
 5 Influenţele reciproce în dezvoltarea Eului şi a Se-ului  /105
 6 Câteva concluzii teoretice privind viaţa emoţională a bebeluşului /111
 7 Despre observarea comportamentului bebeluşilor /165
 8 Tehnica psihanalitică prin joc: Istoria şi semnificaţia sa  /211
 9 Despre identificare  /240
 10 Invidie şi recunoştinţă /294
 11 Despre dezvoltarea funcţionării psihice /390
 12 Lumea noastră adultă şi rădăcinile ei în perioada de sugar  /407
 13 O observaţie asupra depresiei la schizofren /434
 14 Despre sănătatea mentală /440
 15 Câteva reflecţii asupra „Orestiei" /452
 16 Despre sentimentul de singurătate /492

Contribuţii scurte  /514
       Note explicative /529
      ANEXĂ  /553


Bibliografie /563