Editura Univers Enciclopedic Gold
Editia a II-a
An aparitie : 2007, 2012
ISBN 978-973-637-148-6 ;973-637-148-4
Nr pagini :1056
Format 170 x 240
Anticariat.
Pretul la data postarii: Stoc epuizat la Editura, 119 lei la librarialex, 107 lei la librariaonline (ed.2007)
Disponibilitate BCU
Descrierea editurii:
Acest Tratat vă oferă posibilitatea de a readuce în actualitate dramele şi valorile perene ale psihologiei şi ale psihologilor. Veţi fi martorii marelui spectacol, cu lumini şi umbre, al istoriei psihologiei universale. Este o dramă care nu alungă speranţa, nu înăbuşe iubirea şi nu ignoră credinţa. Istoria sufletului omenesc seamănă cu un pelerinaj spre centrul Fiinţei. Perspectiva autorului este profund umanistă, transdisciplinară şi metafizică. Dar şi ştiinţifică. El ne mărturiseşte că istoria se face cu nevoie, pelerinajul se face cu nevoinţe. Dar istoria se face şi cu dorinţă, cu dorinţa de o omenire mai bună. Istoria oricărei ştiinţe se face şi cu dorinţă de istorie, dorinţa de a lăsa o urmă în posteritate: o lege, un principiu, un concept, o metodă, o metaforă revelatorie. Istoria sufletului (a psihismului şi a spiritului) se construieşte trudnic, cu chin şi voluptate, cu efort şi bucurie, cu imaginaţie şi cu vis. Este o ispititoare aventură care se trăieşte visând la trecut şi la viitor, deopotrivă, visând la o lume mai spirituală. Întoarcere a eternei reîntoarceri? Sau devenire, continuă devenire întru spirit? Menirea sacră a psihologiei este Renaşterea spirituală a omului.
Descrierea editurii:
Acest Tratat vă oferă posibilitatea de a readuce în actualitate dramele şi valorile perene ale psihologiei şi ale psihologilor. Veţi fi martorii marelui spectacol, cu lumini şi umbre, al istoriei psihologiei universale. Este o dramă care nu alungă speranţa, nu înăbuşe iubirea şi nu ignoră credinţa. Istoria sufletului omenesc seamănă cu un pelerinaj spre centrul Fiinţei. Perspectiva autorului este profund umanistă, transdisciplinară şi metafizică. Dar şi ştiinţifică. El ne mărturiseşte că istoria se face cu nevoie, pelerinajul se face cu nevoinţe. Dar istoria se face şi cu dorinţă, cu dorinţa de o omenire mai bună. Istoria oricărei ştiinţe se face şi cu dorinţă de istorie, dorinţa de a lăsa o urmă în posteritate: o lege, un principiu, un concept, o metodă, o metaforă revelatorie. Istoria sufletului (a psihismului şi a spiritului) se construieşte trudnic, cu chin şi voluptate, cu efort şi bucurie, cu imaginaţie şi cu vis. Este o ispititoare aventură care se trăieşte visând la trecut şi la viitor, deopotrivă, visând la o lume mai spirituală. Întoarcere a eternei reîntoarceri? Sau devenire, continuă devenire întru spirit? Menirea sacră a psihologiei este Renaşterea spirituală a omului.
Cuprins:
(editia 2007)
PREFATA /15
PARTEA INTAI
ISTORIA CONCEPTIEI
DESPRE SUFLET IN FILOSOFIE
(secolul VII i.Hr. –
1860)
Capitolul I. CONCEPTIA SI METODOLOGIA
TRATATULUI /39
1. Perspectiva istorica in stiinta contemporana
/39
2. Principiile metodologice ale tratatului /40
Bibliografie
/41
Capitolul II. ORFISMUL SI FILOSOFIA
PRESOCRATICA, PITAGORA, SOCRATE, PLATON SI ARISTOTEL DESPRE SUFLET /43
1. Orfismul – curentul initiatic al
spiritualitatii grecesti /43
2. Religia nemuririi in orfism, zamoxism si
crestinism /44
3. Sufletul omenesc in filosofia presocratica:
Tales, Anaximandru, Anaximene, Parmenide, Heraclit, Empedocle, Anaxagora,
Democrit /47
4. Pitagora despre misterul Psyche /53
5. Conceptia autonomista despre om la Socrate:
gnothi seauton /61
6. Sufletul nemuritor la Platon /69
7. De anima – Aristotel /78
8. Religia omului homeric /82
9. Platonismul si neoplatonismul: Plotin,
Origene /82
10. Neoaristotelismul /90
Bibliografie
/91
Capitolul III. REVELATIA LUI HERMES
TRISMEGISTUS /93
1. Isis si misterele egiptene /93
2. Hermes si hermetismul: asemanarea dintre
divin si spiritul omenesc /95
3. Hermetismul reproduce principiile
gnosticismului /98
4. Viziunea lui Hermes cuprinde numerele
vesnice, semnele evocatoare si cheile magice /99
5. Hermes Trismegistus, cei sapte guvernnatori
si reteta nemuririi /102
6. Aspecte initiatice ale hermetismului /104
7. Fragmente din Corpus hermeticum (pentru
psihologi) /105
Bibliografie
/109
Capitolul IV. EPICURISMUL EXILEAZA MOARTEA
DIN FIINTA. SFANTUL AUGUSTIN DESPRE INVATATORUL LAUNTRIC (Introducere in
filosofia medievala) /111
1. Epicur si epicurismul – pledoarie pentru
sufletul scutit de tulburare /111
2. Sfantul Augustin, fondator al filosofiei
religiei, despre Invatatorul launtric /114
3. Augustinismul modern si contemporan: Karl
Barth, Lev Sestov, Gabriel Marcel /128
Bibliografie
129/
Capitolul V. RELATIA DINTRE CREDINTA SI
RATIUNE IN FILOSOFIA MEDIEVALA (secolele IX – XIV) /131
1. Evul Mediu este inca in noi /131
2. Scolastica – virtuti si limite /132
3. John Scot Eriugena: credinta naste filosofia
/135
4. Sfantul Anselm de Canterbury: argumentul
ontologic in afirmarea existentei lui Dumnezeu /139
5. Sfantul Bernard de Clairvaux: spiritualitate
inseamna iubire /144
6. Moise Maimonide: Calauza sovaielnicilor /146
7. Guilelmus din Auvergne: sufletul este
substanta spirituala unica si indivizibila /149
8. Sfantul Bonaventura (Giovanni di Fidanza):
Itinerarul sufletului pana la Dumnezeu /151
9. Sfantul Toma d’Aquino: adevarul ratiunii se
acorda cu adevarul revelatiei /156
10. John Duns Scot restabileste primatul
libertatii individuale /162
11. Johannes Eckhart (supranumit Meister sau
Magistrul) realizeaza sinteza dintre intelectualismul tomist si misticismul
neoplatonician /164
12. Discipolii lui Meister Eckhart /168
13. William Ockham: numai lucrurile individuale
sunt rele /170
14. Augustinism versus tomism /172
15. Neotomismul: Jacques Maritain si Etienne
Gilson /173
Bibliografie
/175
Capitolul VI. OMUL IN EPOCA RENASTERII
(secolele XV – XVI) /177
1. Cadrul istoric al Renasterii /177
2. Definitia Renasterii (Jacob Burckhardt) /178
3. Principalele directii ale cunoasterii
renascentiste /178
4. Neoaritotelismul renascentist despre suflet
/192
5. Istoria religioasa a Renasterii: umanism,
neoplatonism si hermetism (apud Mircea Eliade) /193
6. Magie pneumatica intra si intersubiectiva,
demonomagie (apud Ioan Petru Culianu) /194
7. Renasterea si umanismul (apud Nikolai
Berdeaev) /200
8. Renasterea romaneasca: Nicolaus Olahus,
Johannes Honterus, Ioan Sommer, Dimitrie Cantemir /203
9. Zorii modernitatii /205
Bibliografie
/205
Capitolul VII. RATIONALISMUL FRANCEZ: RENE
DESCARTES SI FRANCOIS PIERRE GONTIER MAINE DE BIRAN /207
1. Filiera rationalismului /207
2. Rene Descartes: cogito ergo sum /207
3. Cartezianismul – o generatrice fecunda /214
4. Francois Pierre Gontier Maine de Biran:
vreau, deci exist /215
5. Neorationalismul: Gaston Bachelard, Ferdinand
Gonseth, Jean Piaget /215
Bibliografie
216/
Capitolul VIII. EMPIRISMUL CLASIC ENGLEZ SI
FRANCEZ. EMPIRISMUL MODERN /218
1. Empirismul englez: Francis Bacon, Thomas
Hobbes, John Locke /218
2. Empirismul francez /222
3. Empirismul modern /223
Bibliografie
/227
Capitolul IX. RATIONALISMUL LUI BARUCH
SPINOZA SI GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ. SENZUALISMUL SUBIECTIVIST AL LUI GEORGE
BERKELEY SI NATURALISMUL RADICAL AL LUI DAVID HUME /228
1. Baruch Spinoza: amor Dei intellectualis /228
2. Gottfried Wilhelm Leibniz: monada fara
ferestre reflecta intregul Univers /232
3. George Berkeley: esse est percipi /237
4. David Hume – precursor al pozitivismului:
post hoc, ergo propter hoc /241
5. Variante moderne ale pozitivismului /243
Bibliografie
244/
Capitolul X. EXCURS ASUPRA RATIUNII INIMII
LA BLAISE PASCAL /246
1. Tragismul vietii lui Blaise Pascal reflectat
in opera sa /246
2. Rationalismul cartezian si antropologia
hristologica pascaliana /250
3. Ratiunea inimii este implinirea ratiunii /254
4. Natura sufletului omenesc /258
5. Revelatia mistica a lui Pascal /261
6. Omul pascalian – precursor al
existentialismului heideggerian? /268
Bibliografie
/270
Capitolul XI. MAREA VIZIUNE A LUI EMANUEL
SWEDENBORG /272
1. Date biografice /272
2. Marea viziune a profetului Swedenborg /273
3. Conceptia mistica /274
4. Teoria corespondentelor /276
5. Homo scandinavicus (Swedenborg si sufletul
scandinav) /277
6. Conceptia despre suflet /280
7. Cartea de vise /281
8. Realizari ca medium /282
9. Hermeneutica spirituala swedenborgiana despre
drama “Cuvantului pierdut” /282
10. Swedenborg incarneaza ceva din geniul suedez
/285
Bibliografie
/286
Capitolul XII. IDEALISMUL TRANSCENDENTAL AL
LUI IMMANUEL KANT /288
1. Criticismul kantian /288
2. Cunoasterea in conceptia lui Kant
(apriorismul) /289
3. Etica lui Kant: libertatea este datorie
morala /294
4. Conceptia kantiana asupra sacrului /299
5. Neokantianismul si transcendentalismul
american /300
Bibliografie
/302
Capitolul XIII. FENOMENOLOGIA SPIRITULUI SI
AUTODEVENIREA IDEII ABSOLUTE LA HEGEL /304
1. Introducere (epoca si viata lui Hegel) /304
2. Dialectica ca metoda de gandire creatoare
/305
3. Stadiile autodevenirii Ideii absolute /307
4. Natura conceptului in Logica lui Hegel /308
5. Religia este constiinta identitatii adevarate
a fiintei si a Sinelui /309
6. Spiritul si sufletul in filosofia hegeliana /310
7. Hegelienii de dreapta, de stanga si
neohegelienii /313
Bibliografie
/313
Capitolul XIV. HOMO EUROPAEUS IN ILUMINISM.
ROMANTISMUL /315
1. Coordonatele fundamentale ale curentului
iluminist /315
2. Iluminismul francez /315
3. Iluminismul german /323
4. Iluminismul romanesc /330
5. Romantismul filosofic /330
6. Teoriile nonviolentei (ghandismul), umanismul
abstract si utopic /334
Bibliografie
/334
Capitolul XV. TRANSCENDENTALISMUL
ABSOLUTIST: JOHANN GOTTLIEB FICHTE SI FRIEDERICH WILHELM JOSEPH VON SCHELLING
/336
1. Johann Gottlieb Fichte: Eul absolut este un
act creator /336
2. Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling:
revelatie si cunoastere suprarationala /338
3. Filosofia culturii: conditia si demnitatea
omului /341
4. Sinele actual si Sinele ideal in psihologia
umanista universala /342
Bibliografie
342/
Capitolul XVI. VOLUNTARISMUL PESIMIST AL
LUI ARTHUR SCHOPENHAUER: SUFAR SAU MA PLICTISESC, DECI EXIST /344
1. O viata de rebel /344
2. Mostenirea: Platon, Kant, Vedele /345
3. O filosofie a vointei /346
4. Lumea este reprezentarea mea /347
5. Lumea ca vointa /348
6. Psihologia schopenhaueriana /349
7. Orice religie este o metafizica /353
8. Tripla morala: a justitiei, a milei si a
abnegatiei /354
9. Pesimismul schopenhauerian /356
10. Subiectivism, intuitionism si voluntarism
/358
Bibliografie
/360
Capitolul XVII. INTUITIONISMUL SI
FLUIDITATEA VIETII /362
1. Formele intuitiei /362
2. Conceptia lui Henri Bergson: intuitia este o
viziune directa a esentei /363
3. Intuitionismul modern /371
Bibliografie
374/
Capitolul XVIII. DE LA EXISTENTIALISM LA
PSIHOLOGIA EXISTENTIALA /376
1. Problema fiintei /376
2. Existentialismul spera sa edifice o noua
psihologie /377
3. Existentialismul religios /383
4. Existentialismul ateu /430
5. Ludwig Binswanger si analiza existentiala a
relatiei dintre autenticitate si inautenticitate /465
6. Viktor Frankl: transcenderea Sinelui –
ultimul cuvant al psihologiei existentiale /467
Bibliografie
470/
PARTEA A DOUA
ISTORIA MODERNA SI CONTEMPORANA
A PSIHOLOGIEI
(1860 - 2006)
Capitolul XIX. NASTEREA PSIHOLOGIEI DIN
FIZICA SI FIZIOLOGIE /477
1. Psihologia se desprinde de filosofie /477
2. Psihologia se naste din fizica si fiziologie
/477
3. Psihologia experimentala incepe prin a fi
psihofiziologie si psihofizica /478
4. Wilhelm Wundt – fondator al psihologiei
experimentale /485
5. Psihofizica si psihologia contemporana /489
6. Problema filosofica a paralelismului
psihofizic in actualitate /494
7. Desprinderea de filosofie: castig sau pierdere?
495
Bibliografie
/496
Capitolul XX. EMPIRISM VERSUS ASOCIATIONISM
/499
1. Introducere /499
2. Variante ale empirismului modern /499
3. Asociationismul /502
4. Neoasociationismul si neoconexionismul /509
5. Asociationismul in actualitate /510
Bibliografie
/512
Capitolul XXI. GESTALTISMUL SI METODA
STRUCTURALA /514
1. Introducere /514
2. Conceptul de Gestalt /514
3. Inventiile conceptuale si metodologice ale
gestaltismului clasic /515
4. Neogestaltismul /520
5. Structuralismul genetic si structura
generativa /526
Bibliografie
532/
Capitolul XXII. INTROSPECTIONISMUL
ORTODOXAL SI INTROSPECTIA EXPERIMENTALA A SCOLII DE LA WURZBURG /535
1. Introducere /535
2. Conceptul de introspectie si esenta metodei
introspective /535
3. Fundamente filosofice: fenomenologia lui
Edmund Husserl /537
4. Virtutile si limitele introspectionismului
ortodoxal al lui Wilhelm Wundt /538
5. Scoala de la Wurzburg /540
6. Disputa dintre Scoala de la Wurzburg si
Scoala de la Gratz si grupul lui Edward Bradford Tichener /543
7. Introspectionismul in actualitate /546
Bibliografie
/547
Capitolul XXIII. PSIHOLOGIA OBIECTIVA SI
BEHAVIORISMUL AMERICAN /549
1. Noua paradigma behaviorista /549
2. Pagmatismul american – fundamentul filosofic
al behaviorismului /549
3. Conceptul de “behavior” /550
4. Behaviorismul: reprezentanti si orientari
/550
5. Neobehaviorismul. Teoria variabilei
intermediare /553
6. Terapia comportamentala /556
7. Opinii actuale cu privire la behaviorism /557
8. Behaviorismul metodologic si teoretic /559
9. Psihologia cognitiva contemporana si
behaviorismul /559
Bibliografie
560/
Capitolul XXIV. PSIHOLOGIA ABISALA. VARII
IPOSTAZE ALE INCONSTIENTULUI /563
1. Friedrich Nietzsche – precursor al
psihologiei adancurilor /563
2. Sigmund Freud credea ca Johann Wolfgang von
Goethe a intuit psihanaliza /569
3. Viziunea lui F.M. Dostoevski a influentat
conceptia lui Sigmund Freud /572
4. Sigmund Freud – psiholog al inconstientului
/582
5. Psihoterapia dinamica postfreudiana /598
6. Psihologia abisala si terapeutica depresiei
/599
7. Mutatiile produse de freudism in psihologie
/600
8. Cateva repere din istoria miscarii
psihanalitice /602
9. Psihologi care si-au afirmat “dreptul la
diferenta” fata de Freud /603
10. Neofreudismul /632
11. Psihanaliza si tehnicile proiective /655
12. Psihanaliza si filosofia culturii la Lucian
Blaga /659
13. Ambitiile metapsihologice ale freudismului
/662
Bibliografie
664/
Capitolul XXV. FILOSOFIA SI PSIHOLOGIA
CONSTIINTEI. ENERGETISM SI VOLUNTARISM /669
1. Filosofia constiintei /669
2. Psihologia constiintei /683
3. Energetismul in filosofie si psihologie /693
4. Vointa in filosofie si psihologie /695
Bibliografie
702/
Capitolul XXVI. PSIHOLOGIA RELIGIEI.
PERSONALISMUL AMERICAN, FRANCEZ SI ROMAN /706
1. Psihologia religiei /706
2. Personalismul american, francez si roman:
pledoarie pentru implinirea omului /722
Bibliografie
/727
Capitolul XXVII. FILOSOFIA VIETII SI
TRAIRISMUL. PSIHOLOGIA FUNCTIONALA SI PSIHOLOGIA CONDUITEI /729
1. “Filosofia vietii” – coordonate istorice /729
2. Principalele scoli ale “filosofiei vietii”
/729
3. Trairismul romanesc /735
4. Morala transcendenta in psihologia crestina
la Feodor Mihailovici Dostoevski /747
5. Psihologia si pedagogia functionala /749
6. Psihologia conduitei /755
Bibliografie
/758
Capitolul XXVIII. PRINCIPALELE SCOLI
MODERNE DE PSIHOLOGIE /761
1. Scoala de la Geneva /761
2. Psihologia rusa /769
3. Scoala franceza /779
4. Psihologia britanica /789
5. Scoala de la Viena /796
6. Psihologia italiana /801
7. Psihologia americana /803
Bibliografie
/828
Capitolul XXIX. CURENTE SI TEORII ALE
PSIHOLOGIEI CONTEMPORANE /834
1. Neofreudismul /834
2. Psihologia umanista americana /834
3. Psihologia cognitiva /841
4. Psihologia transpersonala /852
5. Explorarea viselor lucide /873
6. Miscarea New Age /875
7. Psihoterapiile umanist-existentiale /877
8. Psihologia transculturala /883
9. Psihologia neoevolutionista /883
10. Psihologia ecologica /886
11. Paradigma psihologiei haologice /888
12. Psihologia ordinii duale din perspectiva cuantica
/889
13. Psihicul – o rezonanta a pulsatiilor
sonoluminiscente /890
14. Creativitatea ca mod de viata /890
15. Cibernetica generalizata si psihologia
cibernetica pe pamant romanesc /895
16. Psihologia grupurilor sociale. Noi
perspective /897
17. Psihologia diferentiala /898
18. Pluralitate si postmodernism in psihologie
/898
19. Psihologia sinelui /904
20. Comunicarea nonviolenta /906
21. Cronopsihologia si ritmurile biopsihice /907
22. Psihologia frustatiei /908
23. Psihologia inginereasca /908
Bibliografie
/908
Capitolul XXX. PSIHOLOGIA FILOSOFICA SAU
FILOSOFIA MENTALULUI /915
1. Filosofia mentalului si stiintele cognitive
/915
2. Orientari si teme principale /918
3. Interferente cu alte discipline /921
4. Experimentul mental din perspectiva psihologica
/925
5. De la omul necunoscut la omul cognoscibil
/931
Bibliografie
/934
Capitolul XXXI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIE
ORIENTALA /937
1. Introducere /937
2. Spiritualizarea vietii sau materializarea
spiritului? /937
3. Samanismul – generatricea arhaica a extazului
/938
4. Viata psihomentala in conceptia indiana /945
5. Lamaismul tibetan – calea spre iluminare /951
6. Budismul zen – intoarcerea la mintea
originara si pura /957
7. Sofrologia – stiinta armoniei constiintei
/961
8. Filosofia chineza veche – calea intelepciunii
si a virtutii /963
9. Influente ale gandirii orientale asupra
psihologiei occidentale /967
10. De la morala pasiva si pesimista a budismului
la morala pozitiva si optimista a crestinismului /971
11. Cercetari psihologice asupra fenomenului yoga
/974
12. Psihologiile orientale – izvoare pentru
psihoterapiile moderne /975
Bibliografie
/976
Capitolul XXXII. ISTORIA PSIHOLOGIEI
ROMANESTI – INTRE DRAMA SI SPERANTA /979
1. Psihologia implicita in opera lui Dimitrie
Cantemir (1673-1723)
2. Gandirea psihologica romaneasca in a doua
jumatate a secolului al XIX-lea /980
3. Psihologia romaneasca in perioada 1890-1920
/983
4. Constantin Radulescu-Motru – personalismul
energetic si cosmizarea omului /988
5. Contributiile psihologice ale unor savanti
romani din stiintele conexe /989
6. Dumitru Draghicescu si dezvoltarea
psihologiei sociale /990
7. Lucian Blaga – fascinatia inconstientului si
natura abisala a culturii /992
8. Dezvoltarea psihologiei in Romania dupa Primul
Razboi Mondial /1001
9. Stefan Odobleja – psihologia consonantista
/1024
10. Renasterea Institutului de Psihologie al
Academiei Romane /1028
Bibliografie
/1030
Multumiri /1036
Indice de nume /1037
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu