Autor : Sándor Ferenczi
Editura Fundatiei Generatia
Colectia Spatiul PSY
An aparitie : 2005
Traducerea Christian Ferencz-Flatz
ISBN 973-86377-5-9
Nr pagini :351
Format 135 x 190
Pret : 35 lei
Descrierea
editurii:
«Într-un studiu despre ultimele lucrări ale lui Ferenczi, apărut de curând, Johannes Cremerius enumeră autorii care au căutat material pentru construcţiile lor, aşa cum formulează el, în mina deschisă de Ferenczi; toţi au în comun faptul că se servesc de la Ferenczi, fără să îl citeze, fără să-l numească. Cremerius redactează o listă de autori, ale căror scrieri datorează mult analistului. El îi enumeră printre alţii pe: Winnicott, Mahler, Little, Masud Khan, Spitz, Nacht, Kohut, Searles, Sullivan, Fromm-Reichmann, Rosen, Moreno, Fairbairn, Guntrip. Cremerius îşi încheie panorama cu următoarele cuvinte, pe care aş vrea să le citez: „După cum arată acest raport, pentru mulţi, Ferenczi a devenit în ultimii 50 de ani cariera din care şi-au extras materialul pentru «noile lor construcţii», adesea fără a indica originea – fapt ruşinos pentru mult lăudata onestitate a ştiinţei”.
Oricât de familiare ne-ar fi paradoxurile filiaţiei în analiză, această listă este impresionantă şi, pe lângă că nu este completă, nu este nici foarte exactă şi nici foarte corectă, în special faţă de Sacha Nacht, deoarece el este unul dintre primii, alături de Lacan, care citează cu multă precizie ultimele lucrări cunoscute ale lui Ferenczi.
În schimb, lista cuprinde cel puţin patru personalităţi importante dintre analiştii cei mai influenţi de astăzi, făcând abstracţie de întemeietorul psihodramei (Moreno) şi de cel al analizei directe (Rosen); mă refer la Spitz, Searles, Winnicott, Masud Khan, care au creat un număr de concepte fundamentale, fără a se achita de datoria lor teoretică.»
Oricât de familiare ne-ar fi paradoxurile filiaţiei în analiză, această listă este impresionantă şi, pe lângă că nu este completă, nu este nici foarte exactă şi nici foarte corectă, în special faţă de Sacha Nacht, deoarece el este unul dintre primii, alături de Lacan, care citează cu multă precizie ultimele lucrări cunoscute ale lui Ferenczi.
În schimb, lista cuprinde cel puţin patru personalităţi importante dintre analiştii cei mai influenţi de astăzi, făcând abstracţie de întemeietorul psihodramei (Moreno) şi de cel al analizei directe (Rosen); mă refer la Spitz, Searles, Winnicott, Masud Khan, care au creat un număr de concepte fundamentale, fără a se achita de datoria lor teoretică.»
Sandor Ferenczi (1873-1933), cel mai mare psihanalist maghiar, a fost pentru un timp cel mai bun prieten si colaborator al lui Sigmund Freud. Si-a castigat renumele nu numai in urma stransei sale relatii cu acesta, dar si datorita disponibilitatii sale de a accepta cele mai diverse cazuri, de a lucra cu cei mai dificili pacienti. Experienta in lucrul cu acestia l-a determinat sa promoveze o interventie activa a terapeutului in practica psihanalitica.
Ferenczi aprofundeaza prin studiile sale, problema traumei, introiectia si importanta ei in dezvoltarea psihica, dificultatile analizei mutuale, raspunsul empatic, precum si alte teme care sunt aplicabile si astazi in tratamentul psihoterapeutic. Nu trebuie sa uitam nici studiile sale legate de formarea simbolurilor si simbolizare. Conceptia sa despre relatia terapeutica a dus la o reconsiderare a contratransferului, el sustinand ca negarea contratransferului poate fi traumatica pentru pacient, reactivandu-i traumatismul infantil. Preluat dupa Ed. Herald
Cartile sale traduse la noi:
Sexualitate & psihanaliza. Contributii la psihanaliza, Herald 2012
Cuprins:
Prefata de Judith Dupont /11
Trauma /20
Analiza mutuala /23
Critica fata de Freud /27
Introducere la Jurnal de Michael
Balint /34
Notite pentru o prefata /36
Titlul: forma de jurnal /37
Jurnal
clinic 1932 /41
Nota editoriala /42
Insensibilitatea analistului (7.1.1932)
/43
Naturaletea si sinceritatea
comportarii /44
A gandi cu corpul inseamna
isterie (10.1) /48
Schizofrenia progresiva – caz (12.1)
/52
Analiza mutuala si limitele
utilizarii ei (17.1) /56
Activitate intelectuala in
momentul oricarei modificari fizice /59
Continuarea analizei mutuale (19.1)
/59
Sugestie, intimidare, impunerea
unei vointe straine (24.1) /63
Despre plictis (26.1) /67
Refulare, conversiune isterica si
punerea in evidenta a originii lor cu ocazia regresiei catharctice (28.1) /69
Impotmolirea catharsis-ului –
care este remediul? (31.1)
/73
O dilema a analizei mutuale
(2.2) /78
Despre psihogeneza socului psihic
(4.2) /80
Despre „afirmarea neplacerii”
(14.2) /82
Restrictionari ale analizei
mutuale (16.2) /86
Despre mutualitate (20.2) /90
Fragmentare (21.2) /92
Modul de lucru al „psysis”-ului
si al lui „psyche” /95
Despre principiul masculin si
feminin in natura (23.2) /95
Fara titlu [Anlize mutuale; ed.]
(24.2) /98
Trauma in starea de inconstienta
(24.2) /101
Asupra temei mutualitate (3.3) /102
Despre terorismul suferintei /105
Mutualitate (6.3) / 106
Perspectiva generala asupra a
ceea ce este tendentios in distantarea fata de realitate in psihoze (6.3) /108
Analistul: agent de pompe funebre
(8.3) /109
Elementul vindecator in
psihoterapie (healing) (10.3)
/113
Analiza a doi copii (13.3)
/116
Necesitatea laudelor /117
Eul autonom si cel heterogen
(15.3) /118
Avantaje si dezavantaje ale
„simtirii impreuna cu” intensiv (17.3)
/120
Dificultatile care apar din
a-nu-lua-drept-real clivajul personalitatii (17.3) /125
Despre criza isterica (20.3) /126
Reintoarcerea traumei in simptome,
vise si in catharsis, refulare si clivaj al personalitatii, de construire a
refularii in si dupa catharsis (22.3)
/129
Bandaj in jurul soldurilor
(25.3) /132
Transformarea analizei mutuale in
„a fi analizat” pur si simplu (29.3)
/ 135
Analiza mutuala: decizie prin
practica. Complicatii datorate faptuli de-a avea mai mult de un pacient in
analiza (31.3) /139
Extirparea si implantarea de
continuturi si energii psihice (3.4)
/142
Orice ura este, de fapt,
proiectie psihopatica (5.4)/145
Diferenta esentiala intre
homosexualitatea masculina si feminina /
146
Elemente complementare
inevitabile privind conflictul oedipian /147
Despre efectul de durata al
exigentelor genitale active si pasive impuse copiilor mici /148
Soarta copiilor bolnavilor psihic
(7.4)/149
Erotomania ca fundament al
oricarei paranoia (10.4)/152
Relaxarea analistului (12.4)/153
Paranoia si simtul olfactiv
(24.4)/157
Pornofazia ca o conditie a
potentei genitale (26.4)/161
Contributie la cultul falusului
(26.4)/162
Anti-homosexualitatea ca si
consecinta a „protestului” viril (26.4)/163
Cine este nebun, noi sau
pacientii? (1.5)/165
Lupta inconstienta a
sensibilitatilor intre pacient si analist (3.5)/ 169
Fara titlu, Caz R.N. [Istoria
„analizei mutuale”, ed.] (5.5)/171
Vid interior de tip schizofrenic
acoperit cu hiperactivitate exterioara si nevroza obsesionala, homosexualitate
feminina, modificare subita inspre bine dupa doi ani de „impotmolire”, in mod
manifest sub influenta faptului ca analistul a fost „trezit” (8.5)/175
Autostrangulare traumatica (10.5)/178
Compulsia la repetarea traumei (12.5)/183
Trauma heterosexuala, fuga in
homosexualitate (feminina) (17.5)/186
Despre factorii constitutivi ai
sentimentului de culpabilitate (19.5)/188
Abnegatia de sine (-Eu) (29.5)/190
Un mod stiintific de a gasi
adevarul /191
Neglijarea consecventa a Eului in
actul gandirii (abstractie) /191
Vorbirea (1.6)/192
Ce inseamna constientizare? /193
Consecinte teoretice pentru
teoria libidoului si a nevrozei (3.6)/193
Regresie la timpul anterior
primei angoase /194
Nu o analiza didactica speciala! (3.6)/195
Caile pasiunii. Sfarsit /196
Pasiune (3.6)/197
Psihosomaticul (9.6)/198
Datoria tacerii. Sentimentul de
responsabilitate al copiilor dupa abuzuri comise de catre adulti asupra lor (10.6)/199
Doctor hating patients (12.6)/200
Confuzie in privinta propriei
persoane (12.6)/201
Tehnica: Eroare: (miscari
afective in locul obiectivitatii) 1) a comite, 2) a admite, 3) a corecta
greseli (12.6)/202
Contrainvestire psihic a unor
senzatii devenite insuportabile (12.6)/203
Un comert amical cu lumea
spiritelor /205
Esecurile cu discipolii /205
Perturbarea de durata a libidoului
obiectual (14.6)/206
Normalis femine homosexualitas (14.6)/209
Respingerea hmosexualitatii /209
Sentimentul personalitatii
(sentimentul propriei dimensiuni, forme, valori) ca produs al recunoasterii din
partea lumii inconjuratoare (16.6)/210
O noua etapa in mutualitate (18.6)/215
Mirosul specific al bolnavilor
psihic (19.6)/218
O alta motivatie a dorintei de
penis a femeii (20.6)/219
Tulburari respiratorii traumatice
permanente in timpul somnului (21.6)/220
Continuare (22.6)/221
Anestezierea traumei (23.6)/224
Efectul de durata (poate si efect
la distanta) al blestemelor inspaimantatoare (26.6)/227
Despre compulsia la ameliorarea
durerilor altora sau despre oferirea de ajutor pentru promovarea talentului
altcuiva (26.6)/229
Despre „a trece cu auzul”. O
forma particulare de act ratat (24.6)/233
Realitatea lui „a” (totul in
analiza) /233
Feminitatea ca expresie a principiului
inducerii suferintei in fata unui caz de impotenta (28.6)/235
Utopie: eliminarea impulsurilor
de ura, intreruperea sirului de cruzimi de tipul vendetei; imblanzirea
progresiva a intregii naturi cu ajutorul controlului prin cunoastere (28.6)/237
Proiectia psihologiei adultilor
asupra copilariei (falsum) (30.6)/238
Ipocrizie si enfant terrible (30.6)/241
Schizofrenia este o reactie de
mimetism „fotochimic” /241
Influenta pasiunilor adultilor
asupra nevrozelor de caracter si a dezvoltarii sexuale a copiilor /242
Proiectia propriilor noastre
pasiuni sau pasionalitatii asupra copiilor (6.7)/249
Avantaje si dezavantaje resp.
limita optimala a contratransferului /249
Oglinidire in transparenta si
inversare (7.7)/254
Intuire a propriei paranoia (19.7)/255
Fara titlu (19.7)/256
Trezirea contiintei de sine la B
(copil) /258
Ordine in haos (19.7)/258
Cate ceva despre sentimentul de
rusine (21.7)/259
Experimentum analyticumcum B. (23.7)/263
Despre abreactie (24.7)/267
Indentification versus hatred /269
Identificarea in trauma /270
Refulare /271
Perversiunile nu sunt fixatii, ci
produse ale spaimei /272
Clitoris si vagin (26.7)/275
Revizuirea complexului Oedip (26.7)/275
Joaca furia vreun rol in procesul
de refulare? (27.7)/277
Relatii sexuale normale si
patologice in familie (27.7)/279
Ce este traumatic: o agresiune
sau consecintele ei? (27.7)/279
Joc crud cu pacientii (27.7)/280
Repetarea „literala” reluata la
nesfarsit – si fara rememorare (30.7)/281
Ce este „trauma”? (30.7)/284
Cauzele legate de persoanele
pentru care psihanaliza „s-a ratacit” (4.8)/288
Fara titlu (4.8)/293
Sentimentul de vinovatie autohton
(7.8)/294
A suporta singuratatea (8.8)/298
Simpla reproducere a traumei este
ineficienta terapeutic (8.8)/300
Primejdia sadismului latent si a
erotomaniei la analist (8.8)/302
Cate ceva despre criminalitate (11.8)/302
Ilustrarea subiectiva a
clivajului functiilor (12.8)/304
Catalogul de pacate ale
psihanalizei (13.8)/307
Trauma si scindarea
personalitatii; ruptura dintre simtire si inteligenta (14.8)/311
Proiectia propriilor tendinte
reale de incest asupra copiilor si pacientilor; lipsa de intelegere a
deosebirii dintre fantasmele infantile si realizarea acelorasi (17.8)/314
Apendix la fragmentare (17.8)/317
Spontaneitatea improspateaza –
Provocarea deprima (22.8)/318
Este severitatea tabuului
incestuos cauza fixarii la incest? (24.8)/320
Sanatatea excedentara sau
capacitatea de adaptare a corpului ca masura de protectie impotriva
incapacitatii psihice (24.8)/320
Revizuirea „Catalogul de pacate” (24.8)/321
Teama de sugestie a psihanalizei (24.8)/321
A fi singur (24.8)/322
„Terorismul suferintei” (24.8)/322
Regresie la Ψ – Ψ embrionara
during analysis /323
Mutualitate – sine qua non (10.8)/325
Postfata de Pierre Sabourin:
„Iertare reciproca, succes final” /329
Cuvant de multumire /339
Indice tematic si de nume341
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu