Autor : Bogdan Boghitoi,
Editura Trei
Colectia In afara colectiilor
An aparitie : 2010
ISBN 978-973-707-390-7
Nr pagini : 280
Format 130 x 200
Descrierea editurii:
Mintea familiară reprezintă o evaluare filosofică a credibilităţii ştiinţifice a psihologiei de simţ comun. Astfel, pornind de la literatura filosofică de ultimă oră, lucrarea urmăreşte să răspundă la o întrebare fundamentală: îşi au locul în cadrul ştiinţei practicile explicative şi predictive obişnuite, care fac apel la stări mentale precum intenţia sau opinia? Se pot ele integra, de pildă, într-o psihologie matură? Sau dimpotrivă, acest mod de a explica şi anticipa comportamentul celuilalt este incompatibil cu orice teorie care se doreşte cu adevărat ştiinţifică?
Este un subiect de evident interes pentru oricine este preocupat de filosofia minţii sau cea a psihologiei. Şi întrucât astfel de modalităţi explicative şi predictive figurează într-o multitudine de construcţii teoretice, pornind de la cele din istorie, continuând cu cele din sociologie şi sfârşind cu cele economice, lucrarea va fi de maxim interes pentru oricine este preocupat de fundamentele ştiinţelor omului.
Bogdan Boghiţoi este doctor în filosofie, asistent de cercetare în cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.
Review aici
Este un subiect de evident interes pentru oricine este preocupat de filosofia minţii sau cea a psihologiei. Şi întrucât astfel de modalităţi explicative şi predictive figurează într-o multitudine de construcţii teoretice, pornind de la cele din istorie, continuând cu cele din sociologie şi sfârşind cu cele economice, lucrarea va fi de maxim interes pentru oricine este preocupat de fundamentele ştiinţelor omului.
Bogdan Boghiţoi este doctor în filosofie, asistent de cercetare în cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.
Review aici
Cuprins:
http://psihoshop.ro/carte.php?idb=453#ninja
Introducere /9
Obiective /9
Provocarea eliminativistă /13
Structura
lucrării /14
Partea I
Ce nu este psihologia de simț comun
Psihologie de simț comun și raționalitate /19
Introducere
/19
Davidson,
normativitate şi raţionalitate /22
Lipsa
obiectivităţii /23
Specificitatea
metodologică a psihologiei de simţ comun /33
Normativitate
și atitudini propoziţionale /36
Inferenţialismul
lui Brandom /36
Probleme
cu atribuirea /41
Cele
două sensuri ale lui „opinie“ /46
Raţionalitate,
normativitate şi atitudinea intenţională a lui Dennett /50
Concluzii
cu privire la raționalitate /57
Psihologie
de simț
comun, cauzalitate și
caracter nomic /62
Este explicația
psihologică de simț comun
cauzală? /63
Există legi psihologice de simț comun?
Problema simulaționismului /68
Recuperarea acestor legi de către știință
întâmpină
dificultăți de principiu? /74
Perspectiva informațională asupra stărilor mentale comune /80
Partea a II-a
Stări mentale de simț
comun, externalism și
problema conținutului
restrâns
Introducere: externalismul, o problemă de fond /89
Externalism și
atribuire /93
Argumentul
curent /93
Un
experiment mintal al lui Burge /97
Ce
valoare au intuițiile noastre?
/99
Reinterpretările
experimentului mintal al lui Burge /101
1.
Interpretarea atribuirilor ca fiind de re
/104
2.
Conținutul este nedefinit /106
3.
Construcția unei noțiuni ad-hoc /113
4.
Strategia metalingvistică /114
Varianta
noastră de externalism. Un prim set de remarci /121
Al
doilea experiment mental al lui Burge /124
Experimentul
mental al lui Davidson /127
Conținutul restrâns — un
nou drum închis /131
Conținutul restrâns, ca remediu pentru dificultățile legate de cauzație
/132
Critica
lui Putnam la adresa argumentului conținutului
restrâns /138
Imaginea
unei psihologii /138
Stările
mentale restrânse au probleme cu individuația /140
Diferența între stările largi și
presupușii omologi interni: contra Stich și Kim /151
Cauzalitate
și factori externi: contra Fodor și Stich /153
Argumente
din reprezentaționalitate în favoarea conținutului restrâns: conținutul
larg nu este suficient /159
Partea a III-a
Spre un nou model funcționalist
Funcționalismul clasic și problematica sa
/169
Obiective /169
Perspectiva funcționalistă — privind înapoi /170
Funcționalismul, în genere /170
Funcționalismul de simț comun /172
O privire sintetică asupra poziției supuse evaluării: trei teze funcționaliste /175
Problema rolului funcțional
și prima teză a funcționalismului /179
Churchland și
succesul explicativ/predictiv al teoriilor funcționale
/179
Putnam II și
imposibilitatea de a defini stări funcționale /182
Psihologia
funcționalistă este un proiect imposibil de realizat din
cauza limitărilor
minții omenești /182
Putnam și chestiunea
holismului /189
Holism,
aspect normativ și identitate
/189
Holism
și problema manualului de traducere /193
Problema realizabilității multiple /198
Lewis și problema
identificărilor psihofizice /198
Churchland: substraturi multiple, legi unice
/205
Block, definibilitate și realizabilitate multiplă /210
Problema
absenței stărilor mentale /210
Block:
T1 și T2 nu sunt compatibile /215
Kim și problema
proiectabilității /219
Argumentul
metafizic al lui Kim /224
Putnam II: orice sistem poate implementa o
proprietate funcțională /226
Schiță a unui nou model
funcționalist
/231
Varianta
noastră de funcționalism /231
Ce
sunt stările mentale de simț comun? /231
Respingerea
lui T3 /235
În ce
direcție ne îndreptăm /238
Răspuns
la posibile obiecții /239
Owens
și problema rolului funcțional /239
Schiffer
și experimentele tip „Pământul Geamăn“/243
O
perspectivă mai largă. Corolare /246
Partea a IV-a
Problema eliminativismului.
Concluzii
Neuroștiință și eliminativism /253
Conecționism și psihologie de simț
comun /253
O examinare a argumentelor lui Churchland
/258
Incapacitatea
psihologiei de simț comun de a
explica anumite fenomene accesibile neuroștiinței /258
Incapacitatea
de a evolua a psihologiei de simț comun /261
Problema
izolării psihologiei de simț comun /263
Concluzii /272
Opere citate /275
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu