Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
Editia a IV-a
Editia a IV-a
An
aparitie : 2015
ISBN
978-973-46-5829-9
Nr
pagini : 416
Format 160
x 235
Pretul la data postarii : 54,95 lei la Editura, 39,96 lei la elefant, 49,95 lei la cartepedia
Disponibilitate BCU
Pdf aici (ed. 2000)
Descrierea editurii:
Introducere in psihologie contureaza cadrul problematic absolut necesar intelegerii locului si rolului psihologiei contemporane in contextul stiintelor socio-umane.
Mielu Zlate (1937-2006) a fost profesor universitar, seful Catedrei de Psihologie a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti; doctor in psihologie, din 1969, cu o teza coordonata de Gheorghe Zapan; redactor-sef adjunct la Revista de Psihologie a Academiei Romane; redactor-sef la Revista de psihologie organizationala, Centrul de Psihologie Aplicata, Universitatea din Bucuresti. A obtinut doua premii ale Academiei Romane: Premiul „N.S. Aurelian”, pentru contributia la lucrarea Dezvoltarea umana a intreprinderii, si Premiul „Vasile Conta”, pentru lucrarea Omul fata in fata cu lumea. In anul 2002, Universitatea de Vest din Timisoara i-a conferit titlul de doctor honoris causa.
Din lucrarile aparute :
Empiric si stiintific in invatare. Insusirea conceptelor biologice (Ed. Didactica si Pedagogica 1973)
Psihologie sociala si organizationala industriala. Grupul primar de munca (Politica 1975)
Psihologia muncii. Relatii interumane (Ed. Didactica si Pedagogica 1981)
Cunoasterea si activarea grupurilor sociale (Politica 1982)
Omul fata in fata cu lumea (Albatros 1988)
Cuprins:
Psihologia
2000: incotro? Sau In loc de prefata /21
Bibliografie
/26
PARTEA INTAI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI
Capitolul I
PSIHOLOGIA
CA STIINTA SI CA PROFESIE /33
1. Definirea psihologiei /33
1.1.
Tipuri de definitii /33
1.2.
Incercari integrative /36
2. Tendinte controversate in psihologie /38
2.1. Psihologia: stiinta sau arta? /39
2.2. Psihologia: nomotetica, ideografica sau
idioetica? /41
2.3.
Unitate sau diversitate in psihologie? /45
2.4.
Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? /49
3. Locul psihologiei in sistemul stiintelor /54
3.1.
Modele triunghiulare /54
3.2.
Modelul circular /55
3.3.
Modelul interpenetrarii stiintelor /56
3.4.
Modelul bazat pe clasificarea stiintelor /58
3.5.
Concluzii cu privire la locul psihologiei in sistemul stiintelor /59
4. Psihologia ca profesie /60
4.1. Statutul profesiei de psiholog /60
4.2. Functiile psihologului /62
4.3. Debuseele de plasare si integrare a
psihologului /63
4.4. Somajul in randul psihologilor /64
4.5. Codul deontologic al profesiunii de
psiholog /64
5. Repere privind viitorul psihologiei /67
5.1. “Profetii” despre viitorul psihologiei
/67
5.2. Factori modelatori ai viitorului
psihologiei /71
Bibliografie
/73
Capitolul II
OBIECTUL
PSIHOLOGIEI /77
1. Obiectul psihologiei in disputa
specialistilor /77
1.1. Psihologia
in cautarea propriului ei obiect /77
1.2. Factori
care au intarziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei /78
1.3. Nevoia
de sinteza /81
2. Perspective de abordare a obiectului
psihologiei /83
2.1. Viata
psihica interioara ca obiect al psihologiei /83
2.1.1. Introspectionismul /83
2.1.2. Psihanaliza /83
2.1.3. Alte orientari /90
2.2. Comportamentul
ca obiect al psihologiei /90
2.2.1. Reactii impotriva
introspectionismului /91
2.2.2. Behaviorismul traditional
/92
2.2.3. Neo-behaviorismul /95
2.2.4. Opinii actuale cu privire
la behaviorism /97
2.3. Conduita
(activitatea) ca obiect al psihologiei /99
2.3.1. “Psihologia conduitei”/99
2.3.2. Activitatea ca echivalent
al conduitei /102
2.3.3. Valentele activitatii /103
2.4. Omul
concret ca obiect al psihologiei /103
2.4.1. Sinele individual si unic
al omului ca obiect al psihologiei /104
2.4.2. Psihologia umanista
despre metoda si metodologie /106
3. Constatari concluzive cu privire la obiectul
psihologiei /107
3.1. Repere
comparative si evaluative /107
3.2. Tipuri
de solutii la problema obiectului psihologiei /110
3.3. Un
punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei /
Bibliografie
/112
Capitolul
III
METODA SI
METODOLOGIE IN PSIHOLOGIE /115
1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei /115
1.1. Conceptul
de “metoda” /115
1.2. Enumerarea
si clasificarea metodelor psihologiei /116
2. Principalele metode ale psihologiei /118
2.1. Metoda
observatiei /118
2.2. Metoda
experimentului /124
2.3. Metoda
convorbirii /133
2.4. Metoda
anchetei psihologice /134
2.5. Metoda
biografica /137
2.6. Metoda
povestirilor de viata /139
2.7. Metoda
analizei produselor activitatii /140
2.8. Metodele
psihometrice /141
2.9. Metoda modelarii si simularii /146
3. Comentarii generale cu privire la metodele
psihologiei /147
3.1. Specificul
metodelor psihologiei /147
3.2. Obiectivitatea
metodelor psihologiei /148
3.3. Efectele
prezentei cercetatorului /149
4. Metodologia psihologica /152
4.1. Conceptul
de “metodologie” /152
4.2. Componentele
si domeniile metodologiei psihologice /152
5. Tipuri de metodologii psihologice /155
5.1. Metodologiile
obiective, subiectiv-imperative si mixte /155
5.2. Metodologiile
coercitive si non-coercitive /156
6. Relatia dintre metoda si metodologie in
psihologie /157
Bibliografie
/158
Capitolul IV
LEGE,
EXPLICATIE SI TEORIE IN PSIHOLOGIE /161
1. Exista o legitate psihologica? /161
1.1. Pozitii
contestatare /161
1.2. Exemple
de legi psihologice /163
1.3. Specificul
legilor psihologice /165
2. Explicatia in psihologie /168
2.1. Descriere,
explicatie, previziune /168
2.2. Intelegere,
explicatie si lege /171
2.3. Interpretare
si explicatie /175
3. Tipuri si niveluri de explicatie /178
3.1. Clasificarea
filosofica /178
3.2. Tipologii
psihologice /181
4. Cerinte metodologice ale explicatiei in
psihologie /183
4.1. Necesitatea
selectiei modelelor explicative /183
4.2. Necesitatea
corelarii modelelor explicative /183
5. Teoria psihologica /184
5.1. Conceptul
de “teorie” /184
5.2. Clasificarea
teoriilor psihologice /186
5.3. “Forta
teoretica” a conceptiilor psihologice /188
Bibliografie
/190
PARTEA A DOUA
PSIHICUL – DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI
Capitolul V
NATURA
PSIHICULUI UMAN /197
1. Psihicul ca obiect de cercetare al
psihologiei /197
1.1. Complexitatea
psihicului /197
1.2. Natura
contradictorie a psihicului /198
1.3. Consecinte
asupra conceperii obiectului psihologiei /200
1.4. Definirea
psihicului /201
2. Caracteristici fundamentale ale psihicului /202
2.1. Psihicul
ca forma a vietii de relatie /202
2.1.1. Supozitii /202
2.1.2. Dovezi /203
2.2. Psihicul
ca functie a creierului /205
2.2.1. Teza cu valoare de
principiu metodologic /205
2.2.2. Argumente in sprijinul
relatiei dintre psihic si creier /206
2.2.3. Modele
explicativ-interpretative ale relatiei dintre psihic si creier /207
2.3. Psihicul
ca re-producere a realitatii/219
2.3.1. Caracteristicile
re-producerii psihice /219
2.3.2. Criteriile
individualizarii re-producerii psihice /223
2.3.3. Notele definitorii ale
psihicului uman /224
2.4. Psihicul
ca fenomen conditionat si determinat socio-istoric si socio-cultural /224
2.4.1. De la socio-istoric si
socio-cultural la psihic /224
2.4.2. De la psihic la
socio-istoric si socio-cultural /226
3. Manifestari neobisnuite ale psihicului /227
3.1. Tipuri
de fenomene psihice neobisnuite /227
3.2. Incercari
de cercetare si explicare stiintifica a fenomenelor parapsihologice /229
3.3. Argumente
pro si contra parapsihologiei /231
4. Perspective noi de abordare a psihicului /233
4.1. Teoria
informatiei /233
4.2. Cognitivismul
/234
4.3. Neo-evolutionismul
/238
Bibliografie
/240
Capitolul VI
IPOSTAZELE
PSIHICULUI /243
1. Constiinta ca ipostaza a psihicului /243
1.1. Locul
constiintei in psihologie /243
1.2. Etape
in definirea constiintei /244
1.3. Modele
explicativ-interpretative ale constiintei /248
1.3.1. Modele
explicativ-interpretative traditionale /248
1.3.2. Modele
explicativ-interpretative actuale /251
1.4. Discutii
si controverse actuale cu privire la constiinta /258
2. Subconstientul ca ipostaza a psihicului /260
2.1. Ce
loc ocupa subconstientul in psihologie /260
2.2. Doua
etape in definirea subconstientului /261
2.3. Caracteristicile
si rolurile subconstientului /262
3. Inconstientul ca ipostaza a psihicului /263
3.1. Negarea
si afirmarea inconstientului /263
3.2. “Impunerea”
inconstientului in psihologie /264
3.3. Definirea
inconstientului /267
3.4. Natura
si rolurile inconstientului /268
3.4.1. Natura inconstientului /268
3.4.2. Rolurile inconstientului /269
3.5. Tipuri de inconstient /270
3.5.1. Inconstientul cerebral /270
3.5.2. Inconstientul colectiv /272
3.5.3. Inconstientul cognitiv /275
4. Relatia
dintre constient si inconstient /277
4.1. Probleme
generale /277
4.2. Tipuri
de relatii intre constient si inconstient /278
4.3. Terapii
derivate din relatiile “constient – inconstient” /279
Bibliografie
/279
Capitolul
VII
STARILE DE
CONSTIINTA /283
1. Starile de constiinta – obiect al
investigatiei psihologice /283
1.1. Ce
este o “stare de constiinta”? /283
1.2. Multitudinea
si varietatea starilor de constiinta /284
1.3. Noul
context de abordare a starilor de constiinta /288
2. Stari de
constiinta modificata /290
2.1. Somnul
/290
2.1.1. Natura somnului /290
2.1.2. Somn versus veghe sau
functiile somnului /290
2.1.3. Ce se intampla cu
reactivitatea neurofiziologica si psihica in timpul somnului? /292
2.1.4. Privarea de somn si
insomnia /294
2.1.5. De ce dormim? Sau teoriile
explicative ale somnului /295
2.1.6. Necesitatea studierii somnului
/297
2.2. Visul
/297
2.2.1. Visul ca stare de
mentatie sau natura psihica a visului /298
2.2.2. Visul – perturbator sau
protector al somnului /299
2.2.3. Metode obiective de
studiere a visului /300
2.2.4. Cum au fost explicate
visele? /303
2.2.5. Pot fi controlate visele?
/305
2.3. Hipnoza
/307
2.3.1. Hipnoza – fenomen complex
si contradictoriu /307
2.3.2. Hipnoza – stare de somn
sau stare de veghe? /308
2.3.3. Teorii explicativ-interpretative
ale hipnozei /310
2.3.4. Legitimitatea hipnozei in disputa /313
3. Cai de acces la starile de constiinta modificata
/314
3.1. Meditatia
/314
3.1.1. Acceptii /314
3.1.2. Formele meditatiei /315
3.1.3. Studiul stiintific al
meditatiei /316
3.2. Bio-feed-back-ul
/317
3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ?/317
3.2.2. Tipuri de bio-feed-back /318
3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului
/320
3.2.4. Ce se asteapta de la bio-feed-back?
/321
3.3. Substante
psihoactive /322
3.3.1. Incercare de definire si
clasificare /322
3.3.2. Efectele substantelor
psihoactive /322
3.3.3. Controverse si dubii /325
4. Cateva probleme generale ale starilor de
constiinta modificata /327
4.1. Inducere
/327
4.2. Efecte
/328
4.3. Utilitati
/328
Bibliografie
/329
Capitolul
VIII
ABORDAREA
“PLANA” SI “PIRAMIDALA” A PSIHICULUI /333
1. Abordarea “plana”, “orizontala” a psihicului /333
1.1. Asociationismul
clasic /333
1.2. Variante
de asociationism renovate /336
1.3. Principiile
abordarii “plane” a psihicului /337
2. Abordarea structural-dinamica a psihicului /338
2.1. Etape
in evolutia abordarii structural-dinamice a psihicului /338
2.1.1. “Intuitii” din trecut /338
2.1.2. Fundamentarea si
consolidarea abordarii structural-dinamice a psihicului /339
2.1.3. Expansiunea si adancirea abordarii
structural-dinamice in psihologia contemporana /343
2.2. Specificul
abordarii structural-dinamice a psihicului /346
2.2.1. Conceptul de “structura” /346
2.2.2. Demersuri in abordarea
structural-dinamica a psihicului /348
2.2.3. Principiile abordarii
structural-dinamice a psihicului /350
2.3. Dificultatile
abordarii structural-dinamice a psihicului /350
Bibliografie
/351
Capitolul IX
ABORDAREA
SISTEMICA SI SINERGETICA A PSIHICULUI /353
1. Premisele abordarii sistemice a psihicului /353
1.1. Premise
din afara psihologiei /353
1.2. Premise
din interiorul psihologiei /360
2. Coordonate sistemice ale psihicului /362
2.1. Conceptul
de “sistem” /362
2.2. Psihicul
ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman /363
3. Particularitatile abordarii sistemice a
psihicului /368
3.1. Cerintele
abordarii sistemice a psihicului /368
3.1.1. Clasificarea traditionala
a fenomenelor psihice /369
3.1.2. Clasificarea actuala a
fenomenelor psihice /370
3.2. Principiile
si valentele abordarii sistemice a psihicului /371
3.2.1. Principiile abordarii
sistemice /371
3.2.2. Valoare metodologica /371
4. Abordarea sinergetica a psihicului /372
4.1. Ce
este sinergetica /372
4.2. Principiile
abordarii sinergetice /374
4.3. Incercari
de abordare sinergetica a psihicului /375
Bibliografie
/377
Capitolul X
CERCETAREA
PSIHOLOGICA /379
1. Probleme generale ale cercetarii psihologice /379
1.1. Tipurile
cercetarii psihologice /379
1.2. Generalizarea
disputei dintre cercetarea pura si cercetarea aplicativa /383
1.3. Strategii
de cercetare psihologica /385
2. Procesualitatea si problemele cercetarii
psihologice /386
2.1. Ciclurile
cercetarii psihologice /386
2.2. Etapele
cercetarii psihologice /388
2.2.1. Delimitarea domeniului,
temei si problemei de cercetare /388
2.2.2. Informarea si
documentarea /389
2.2.3. Specificarea obiectivelor
sau a scopurilor /391
2.2.4. Formularea ipotezelor si
a variabilelor /391
2.2.5. Definitivarea metodelor,
procedeelor si tehnicilor de investigare /395
2.2.6. Alegerea si descrierea
domeniului de aplicare a metodelor /397
2.2.7. Aplicarea metodelor si
recoltarea datelor /398
2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate
/400
2.2.9. Formularea concluziilor /402
2.2.10. Validarea concluziilor
in vederea generalizarii lor /403
2.2.11. Comunicarea sau
publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetarii /404
2.2.12. Reluarea intregului
ciclu /405
3. Dificultatile cercetarii psihologice; evitarea
si inlaturarea lor /405
3.1. Premise
/405
3.2. “Pericole”
si “capcane” in cercetarea psihologica /406
3.2.1. Alegerea (selectia) subiectilor
/406
3.2.2. Aplicarea metodelor /406
3.2.3. Asteptarile cercetatorului
sau “autoprofetia care se indeplineste” /407
3.2.4. Asteptarile subiectilor
sau “caracteristicile cerute” /407
3.2.5. Administrarea repetata a
unui instrument de cercetare /407
3.2.6. Modificarea subiectilor
in timp /408
3.2.7. Pierderea subiectilor /409
3.2.8. Comunicarea rezultatelor
obtinute /409
3.2.9. Efectul de contaminare /410
3.2.10. Formularea prematura a
concluziilor /410
3.3. Modalitati
ameliorative /410
Bibliografie
/412
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu