04/06/2012

INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

Autor : Mielu Zlate              
Editura Polirom 
Colectia  COLLEGIUM.Psihologie
Editia a IV-a
An aparitie : 2015  
ISBN  978-973-46-5829-9
Nr pagini : 416  
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 54,95 lei la Editura, 39,96 lei la elefant, 49,95 lei la cartepedia
Disponibilitate BCU
Pdf aici (ed. 2000)

Descrierea editurii:

    Introducere in psihologie contureaza cadrul problematic absolut necesar intelegerii locului si rolului psihologiei contemporane in contextul stiintelor socio-umane.

Mielu Zlate (1937-2006) a fost profesor universitar, seful Catedrei de Psihologie a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti; doctor in psihologie, din 1969, cu o teza coordonata de Gheorghe Zapan; redactor-sef adjunct la Revista de Psihologie a Academiei Romane; redactor-sef la Revista de psihologie organizationala, Centrul de Psihologie Aplicata, Universitatea din Bucuresti. A obtinut doua premii ale Academiei Romane: Premiul „N.S. Aurelian”, pentru contributia la lucrarea Dezvoltarea umana a intreprinderii, si Premiul „Vasile Conta”, pentru lucrarea Omul fata in fata cu lumea. In anul 2002, Universitatea de Vest din Timisoara i-a conferit titlul de doctor honoris causa. 

Din lucrarile aparute :

Empiric si stiintific in invatare. Insusirea conceptelor biologice (Ed. Didactica si Pedagogica 1973)
Psihologie sociala si organizationala industriala. Grupul primar de munca (Politica 1975)
Psihologia muncii. Relatii interumane (Ed. Didactica si Pedagogica 1981)
Psihologia vietii cotidiene (coord.,Polirom 1997)
Psihologia mecanismelor cognitive (Polirom 1999, 2006)
Introducere in psihologie (Casa de Editura si Presa "Sansa"1994,1996, Polirom 2000, 2015)
Psihologia la raspintia mileniilor (coord.,Polirom 2001)
Leadership si management (Polirom 2004)
Eul si personalitatea (Trei 1997, 1999, 2002, 2008)
Fundamentele psihologiei (Hyperion 1991-1994, Pro Humanitate 2000, Universitara 2006,Polirom 2009).

Cuprins:

Psihologia 2000: incotro? Sau In loc de prefata /21
Bibliografie /26

PARTEA INTAI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI

Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINTA SI CA PROFESIE /33
1.  Definirea psihologiei /33
   1.1.  Tipuri de definitii /33
   1.2.  Incercari integrative /36
2.  Tendinte controversate in psihologie /38
   2.1.   Psihologia: stiinta sau arta? /39
   2.2.   Psihologia: nomotetica, ideografica sau idioetica? /41
   2.3.  Unitate sau diversitate in psihologie? /45
   2.4.  Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? /49
3.  Locul psihologiei in sistemul stiintelor /54
   3.1.  Modele triunghiulare /54
   3.2.  Modelul circular /55
   3.3.  Modelul interpenetrarii stiintelor /56
   3.4.  Modelul bazat pe clasificarea stiintelor /58
   3.5.  Concluzii cu privire la locul psihologiei in sistemul stiintelor /59 
4.  Psihologia ca profesie /60
   4.1. Statutul profesiei de psiholog /60
   4.2. Functiile psihologului /62
   4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului /63
   4.4. Somajul in randul psihologilor /64
   4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog /64 
5.  Repere privind viitorul psihologiei /67
   5.1. “Profetii” despre viitorul psihologiei /67
   5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei /71
Bibliografie /73

Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI /77
1.  Obiectul psihologiei in disputa specialistilor /77
   1.1.  Psihologia in cautarea propriului ei obiect /77
   1.2.  Factori care au intarziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei /78
   1.3.  Nevoia de sinteza /81
2.  Perspective de abordare a obiectului psihologiei /83
   2.1.  Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei /83
                2.1.1. Introspectionismul /83
                2.1.2. Psihanaliza /83
                2.1.3. Alte orientari /90
   2.2.  Comportamentul ca obiect al psihologiei /90
                2.2.1. Reactii impotriva introspectionismului /91
                2.2.2. Behaviorismul traditional /92
                2.2.3. Neo-behaviorismul  /95
                2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism /97
   2.3.  Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei /99
                2.3.1. “Psihologia conduitei”/99
                2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei /102
                2.3.3. Valentele activitatii /103
   2.4.  Omul concret ca obiect al psihologiei /103
                2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei /104
                2.4.2. Psihologia umanista despre metoda si metodologie /106
3.  Constatari concluzive cu privire la obiectul psihologiei /107
   3.1.  Repere comparative si evaluative /107
   3.2.  Tipuri de solutii la problema obiectului psihologiei /110
   3.3.  Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei /
Bibliografie /112

Capitolul III
METODA SI METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE /115
1.  Premise teoretice ale metodelor psihologiei /115
   1.1.  Conceptul de “metoda” /115
   1.2.  Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei /116
2.  Principalele metode ale psihologiei /118
   2.1.  Metoda observatiei /118
   2.2.  Metoda experimentului /124
   2.3.  Metoda convorbirii /133
   2.4.  Metoda anchetei psihologice /134
   2.5.  Metoda biografica /137
   2.6.  Metoda povestirilor de viata /139
   2.7.  Metoda analizei produselor activitatii /140
   2.8.  Metodele psihometrice /141
   2.9.  Metoda  modelarii si simularii /146
3.  Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei /147
   3.1.  Specificul metodelor psihologiei /147
   3.2.  Obiectivitatea metodelor psihologiei /148
   3.3.  Efectele prezentei cercetatorului /149
4.  Metodologia psihologica /152
   4.1.  Conceptul de “metodologie” /152
   4.2.  Componentele si domeniile metodologiei psihologice /152
5.  Tipuri de metodologii psihologice /155
   5.1.  Metodologiile obiective, subiectiv-imperative si mixte /155
   5.2.  Metodologiile coercitive si non-coercitive /156
6.  Relatia dintre metoda si metodologie in psihologie /157
Bibliografie /158

Capitolul IV
LEGE, EXPLICATIE SI TEORIE IN PSIHOLOGIE /161
1.  Exista o legitate psihologica? /161
   1.1.  Pozitii contestatare /161
   1.2.  Exemple de legi psihologice /163
   1.3.  Specificul legilor psihologice /165
2.  Explicatia in psihologie /168
   2.1.  Descriere, explicatie, previziune /168
   2.2.  Intelegere, explicatie si lege /171
   2.3.  Interpretare si explicatie /175
3.  Tipuri si niveluri de explicatie /178
   3.1.  Clasificarea filosofica /178
   3.2.  Tipologii psihologice /181
4.  Cerinte metodologice ale explicatiei in psihologie /183
   4.1.  Necesitatea selectiei modelelor explicative /183
   4.2.  Necesitatea corelarii modelelor explicative /183
5.  Teoria psihologica /184
   5.1.  Conceptul de “teorie” /184
   5.2.  Clasificarea teoriilor psihologice /186
   5.3.  “Forta teoretica” a conceptiilor psihologice /188
Bibliografie /190

PARTEA A DOUA
PSIHICUL – DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI

Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN /197
1.  Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei /197
   1.1.  Complexitatea psihicului /197
   1.2.  Natura contradictorie a psihicului /198
   1.3.  Consecinte asupra conceperii obiectului psihologiei /200
   1.4.  Definirea psihicului /201
2.  Caracteristici fundamentale ale psihicului /202
   2.1.  Psihicul ca forma a vietii de relatie /202
                2.1.1. Supozitii /202
                2.1.2. Dovezi /203
   2.2.  Psihicul ca functie a creierului /205
                2.2.1. Teza cu valoare de principiu metodologic /205
                2.2.2. Argumente in sprijinul relatiei dintre psihic si creier /206
                2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relatiei dintre psihic si creier /207
   2.3.  Psihicul ca re-producere a realitatii/219
                2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice /219
                2.3.2. Criteriile individualizarii re-producerii psihice /223
                2.3.3. Notele definitorii ale psihicului uman /224
   2.4.  Psihicul ca fenomen conditionat si determinat socio-istoric si socio-cultural /224
                2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic /224
                2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural /226
3.  Manifestari neobisnuite ale psihicului /227
   3.1.  Tipuri de fenomene psihice neobisnuite /227
   3.2.  Incercari de cercetare si explicare stiintifica a fenomenelor parapsihologice /229
   3.3.  Argumente pro si contra parapsihologiei /231
4.  Perspective noi de abordare a psihicului /233
   4.1.  Teoria informatiei /233
   4.2.  Cognitivismul /234
   4.3.  Neo-evolutionismul /238
Bibliografie /240

Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI /243
1.  Constiinta ca ipostaza a psihicului /243
   1.1.  Locul constiintei in psihologie /243
   1.2.  Etape in definirea constiintei /244
   1.3.  Modele explicativ-interpretative ale constiintei /248
                1.3.1. Modele explicativ-interpretative traditionale /248
                1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale /251
   1.4.  Discutii si controverse actuale cu privire la constiinta /258
2.  Subconstientul ca ipostaza a psihicului /260
   2.1.  Ce loc ocupa subconstientul in psihologie /260
   2.2.  Doua etape in definirea subconstientului /261
   2.3.  Caracteristicile si rolurile subconstientului /262
3.  Inconstientul ca ipostaza a psihicului /263
   3.1.  Negarea si afirmarea inconstientului /263
   3.2.  “Impunerea” inconstientului in psihologie /264
   3.3.  Definirea inconstientului /267
   3.4.  Natura si rolurile inconstientului /268
                3.4.1. Natura inconstientului /268
                3.4.2. Rolurile inconstientului /269
   3.5.  Tipuri de inconstient /270
                3.5.1. Inconstientul cerebral /270
                3.5.2. Inconstientul colectiv /272
                3.5.3. Inconstientul cognitiv /275
4. Relatia dintre constient si inconstient /277
   4.1.  Probleme generale /277
   4.2.  Tipuri de relatii intre constient si inconstient /278
   4.3.  Terapii derivate din relatiile “constient – inconstient” /279
Bibliografie /279

Capitolul VII
STARILE DE CONSTIINTA /283
1.  Starile de constiinta – obiect al investigatiei psihologice /283
   1.1.  Ce este o “stare de constiinta”? /283
   1.2.  Multitudinea si varietatea starilor de constiinta /284
   1.3.  Noul context de abordare a starilor de constiinta /288
2. Stari de constiinta modificata /290
   2.1.  Somnul /290
                2.1.1. Natura somnului /290
                2.1.2. Somn versus veghe sau functiile somnului /290
                2.1.3. Ce se intampla cu reactivitatea neurofiziologica si psihica in timpul somnului? /292
                2.1.4. Privarea de somn si insomnia /294
                2.1.5. De ce dormim? Sau teoriile explicative ale somnului /295
                2.1.6. Necesitatea studierii somnului /297
   2.2.  Visul /297
                2.2.1. Visul ca stare de mentatie sau natura psihica a visului /298
                2.2.2. Visul – perturbator sau protector al somnului /299
                2.2.3. Metode obiective de studiere a visului /300
                2.2.4. Cum au fost explicate visele? /303
                2.2.5. Pot fi controlate visele? /305
   2.3.  Hipnoza /307
                2.3.1. Hipnoza – fenomen complex si contradictoriu /307
                2.3.2. Hipnoza – stare de somn sau stare de veghe? /308
                2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei /310
                2.3.4. Legitimitatea hipnozei  in disputa /313
3.  Cai de acces la starile de constiinta modificata /314
   3.1.  Meditatia /314
                3.1.1. Acceptii /314
                3.1.2. Formele meditatiei /315
                3.1.3. Studiul stiintific al meditatiei /316
   3.2.  Bio-feed-back-ul /317
                3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ?/317
                3.2.2. Tipuri de bio-feed-back /318
                3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului /320
                3.2.4. Ce se asteapta de la bio-feed-back? /321
   3.3.  Substante psihoactive /322
                3.3.1. Incercare de definire si clasificare /322
                3.3.2. Efectele substantelor psihoactive /322
                3.3.3. Controverse si dubii /325
4.  Cateva probleme generale ale starilor de constiinta modificata /327
   4.1.  Inducere /327
   4.2.  Efecte /328
   4.3.  Utilitati /328
Bibliografie /329

Capitolul VIII
ABORDAREA “PLANA” SI “PIRAMIDALA” A PSIHICULUI /333
1.  Abordarea “plana”, “orizontala” a psihicului /333
   1.1.  Asociationismul clasic /333
   1.2.  Variante de asociationism renovate /336
   1.3.  Principiile abordarii “plane” a psihicului /337
2.  Abordarea structural-dinamica a psihicului /338
   2.1.  Etape in evolutia abordarii structural-dinamice a psihicului /338
                2.1.1. “Intuitii” din trecut /338
                2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordarii structural-dinamice a psihicului /339
                2.1.3. Expansiunea si adancirea abordarii structural-dinamice in psihologia contemporana /343
   2.2.  Specificul abordarii structural-dinamice a psihicului /346
                2.2.1. Conceptul de “structura” /346
                2.2.2. Demersuri in abordarea structural-dinamica a psihicului /348
                2.2.3. Principiile abordarii structural-dinamice a psihicului /350
   2.3.  Dificultatile abordarii structural-dinamice a psihicului /350
Bibliografie /351

Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICA SI SINERGETICA A PSIHICULUI /353
1.  Premisele abordarii sistemice a psihicului /353
   1.1.  Premise din afara psihologiei /353
   1.2.  Premise din interiorul psihologiei /360
2.  Coordonate sistemice ale psihicului /362
   2.1.  Conceptul de “sistem” /362
   2.2.  Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman /363
3.  Particularitatile abordarii sistemice a psihicului /368
   3.1.  Cerintele abordarii sistemice a psihicului /368
                3.1.1. Clasificarea traditionala a fenomenelor psihice /369
                3.1.2. Clasificarea actuala a fenomenelor psihice /370
   3.2.  Principiile si valentele abordarii sistemice a psihicului /371
                3.2.1. Principiile abordarii sistemice /371
                3.2.2. Valoare metodologica /371
4.  Abordarea sinergetica a psihicului /372
   4.1.  Ce este sinergetica /372
   4.2.  Principiile abordarii sinergetice /374
   4.3.  Incercari de abordare sinergetica a psihicului /375
Bibliografie /377

Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICA /379
1.  Probleme generale ale cercetarii psihologice /379
   1.1.  Tipurile cercetarii psihologice /379
   1.2.  Generalizarea disputei dintre cercetarea pura si cercetarea aplicativa /383
   1.3.  Strategii de cercetare psihologica /385
2.  Procesualitatea si problemele cercetarii psihologice /386
   2.1.  Ciclurile cercetarii psihologice /386
   2.2.  Etapele cercetarii psihologice /388
                2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare /388
                2.2.2. Informarea si documentarea /389
                2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor /391
                2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor /391
                2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de investigare /395
                2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor /397
                2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor /398
                2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate /400
                2.2.9. Formularea concluziilor /402
                2.2.10. Validarea concluziilor in vederea generalizarii lor /403
                2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetarii /404
                2.2.12. Reluarea intregului ciclu /405
3.  Dificultatile cercetarii psihologice; evitarea si inlaturarea lor /405
   3.1.  Premise /405
   3.2.  “Pericole” si “capcane” in cercetarea psihologica /406
                3.2.1. Alegerea (selectia) subiectilor /406
                3.2.2. Aplicarea metodelor /406
                3.2.3. Asteptarile cercetatorului sau “autoprofetia care se indeplineste” /407
                3.2.4. Asteptarile subiectilor sau “caracteristicile cerute” /407
                3.2.5. Administrarea repetata a unui instrument de cercetare /407
                3.2.6. Modificarea subiectilor in timp /408
                3.2.7. Pierderea subiectilor /409
                3.2.8. Comunicarea rezultatelor obtinute /409
                3.2.9. Efectul de contaminare /410
                3.2.10. Formularea prematura a concluziilor /410
   3.3.  Modalitati ameliorative /410
Bibliografie /412

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu