04/06/2012

PERSONALITATE SI PERSONAJ: particularitati ale interactiunii dinamice






Autor : Maria-Elena Osiceanu                
Editura Mega, Cluj-Napoca (click pentru a accesa editura) 
An aparitie : 2009  
ISBN  978-606-543-008-2
Nr pagini : 431 

Anticariat. Se gaseste pe okazii si pe magazin.clopotel la pret 44 lei


Descriere:

"    Cartea pe care o aducem în atenţia cititorilor abordează o problematică de larg interes pentru domeniul psihologiei, și anume: personalitatea umană. Fără îndoială, ideea centrală a lucrării poate fi subsumată opoziţiei fundamentale dintre ceea ce este aparent și ceea ce este ascuns, dintre manifest și latent, dintre deghizări și dorinţă, teme care au constituit de la bun început „puncte-reper” în cercetarea psihologică. Înscriindu-se într-o optică a dualităţii, personalitatea și personajul descriu grosso modo, răspunsurile conștiente și inconștiente ale Eului la solicitările interne și externe.
     Deși cercetările teoretice și clinice (calitative și cantitative) consacrate explorării personalităţii și
personajului sunt extrem de numeroase, în schimb, este surprinzător de redus numărul de lucrări care vizează studiul relaţiei dintre cele două concepte. Meritul principal al lucrării este de a veni să completeze respectiva lacună, în tentativa de a reda continuitatea logică evoluţiei celor două
noţiuni." (Nicole Mitrofan)


   
    Cititi aici intreaga recenzie a acestei lucrari , facuta de Prof. univ. dr., Decan al Facultăţii de Psihologie și Știinţele Educaţiei, Universitatea din București, psiholog sicercetător știinţific Nicolae Mitrofan 


Cartea are la baza teza de doctorat a autoarei din anul 2006, al carei rezumat il puteti downloada  aici

Cuprins:


Prefata /13
Argument /19
Introducere /21

PARTEA I

Studiul relatiei dintre personalitate si personaj: aspecte general-teoretice



Capitolul 1

Personalitatea si personajul la interferenta dintre constient si inconstient /35
1.  Personalitatea /35
   1.1.  Definitii si abordari /35
            1.1.1. O multitudine de definitii /35
            1.1.2. Niveluri de analiza si cercetare a personalitatii /43
   1.2.  Teotiile personalitatii /45
            1.2.1. O posibila clasificare a teoriilor personalitatii /45
            1.2.2. “Teorii ale personalitatii” in diferite culturi /67
2.  Problematica mastii /70
   2.1.   Masca /70
            2.1.1. O antropologie a mastii /70
            2.1.2. Masca – o “fata invizibila” /73
            2.1.3. “Secretele” mastii /76
            2.1.3. Masca – intre magie si stiinta /77
   2.2.   Persona /80
            2.2.1. Arhetipul personei – teoria lui Carl Gustav Jung /80
            2.2.2. Personalitatea intre persona si masca /82
3.  Personajul /85
   3.1.  Conceptul de personaj /85
            3.1.1. Caracterizare generala, definire, clasificare /85
            3.1.2. Formarea personajului /86
   3.2.  Modalitati de exprimare a personajului si semnificatia lor /88
            3.2.1. Personajul ca rol social – “ceea ce trebuie sa fim” /88
            3.2.2. Personajul ca ideal – “ceea ce vrem sa fim” /88
            3.2.3. Personajul ca masca – “aparenta” /89
            3.2.4. Personajul ca refugiu /90
   3.3.  Relatia personaj-personalitate /91

Capitolul 2

Personalitatea si personajul: de la polul individual la polul social /94
1.  Personalitatea umana in context social /94
   1.1.  Personalitatea – sistemul rolurilor si statusurilor sociale /97
            1.1.1. Statusul social /98
            1.1.2. Rolul social /99
   1.2.  Imaginea de sine si identitatea personala /101
            1.2.1. Imaginea de sine: definitie, formare, functii /102
            1.2.2. Identitate personala si identitate sociala /105
            1.2.3. Identitate reala versus identitate virtuala /109
   1.3.  Relatiile interumane /111
            1.3.1. Relatiile interumane ca expresie a alteritatii /111
            1.3.2. Relatiile interumane – un sistem de interactiuni /112
2.  Relatiile sociale /118
   2.1.  Relatiile interpersonale – forma principala a relatiilor sociale /188
   2.2.  Relatiile interpersonale : formare si functionare /120
            2.2.1. Perceptia interpersonala /122
            2.2.2. Corectitudine si eroare in perceptia interpersonala /125
   2.3.  Locul si rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii /131
            2.3.1. Comportamentul interpersonal si personalitatea interpersonala /131
            2.3.2. Stilul apreciativ personal in relatiile interpersonale /133
            2.3.3. Stilul relational interpersonal /133
3.  Grupul social /135
   3.1.  Grupul social – definitie, caracterizare, clasificare /135
            3.1.1. Interactiunea dintre personalitatea individuala si grup /139
            3.1.2. Leader-ul grupului /141
   3.2.  Grupul mic ca entitate psihosociologica /143
            3.2.1. Teoriile clasice ale grupului mic /145
            3.2.2. Teoriile moderne ale grupului mic /152

Capitolul 3

Dinamica relatiei personalitate-personaj intre aparare si adaptare /165
1.  Dimensiunea intrapsihica a mecanismelor de aparare /165
   1.1.  Mecanismele de aparare ale eului /165
            1.1.1. Evolutia notiunii de mecanism de aparare /165
            1.1.2. Scopul si modalitatile de realizare a mecanismelor de aparare /169
            1.1.3. Normal si patologic in aparare /169
   1.2.  Introducere in procesele de coping /171
            1.2.1. Procesul de coping: istoric si definire /171
            1.2.2. Conceptualizarea coping-ului /173
            1.2.3. Tipuri de coping /174
            1.2.4. Modele de coping /174
            1.2.5. Coping si personalitate /175
   1.3.  Relatia dintre mecanismele de aparare si procesele de coping /176
            1.3.1. Analiza comparativa a mecanismelor de aparare si proceselor de coping: opozitie,
            suprapuneri partiale si convergenta /176
            1.3.2. Abordarea integrativa si teoriile despre organizarea functionala a defenselor si a
            coping-ului /179
            1.3.3. Mecanismele de aparare: adaptare versus inadaptare /181
2.  Forme socializate ale mecanismelor de aparare /188
   2.1.  Mecanismele de aparare sociale /188
            2.1.1. Caracterul social al apararii /188
            2.1.2. Clasificarea mecanismelor de aparare sociale /190
            2.1.3. Mecanismele de aparare interpersonale /191
            2.1.4. Mecanismele de aparare ale Eului, in grup /192
   2.2.  Mecanismele de aparare transpersonale /197
            2.2.1. Maladia mintala ca defensa transpersonala /197
            2.2.2. Functia defensiva a caracterului – opinia lui W. Reich /199

Capitolul 4

Personalitatea si personajul la limita dintre normal si patologic /203
1.  Personalitatea si personajul in registrul normal-patologic /203
   1.1.  Personalitate normala versus personalitate anormala /203
            1.1.1. Conceptul de “normalitate psihica” /203
            1.1.2. “Versiuni” de clasificare a manifestarilor patologice /205
   1.2.  Personaj si boala psihica /209
            1.2.1. Maladia mintala ca “fictiune”/209
            1.2.2. Nevroticul: un “bolnav inchipuit”?/210
2.  “Entitati psihice” rezultate din interactiunea personalitatii cu personajul /213
   2.1.  Personalitatea introvertita /213
            2.1.1. Personalitate introvertita versus Personalitate extravertita /213
            2.1.2. Introversie-extraversie: o teorie psihofiziologica /215
            2.1.3. Introversie-extraversie: cercetari contemporane /218
   2.2.  Personalitatea accentuata /220
            2.2.1. Accentuarea trasaturilor de personalitate si consecintele sale /220
            2.2.2. “Firea omeneasca” /221
            2.2.3. Personalitatea accentuata intre extraversie si introversie /224
   2.3.  Personalitatea instabila emotional (personalitatea borderline) /227
            2.3.1. Perspectiva psihiatrica (DSM-IV si CIM-10) /227
            2.3.2. Perspectiva psihanalitica /230
   2.4.  Personalitatea ca si cum/231
            2.4.1. Personalitatea ca si cu, o masca ce poate ascunde o grava maladie /231
            2.4.2. Cauza aparitiei personalitatii ca si cum /233
            2.4.3. Personalitatea ca si cum – un vid afectiv si moral /233
            2.4.4. Nici nevrotici, nici psihotici, ci “suferinzi”/234
            2.4.5. Personalitatea impostorului /235
   2.5.  Personalitatea falsa /236
            2.5.1. Sinele fals si Sinele adevarat /236
            2.5.2. Dezvoltarea Sinelui fals /239
            2.5.3. Echivalentul normal al Sinelui fals /240
            2.5.4. Interferente psihopatologice ale Sinelui fals /241
            2.5.5. Relatia dintre Sinele fals si inteligenta /242
   2.6.  Personalitatea narcisica /243
            2.6.1. Conceptul de narcisism. Narcisism primar si narcisism secundar / 243
            2.6.2. Narcisismul si problema dublului /245
            2.6.3. Narcisismul si instantele de ideal ale personalitatii /246
            2.6.4. Narcisismul: de la normal la patologic /251
            2.6.5. Caracteristici ale personalitatilor narcisice /254
   2.7.  Personalitatea multipla /256
            2.7.1. Personalitatea multipla – fenomen disociativ /256
            2.7.2. Mitul dublei personalitati: Dr.Jekyll si Mr.Hyde /259
            2.7.3. Istoricul sindromului de personalitate multipla /261
            2.7.4. Personalitatea multipla intre disociere si identificari /264
            2.7.5. Personalitatea multipla in manualele de psihiatrie (DSM-III si DSM-IV) /265
            2.7.6. Cazurile de personalitate multipla – o explicatie /268
            2.7.7. Personalitatea multipla – o validare “experimentala”/270
            2.7.8. Personalitatea multipla in cercetarile clinice contemporane /271
   2.8.  Personalitatea convertita /273
            2.8.1. Fenomenul de convertire: caracterizare generala /273
            2.8.2. Personalitate, identitate si convertire /276
            2.8.3. Convertirea: fenomen psihopatologic versus fenomen social /278

PARTEA A II-A

Cercetarea experimentala a relatiei dintre personalitate si personaj: aspecte metodologice



Capitolul 1

Designul cercetarii /291
Premisele cercetarii /291
1.  Obiectivele si ipotezele cercetarii /300
   1.1.  Obiectivele cercetarii /300
            1.1.1. Obiectivele teoretice /300
            1.1.2. Obiectivele practice /301
   1.2.  Ipotezele cercetarii /302
            1.2.1. Ipotezele specifice /302
2.  Modelul experimental al dinamicii relatiei personalitate-personaj /305
   2.1.  Alcatuirea esantioanelor /305
            2.1.1. Descrierea grupului “autoanalitic competent”/305
            2.1.2. Modul de realizare a esantionarii /305
   2.2.  Metode de organizare a cercetarii /306
            2.2.1. Planul experimental mixt /306
            2.2.2. Metoda transversala, ca mod general de organizare a cercetarii /307
   2.3.  Metode si tehnici de culegere a informatiilor /307
            2.3.1. Metode de evaluare si masurare psihologica /307
            2.3.2. Metode de organizare a colectiei de date /312
   2.4.  Metode prelucrare, analiza si interpretare a datelor /312
            2.4.1. Analza comparativa /312
            2.4.2. Metode matematice, statistice si informatice /312

Capitolul 2

Prezentarea instrumentelor psihologice /316
1.  Descrierea probelor psihodiagnostice aplicate /316
   1.1.  Chestionarul Berkeley /317
            1.1.1. Descrierea si interpretarea chestionarului /317
   1.2.  “Moralitate si ipocrizie in relatii interumane”/318
            1.2.1. Descrierea si interpretarea testului /318
   1.3.  Chestionarul “H.Schmieschek”/319
            1.3.1. Descrierea probei /319
            1.3.2. Interpretarea rezultatelor /320
   1.4.  “Profile of mood state” (POMS) – profilul starilor psihice /321
            1.4.1. Descrierea POMS /321
            1.4.2. Interpretarea scalelor (factorilor) POMS /322
            1.4.3. Scorul total al perturbarii starilor psihice (“Atotal mood disturbance score”) – TMD /323
            1.4.4. Profilul Iceberg (“Iceberg Profile) /323
   1.5.  Chestionarul Philips-Berger /324
            1.5.1. Descriere si interpretare /324
   1.6.  Chestionarul de personalitate Eysenk (E.P.Q.) /324
            1.6.1. Descrierea chestionarului /325
            1.6.2. Interpretarea scalelor E.P.Q. /326
   1.7.  Chestionarul de evaluare interpersonala – Bales /327
            1.7.1. Descrierea si interpretare chestionarului /328
   1.8.  Testul Szondi /330
            1.8.1. Descriere generala /330
            1.8.2. Principiile de baza ale interpretarii /331

Capitolul 3

Rezultatele si concluziile cercetarii /335
1.  Prelucrarea statistica, analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii /335
   1.1.  Analiza comparativa a rezultatelor grupului experimental (analiza intragrupala) /335
            1.1.1.Rezultatele grupului experimental (Bales) la probele psihologice /335
   1.2.  Analiza comparativa a rezultatelor grupurilor (analiza intergrupala) /373
            1.2.1. Rezultatele grupurilor la probele psihologice /373
            1.2.2. Analiza comparativa intergrupala a coeficientilor de corelatie dintre variabilele
            de studiu /387
2. Concluziile cercetarii /396

Consideratii finale /400
Bibliografie /407
Anexa /423

INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

Autor : Mielu Zlate              
Editura Polirom 
Colectia  COLLEGIUM.Psihologie
Editia a IV-a
An aparitie : 2015  
ISBN  978-973-46-5829-9
Nr pagini : 416  
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 54,95 lei la Editura, 39,96 lei la elefant, 49,95 lei la cartepedia
Disponibilitate BCU
Pdf aici (ed. 2000)

Descrierea editurii:

    Introducere in psihologie contureaza cadrul problematic absolut necesar intelegerii locului si rolului psihologiei contemporane in contextul stiintelor socio-umane.

Mielu Zlate (1937-2006) a fost profesor universitar, seful Catedrei de Psihologie a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti; doctor in psihologie, din 1969, cu o teza coordonata de Gheorghe Zapan; redactor-sef adjunct la Revista de Psihologie a Academiei Romane; redactor-sef la Revista de psihologie organizationala, Centrul de Psihologie Aplicata, Universitatea din Bucuresti. A obtinut doua premii ale Academiei Romane: Premiul „N.S. Aurelian”, pentru contributia la lucrarea Dezvoltarea umana a intreprinderii, si Premiul „Vasile Conta”, pentru lucrarea Omul fata in fata cu lumea. In anul 2002, Universitatea de Vest din Timisoara i-a conferit titlul de doctor honoris causa. 

Din lucrarile aparute :

Empiric si stiintific in invatare. Insusirea conceptelor biologice (Ed. Didactica si Pedagogica 1973)
Psihologie sociala si organizationala industriala. Grupul primar de munca (Politica 1975)
Psihologia muncii. Relatii interumane (Ed. Didactica si Pedagogica 1981)
Psihologia vietii cotidiene (coord.,Polirom 1997)
Psihologia mecanismelor cognitive (Polirom 1999, 2006)
Introducere in psihologie (Casa de Editura si Presa "Sansa"1994,1996, Polirom 2000, 2015)
Psihologia la raspintia mileniilor (coord.,Polirom 2001)
Leadership si management (Polirom 2004)
Eul si personalitatea (Trei 1997, 1999, 2002, 2008)
Fundamentele psihologiei (Hyperion 1991-1994, Pro Humanitate 2000, Universitara 2006,Polirom 2009).

Cuprins:

Psihologia 2000: incotro? Sau In loc de prefata /21
Bibliografie /26

PARTEA INTAI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI

Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINTA SI CA PROFESIE /33
1.  Definirea psihologiei /33
   1.1.  Tipuri de definitii /33
   1.2.  Incercari integrative /36
2.  Tendinte controversate in psihologie /38
   2.1.   Psihologia: stiinta sau arta? /39
   2.2.   Psihologia: nomotetica, ideografica sau idioetica? /41
   2.3.  Unitate sau diversitate in psihologie? /45
   2.4.  Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? /49
3.  Locul psihologiei in sistemul stiintelor /54
   3.1.  Modele triunghiulare /54
   3.2.  Modelul circular /55
   3.3.  Modelul interpenetrarii stiintelor /56
   3.4.  Modelul bazat pe clasificarea stiintelor /58
   3.5.  Concluzii cu privire la locul psihologiei in sistemul stiintelor /59 
4.  Psihologia ca profesie /60
   4.1. Statutul profesiei de psiholog /60
   4.2. Functiile psihologului /62
   4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului /63
   4.4. Somajul in randul psihologilor /64
   4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog /64 
5.  Repere privind viitorul psihologiei /67
   5.1. “Profetii” despre viitorul psihologiei /67
   5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei /71
Bibliografie /73

Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI /77
1.  Obiectul psihologiei in disputa specialistilor /77
   1.1.  Psihologia in cautarea propriului ei obiect /77
   1.2.  Factori care au intarziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei /78
   1.3.  Nevoia de sinteza /81
2.  Perspective de abordare a obiectului psihologiei /83
   2.1.  Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei /83
                2.1.1. Introspectionismul /83
                2.1.2. Psihanaliza /83
                2.1.3. Alte orientari /90
   2.2.  Comportamentul ca obiect al psihologiei /90
                2.2.1. Reactii impotriva introspectionismului /91
                2.2.2. Behaviorismul traditional /92
                2.2.3. Neo-behaviorismul  /95
                2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism /97
   2.3.  Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei /99
                2.3.1. “Psihologia conduitei”/99
                2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei /102
                2.3.3. Valentele activitatii /103
   2.4.  Omul concret ca obiect al psihologiei /103
                2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei /104
                2.4.2. Psihologia umanista despre metoda si metodologie /106
3.  Constatari concluzive cu privire la obiectul psihologiei /107
   3.1.  Repere comparative si evaluative /107
   3.2.  Tipuri de solutii la problema obiectului psihologiei /110
   3.3.  Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei /
Bibliografie /112

Capitolul III
METODA SI METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE /115
1.  Premise teoretice ale metodelor psihologiei /115
   1.1.  Conceptul de “metoda” /115
   1.2.  Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei /116
2.  Principalele metode ale psihologiei /118
   2.1.  Metoda observatiei /118
   2.2.  Metoda experimentului /124
   2.3.  Metoda convorbirii /133
   2.4.  Metoda anchetei psihologice /134
   2.5.  Metoda biografica /137
   2.6.  Metoda povestirilor de viata /139
   2.7.  Metoda analizei produselor activitatii /140
   2.8.  Metodele psihometrice /141
   2.9.  Metoda  modelarii si simularii /146
3.  Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei /147
   3.1.  Specificul metodelor psihologiei /147
   3.2.  Obiectivitatea metodelor psihologiei /148
   3.3.  Efectele prezentei cercetatorului /149
4.  Metodologia psihologica /152
   4.1.  Conceptul de “metodologie” /152
   4.2.  Componentele si domeniile metodologiei psihologice /152
5.  Tipuri de metodologii psihologice /155
   5.1.  Metodologiile obiective, subiectiv-imperative si mixte /155
   5.2.  Metodologiile coercitive si non-coercitive /156
6.  Relatia dintre metoda si metodologie in psihologie /157
Bibliografie /158

Capitolul IV
LEGE, EXPLICATIE SI TEORIE IN PSIHOLOGIE /161
1.  Exista o legitate psihologica? /161
   1.1.  Pozitii contestatare /161
   1.2.  Exemple de legi psihologice /163
   1.3.  Specificul legilor psihologice /165
2.  Explicatia in psihologie /168
   2.1.  Descriere, explicatie, previziune /168
   2.2.  Intelegere, explicatie si lege /171
   2.3.  Interpretare si explicatie /175
3.  Tipuri si niveluri de explicatie /178
   3.1.  Clasificarea filosofica /178
   3.2.  Tipologii psihologice /181
4.  Cerinte metodologice ale explicatiei in psihologie /183
   4.1.  Necesitatea selectiei modelelor explicative /183
   4.2.  Necesitatea corelarii modelelor explicative /183
5.  Teoria psihologica /184
   5.1.  Conceptul de “teorie” /184
   5.2.  Clasificarea teoriilor psihologice /186
   5.3.  “Forta teoretica” a conceptiilor psihologice /188
Bibliografie /190

PARTEA A DOUA
PSIHICUL – DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI

Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN /197
1.  Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei /197
   1.1.  Complexitatea psihicului /197
   1.2.  Natura contradictorie a psihicului /198
   1.3.  Consecinte asupra conceperii obiectului psihologiei /200
   1.4.  Definirea psihicului /201
2.  Caracteristici fundamentale ale psihicului /202
   2.1.  Psihicul ca forma a vietii de relatie /202
                2.1.1. Supozitii /202
                2.1.2. Dovezi /203
   2.2.  Psihicul ca functie a creierului /205
                2.2.1. Teza cu valoare de principiu metodologic /205
                2.2.2. Argumente in sprijinul relatiei dintre psihic si creier /206
                2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relatiei dintre psihic si creier /207
   2.3.  Psihicul ca re-producere a realitatii/219
                2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice /219
                2.3.2. Criteriile individualizarii re-producerii psihice /223
                2.3.3. Notele definitorii ale psihicului uman /224
   2.4.  Psihicul ca fenomen conditionat si determinat socio-istoric si socio-cultural /224
                2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic /224
                2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural /226
3.  Manifestari neobisnuite ale psihicului /227
   3.1.  Tipuri de fenomene psihice neobisnuite /227
   3.2.  Incercari de cercetare si explicare stiintifica a fenomenelor parapsihologice /229
   3.3.  Argumente pro si contra parapsihologiei /231
4.  Perspective noi de abordare a psihicului /233
   4.1.  Teoria informatiei /233
   4.2.  Cognitivismul /234
   4.3.  Neo-evolutionismul /238
Bibliografie /240

Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI /243
1.  Constiinta ca ipostaza a psihicului /243
   1.1.  Locul constiintei in psihologie /243
   1.2.  Etape in definirea constiintei /244
   1.3.  Modele explicativ-interpretative ale constiintei /248
                1.3.1. Modele explicativ-interpretative traditionale /248
                1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale /251
   1.4.  Discutii si controverse actuale cu privire la constiinta /258
2.  Subconstientul ca ipostaza a psihicului /260
   2.1.  Ce loc ocupa subconstientul in psihologie /260
   2.2.  Doua etape in definirea subconstientului /261
   2.3.  Caracteristicile si rolurile subconstientului /262
3.  Inconstientul ca ipostaza a psihicului /263
   3.1.  Negarea si afirmarea inconstientului /263
   3.2.  “Impunerea” inconstientului in psihologie /264
   3.3.  Definirea inconstientului /267
   3.4.  Natura si rolurile inconstientului /268
                3.4.1. Natura inconstientului /268
                3.4.2. Rolurile inconstientului /269
   3.5.  Tipuri de inconstient /270
                3.5.1. Inconstientul cerebral /270
                3.5.2. Inconstientul colectiv /272
                3.5.3. Inconstientul cognitiv /275
4. Relatia dintre constient si inconstient /277
   4.1.  Probleme generale /277
   4.2.  Tipuri de relatii intre constient si inconstient /278
   4.3.  Terapii derivate din relatiile “constient – inconstient” /279
Bibliografie /279

Capitolul VII
STARILE DE CONSTIINTA /283
1.  Starile de constiinta – obiect al investigatiei psihologice /283
   1.1.  Ce este o “stare de constiinta”? /283
   1.2.  Multitudinea si varietatea starilor de constiinta /284
   1.3.  Noul context de abordare a starilor de constiinta /288
2. Stari de constiinta modificata /290
   2.1.  Somnul /290
                2.1.1. Natura somnului /290
                2.1.2. Somn versus veghe sau functiile somnului /290
                2.1.3. Ce se intampla cu reactivitatea neurofiziologica si psihica in timpul somnului? /292
                2.1.4. Privarea de somn si insomnia /294
                2.1.5. De ce dormim? Sau teoriile explicative ale somnului /295
                2.1.6. Necesitatea studierii somnului /297
   2.2.  Visul /297
                2.2.1. Visul ca stare de mentatie sau natura psihica a visului /298
                2.2.2. Visul – perturbator sau protector al somnului /299
                2.2.3. Metode obiective de studiere a visului /300
                2.2.4. Cum au fost explicate visele? /303
                2.2.5. Pot fi controlate visele? /305
   2.3.  Hipnoza /307
                2.3.1. Hipnoza – fenomen complex si contradictoriu /307
                2.3.2. Hipnoza – stare de somn sau stare de veghe? /308
                2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei /310
                2.3.4. Legitimitatea hipnozei  in disputa /313
3.  Cai de acces la starile de constiinta modificata /314
   3.1.  Meditatia /314
                3.1.1. Acceptii /314
                3.1.2. Formele meditatiei /315
                3.1.3. Studiul stiintific al meditatiei /316
   3.2.  Bio-feed-back-ul /317
                3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ?/317
                3.2.2. Tipuri de bio-feed-back /318
                3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului /320
                3.2.4. Ce se asteapta de la bio-feed-back? /321
   3.3.  Substante psihoactive /322
                3.3.1. Incercare de definire si clasificare /322
                3.3.2. Efectele substantelor psihoactive /322
                3.3.3. Controverse si dubii /325
4.  Cateva probleme generale ale starilor de constiinta modificata /327
   4.1.  Inducere /327
   4.2.  Efecte /328
   4.3.  Utilitati /328
Bibliografie /329

Capitolul VIII
ABORDAREA “PLANA” SI “PIRAMIDALA” A PSIHICULUI /333
1.  Abordarea “plana”, “orizontala” a psihicului /333
   1.1.  Asociationismul clasic /333
   1.2.  Variante de asociationism renovate /336
   1.3.  Principiile abordarii “plane” a psihicului /337
2.  Abordarea structural-dinamica a psihicului /338
   2.1.  Etape in evolutia abordarii structural-dinamice a psihicului /338
                2.1.1. “Intuitii” din trecut /338
                2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordarii structural-dinamice a psihicului /339
                2.1.3. Expansiunea si adancirea abordarii structural-dinamice in psihologia contemporana /343
   2.2.  Specificul abordarii structural-dinamice a psihicului /346
                2.2.1. Conceptul de “structura” /346
                2.2.2. Demersuri in abordarea structural-dinamica a psihicului /348
                2.2.3. Principiile abordarii structural-dinamice a psihicului /350
   2.3.  Dificultatile abordarii structural-dinamice a psihicului /350
Bibliografie /351

Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICA SI SINERGETICA A PSIHICULUI /353
1.  Premisele abordarii sistemice a psihicului /353
   1.1.  Premise din afara psihologiei /353
   1.2.  Premise din interiorul psihologiei /360
2.  Coordonate sistemice ale psihicului /362
   2.1.  Conceptul de “sistem” /362
   2.2.  Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman /363
3.  Particularitatile abordarii sistemice a psihicului /368
   3.1.  Cerintele abordarii sistemice a psihicului /368
                3.1.1. Clasificarea traditionala a fenomenelor psihice /369
                3.1.2. Clasificarea actuala a fenomenelor psihice /370
   3.2.  Principiile si valentele abordarii sistemice a psihicului /371
                3.2.1. Principiile abordarii sistemice /371
                3.2.2. Valoare metodologica /371
4.  Abordarea sinergetica a psihicului /372
   4.1.  Ce este sinergetica /372
   4.2.  Principiile abordarii sinergetice /374
   4.3.  Incercari de abordare sinergetica a psihicului /375
Bibliografie /377

Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICA /379
1.  Probleme generale ale cercetarii psihologice /379
   1.1.  Tipurile cercetarii psihologice /379
   1.2.  Generalizarea disputei dintre cercetarea pura si cercetarea aplicativa /383
   1.3.  Strategii de cercetare psihologica /385
2.  Procesualitatea si problemele cercetarii psihologice /386
   2.1.  Ciclurile cercetarii psihologice /386
   2.2.  Etapele cercetarii psihologice /388
                2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare /388
                2.2.2. Informarea si documentarea /389
                2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor /391
                2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor /391
                2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de investigare /395
                2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor /397
                2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor /398
                2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate /400
                2.2.9. Formularea concluziilor /402
                2.2.10. Validarea concluziilor in vederea generalizarii lor /403
                2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetarii /404
                2.2.12. Reluarea intregului ciclu /405
3.  Dificultatile cercetarii psihologice; evitarea si inlaturarea lor /405
   3.1.  Premise /405
   3.2.  “Pericole” si “capcane” in cercetarea psihologica /406
                3.2.1. Alegerea (selectia) subiectilor /406
                3.2.2. Aplicarea metodelor /406
                3.2.3. Asteptarile cercetatorului sau “autoprofetia care se indeplineste” /407
                3.2.4. Asteptarile subiectilor sau “caracteristicile cerute” /407
                3.2.5. Administrarea repetata a unui instrument de cercetare /407
                3.2.6. Modificarea subiectilor in timp /408
                3.2.7. Pierderea subiectilor /409
                3.2.8. Comunicarea rezultatelor obtinute /409
                3.2.9. Efectul de contaminare /410
                3.2.10. Formularea prematura a concluziilor /410
   3.3.  Modalitati ameliorative /410
Bibliografie /412