Editura RTS Cluj Napoca
An aparitie : 2003
Editia originala: 1990
Traducerea Daniel David, Adrian Opre
ISBN 978-973-1816-20-3
Nr pagini : 90
Format?
Descrierea
editurii:
Psihoterapiile cognitive şi comportamentale (cognitiv-comportamentale) constituie acel segment din familia mai largă a psihoterapiilor care este cel mai bine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată în studii clinice randomizate (randomized clinical trials). Sub acest nume – psihoterapii cognitiv-comportamentale – se află mai multe şcoli, cele mai importante fiind: (1) psihoterapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT; iniţiată de Albert Ellis); (2) psihoterapia cognitivă (CT; iniţiată de Aaron Beck); (3) modificările cognitiv-comportamentale (CBM; iniţiate de Donald Meichenbaum). Aceste şcoli, la rândul lor, au generat mai multe variaţii precum: (a) terapia prin rezolvare de probleme (problem solving therapy; dezvoltată de Arthur Nezu); (b) terapia evaluării cognitive (cognitive appraisal therapy; iniţiată de Richard Wessler); (c) psihoterapia multimodală (multimodal therapy; iniţiată de Arnold Lazarus); (d) terapia focalizată pe schemă (schema-focused therapy; iniţiată de Jeffrey Young) şi altele. Indiferent de tipul de şcoală, sau de variaţiile acesteia, toate psihoterapiile cognitiv-comportamentale au un fundament teoretico-experimental comun care le particularizează ca o orientare distinctă în psihoterapie faţă de orientările dinamic-psihanalitice sau umanist-existenţiale. Astfel, asumpţiile fundamentale ale tuturor psihoterapiilor cognitiv-comportamentale sunt:
Evenimentele de viaţa nu ne afectează răspunsurile/reacţiile în mod direct, ci modul în care interpretăm evenimentele de viaţă (cogniţiile noastre/modul în care gândim cu privire la ele) cauzează răspunsurile/reacţiile noastre cognitive (ex. ideea că nu merit să trăiesc), comportamentale (ex. izolare şi lipsă de comunicare), subiectiv-emoţionale (ex. trăire depresivă) şi biologice (ex. creşterea tensiunii arteriale).
Cogniţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate. Această identificare poate fi directă, în cazul cogniţiilor conştiente, sau indirectă (ex. prin indicatori comportamentali) în cazul cogniţiilor inconştiente.
Odată identificate, cogniţiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice; astfel, cogniţiile iraţionale/dezadaptative care generează răspunsuri disfuncţionale sunt înlocuite cu cogniţii raţionale/adaptative care generează răspunsuri funcţionale.
Această lucrare prezintă detaliat şi didactic principalele asumpţii şi tehnici ale terapiei REBT. REBT este prima formă de psihoterapie cognitiv-comportamentală elaborată de psihologul Albert Ellis din SUA, la mijlocul secolului trecut (anii 50). Ea a stat la baza apariţiei celorlalte şcoli sau forme de psihoterapii cognitiv-comportamentale, Albert Ellis fiind considerat bunicul (grandfather) sau părintele (father) tuturor psihoterapiilor cognitiv-comportamentale practicate astăzi în diverse forme. Asociaţia Americană de Psihologie l-a desemnat pe Albert Ellis ca fiind cel mai important psihoterapeut în viaţă, el şi americanul Carl Rogers devansându-l pe Sigmund Freud în ceea ce priveşte influenţa în domeniul psihoterapiei, aşa cum este ea văzută în SUA şi Canada. REBT este un tratament psihologic bine validat ştiinţific atât pentru diverse forme de psihopatologie cât şi pentru tulburări psihosomatice şi probleme de viaţă (pentru detalii vezi Lyons şi Woods, 1992). REBT se particularizează între celelalte psihoterapii cognitiv-comportamentale prin focalizarea pe un tip special de cogniţii, şi anume, cogniţiile iraţionale şi raţionale. Identificarea şi modificarea credinţelor iraţionale care generează patologie şi suferinţă, precum şi asimilarea unor credinţe raţionale care generează o stare de sănătate psihică, constituie punctele fundamentale ale REBT. Deoarece aceste credinţe raţionale şi iraţionale se constituie în adevărate filozofii de viaţă REBT este o terapie pretenţioasă, pentru înţelegerea şi aplicare ei corectă fiind necesar un program de formare extensiv. Noi speram ca traducerea acestei lucrări să stimuleze cercetarea şi practica în această formă de psihoterapie şi la noi în ţară. Considerăm însă această lucrare doar ca un punct de start pentru cei interesaţi în REBT. Pentru informaţii suplimentare sugeram consultarea unor lucrări extensive pe această temă (vezi pentru detalii http://www.rebt.org) precum şi parcurgerea unor programe de formare acreditate internaţional (pentru informaţii contactaţi Centrul Român de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale, str. Republicii nr. 37, Cluj-Napoca, email: rahcbp@psychotherapy.ro).
În încheierea acestei introduceri, dorim să mulţumim Institutului Albert Ellis din New York şi autorilor acestei lucrări (Windy Dryden şi Raymond DiGiuseppe) pentru acordul pe care şi l-au dat cu privire la traducerea şi adaptarea acestei lucrări în limba română. De asemenea, mulţumim psihologului Bianca Macavei pentru prima traducere a acestei lucrări, traducere care a stat la baza formei finale a lucrării, adaptată şi corectată de noi.
Lyons, L. C., şi Woods, P. J. (1992). The efficacy of rational-emotive therapy: A quantitative review of the outcome research. Clinical Psychology Review, 11, 357-369.
Cluj-Napoca, 23 Noiembrie, 2007
Prof. „Aaron T. Beck” univ. dr. Daniel David
(Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie; www.clinicalpsychology.ro)
Conf. univ. dr. Adrian Opre
(Catedra de Psihologie)
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Psihoterapiile cognitive şi comportamentale (cognitiv-comportamentale) constituie acel segment din familia mai largă a psihoterapiilor care este cel mai bine validat ştiinţific şi a cărui eficienţă a fost demonstrată în studii clinice randomizate (randomized clinical trials). Sub acest nume – psihoterapii cognitiv-comportamentale – se află mai multe şcoli, cele mai importante fiind: (1) psihoterapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT; iniţiată de Albert Ellis); (2) psihoterapia cognitivă (CT; iniţiată de Aaron Beck); (3) modificările cognitiv-comportamentale (CBM; iniţiate de Donald Meichenbaum). Aceste şcoli, la rândul lor, au generat mai multe variaţii precum: (a) terapia prin rezolvare de probleme (problem solving therapy; dezvoltată de Arthur Nezu); (b) terapia evaluării cognitive (cognitive appraisal therapy; iniţiată de Richard Wessler); (c) psihoterapia multimodală (multimodal therapy; iniţiată de Arnold Lazarus); (d) terapia focalizată pe schemă (schema-focused therapy; iniţiată de Jeffrey Young) şi altele. Indiferent de tipul de şcoală, sau de variaţiile acesteia, toate psihoterapiile cognitiv-comportamentale au un fundament teoretico-experimental comun care le particularizează ca o orientare distinctă în psihoterapie faţă de orientările dinamic-psihanalitice sau umanist-existenţiale. Astfel, asumpţiile fundamentale ale tuturor psihoterapiilor cognitiv-comportamentale sunt:
Evenimentele de viaţa nu ne afectează răspunsurile/reacţiile în mod direct, ci modul în care interpretăm evenimentele de viaţă (cogniţiile noastre/modul în care gândim cu privire la ele) cauzează răspunsurile/reacţiile noastre cognitive (ex. ideea că nu merit să trăiesc), comportamentale (ex. izolare şi lipsă de comunicare), subiectiv-emoţionale (ex. trăire depresivă) şi biologice (ex. creşterea tensiunii arteriale).
Cogniţiile prin care interpretăm aceste evenimente de viaţă pot fi identificate. Această identificare poate fi directă, în cazul cogniţiilor conştiente, sau indirectă (ex. prin indicatori comportamentali) în cazul cogniţiilor inconştiente.
Odată identificate, cogniţiile pot fi schimbate prin tehnici psihologice specifice; astfel, cogniţiile iraţionale/dezadaptative care generează răspunsuri disfuncţionale sunt înlocuite cu cogniţii raţionale/adaptative care generează răspunsuri funcţionale.
Această lucrare prezintă detaliat şi didactic principalele asumpţii şi tehnici ale terapiei REBT. REBT este prima formă de psihoterapie cognitiv-comportamentală elaborată de psihologul Albert Ellis din SUA, la mijlocul secolului trecut (anii 50). Ea a stat la baza apariţiei celorlalte şcoli sau forme de psihoterapii cognitiv-comportamentale, Albert Ellis fiind considerat bunicul (grandfather) sau părintele (father) tuturor psihoterapiilor cognitiv-comportamentale practicate astăzi în diverse forme. Asociaţia Americană de Psihologie l-a desemnat pe Albert Ellis ca fiind cel mai important psihoterapeut în viaţă, el şi americanul Carl Rogers devansându-l pe Sigmund Freud în ceea ce priveşte influenţa în domeniul psihoterapiei, aşa cum este ea văzută în SUA şi Canada. REBT este un tratament psihologic bine validat ştiinţific atât pentru diverse forme de psihopatologie cât şi pentru tulburări psihosomatice şi probleme de viaţă (pentru detalii vezi Lyons şi Woods, 1992). REBT se particularizează între celelalte psihoterapii cognitiv-comportamentale prin focalizarea pe un tip special de cogniţii, şi anume, cogniţiile iraţionale şi raţionale. Identificarea şi modificarea credinţelor iraţionale care generează patologie şi suferinţă, precum şi asimilarea unor credinţe raţionale care generează o stare de sănătate psihică, constituie punctele fundamentale ale REBT. Deoarece aceste credinţe raţionale şi iraţionale se constituie în adevărate filozofii de viaţă REBT este o terapie pretenţioasă, pentru înţelegerea şi aplicare ei corectă fiind necesar un program de formare extensiv. Noi speram ca traducerea acestei lucrări să stimuleze cercetarea şi practica în această formă de psihoterapie şi la noi în ţară. Considerăm însă această lucrare doar ca un punct de start pentru cei interesaţi în REBT. Pentru informaţii suplimentare sugeram consultarea unor lucrări extensive pe această temă (vezi pentru detalii http://www.rebt.org) precum şi parcurgerea unor programe de formare acreditate internaţional (pentru informaţii contactaţi Centrul Român de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale, str. Republicii nr. 37, Cluj-Napoca, email: rahcbp@psychotherapy.ro).
În încheierea acestei introduceri, dorim să mulţumim Institutului Albert Ellis din New York şi autorilor acestei lucrări (Windy Dryden şi Raymond DiGiuseppe) pentru acordul pe care şi l-au dat cu privire la traducerea şi adaptarea acestei lucrări în limba română. De asemenea, mulţumim psihologului Bianca Macavei pentru prima traducere a acestei lucrări, traducere care a stat la baza formei finale a lucrării, adaptată şi corectată de noi.
Lyons, L. C., şi Woods, P. J. (1992). The efficacy of rational-emotive therapy: A quantitative review of the outcome research. Clinical Psychology Review, 11, 357-369.
Cluj-Napoca, 23 Noiembrie, 2007
Prof. „Aaron T. Beck” univ. dr. Daniel David
(Şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie; www.clinicalpsychology.ro)
Conf. univ. dr. Adrian Opre
(Catedra de Psihologie)
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Cuprins:
Prefaţă
la ediţia în limba română
INTRODUCERE..................................................15
Partea I: TEORIA ……17
Raţionalitate versus Iraţionalitate
Modelul ABC
Credinţele iraţionale de bază
Interacţiunea dintre A, B şi C
Două tendinţe biologice fundamentale
Teoria schimbării în REBT
O perspectivă generală asupra teoriei REBT
Partea a II-a: PRACTICA...........26
Pasul 1 Centraţi-vă pe probleme specifice
de viaţă....... 26
Problema
preferată de client versus problema cea mai gravă a clientului........26
Când
clientul Dvs. nu poate indica o problemă
ţintă..........................................26
Pasul 2 Definiţi şi stabiliţi împreună
problema ţintă......27
Faceţi
distincţia dintre problemele emoţionale şi problemele practice...........27
Ţintiţi pentru schimbare emoţiile negative disfuncţionale,
nu şi pe cele funcţionale..28
Ajutaţi-l
pe client să schimbe C-urite, nu A-urile..........20
Pasul 3 Evaluaţi
C-ul.....................................22
Căutaţi
o emoţie negativă disfuncţională.22
Focalizaţi-vă
atentia pe un C emoţional...22
Clarificaţi
C-ul.............23
Consideraţi
frustrarea ca fiind un A, nu un C.....23
Aveţi
în vedere motivaţia clientului de a schimba C-ul........23
Pasul 4 Evaluaţi A-ul..........35
În
evaluarea A-ului, fiţi cât mai precis şi concret..........35
Identificaţi
partea din A care amorsează S- ul.............36
Reţineţi
că A-ul se poate referi la mai multe aspecte....29
Pentru
început, consideraţi că A este adevărat..........29
Evitaţi
capcanele în procesul de evaluare a lui A........30
Dacă
încă nu ati identificat A-ul................30
Pasul 5 Identificaţi şi evaluaţi problemele
emoţionale secundare...34
Stabiliţi
când este cazul să lucraţi mai întâi pe problema emoţională secundară...34
Pasui 6 Clarificaţi legătura dintre B şi C.....35
Pasui 7 Evaluaţi credintele clientului (B).....37
Pasui 8 Stabiliţi legătura între
convingerile iraţionale şi C........41
Pasul 9 Disputaţi convingerile
iraţionale......43
Angajaţi-vă
în atingerea obiectivelor disputei......43
Folosiţi
întrebări pe parcursul disputării / restructurării credinţelor iraţionale....44
Fiţi
insistent în disputarea / restructurarea convingerilor de bază sau a
derivatelor
acestora...........45
Folosiţi
stiluri de disputare / restructurare variate.......48
Stilul
Socratic........48
Stilul
didactic..............48
Folositi-vă
creativitatea............................50
Arătaţi
de ce încrederea superficială în propriile convingeri raţionale nu duce la schimbare................52
Pasul
10 Pregătiţi-vă clientul pentru a-şi adânci ..?
Pasul 11 încurajaţi-vă clientul să pună în practică
ceea ce a învătat............53
Identificaţi
şi rezolvaţi anticipat posibilele obstacolele........56
Folosiţi
sarcini / prescripţii pentru acasă în diferite etape pe parcursul
terapiei..........56
Pasul 12 Verificaţi sarcinile/prescripţiile
pentru acasă.............................56
Asiguraţi-vă
că clientul s-a confruntat cu A-ul........57
Luaţi
în discuţie eşecul în realizarea sarcinilor / prescripţiilor pentru
acasă......58
Pasul 13 Facilitaţi procesul de producere a
schimbării.......58
Găsiţi
diferite sarcini pentru acasă care să vizeze aceeaşi convingere
iraţională........58
Discutati
modelul nonlinearal schimbării…59
Partea a III-a: Exemplu de caz …….61
PASUL
1 Centraţi-vă pe probleme............61
PASUL
3 Evaluaţi C-ul...............................74
PASUL
4 Evaluaţi A-ul...............................74
PASUL
7 Evaluaţi convingerile clientului (6).........71
PASUL
10 Pregătiţi-vă clientul pentru a-şi adânci încrederea în convingerile
raţionale........85
PASUL
13 Facilitaţi procesul de producere a schimbării.......87
Epilog.............................................................89
Anexa:
Caracteristicile particulare ale Terapiei Rationale, Emotive si Comportamentale
Recomandari bibliografice
Despre autori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu