METODOLOGIA STIINTELOR SOCIOUMANE

Autor : Serge Moscovici, Fabrice Buschini (coord)                 

Editura Polirom 

Colectia COLLEGIUM.Psihologie  

An aparitie : 2007 

Traducerea Vasile Savin  

ISBN  978-973-46-0596-5

Nr pagini : 560 

Format 160x235

Pret : 57,55 lei la Editura, 
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

       Autorii acestui veritabil manual, specialisti din mai multe tari cu competente recunoscute in psihologie sociala, sociologie, lingvistica etc., expun intr-o maniera clara, cu numeroase exemple, aspectele semnificative ale metodelor specifice stiintelor socioumane. Prin continutul sau original, ce reuneste abordari de obicei separate de granitele diverselor discipline, lucrarea trece in revista cele mai cunoscute practici metodologice din stiintele socioumane, precum si tehnicile caracteristice presupuse de utilizarea lor.

        Serge Moscovici (1925, Brăila – 2014, Paris) este unul dintre fondatorii psihologiei sociale europene și se numără printre principalii teoreticieni ai ecologiei politice. Din 1979, a fost director al Laboratorului European de Psihologie Socială. Ofițer al Legiunii de Onoare și doctor honoris causa al London School of Economics, al Instituto Superior de Ciências do Trabalho e da Empresa din Lisabona, al Universidad Nacional Autónoma de México, precum și al universităților din Bologna, Brazilia, Bruxelles, Buenos Aires, Évora, Geneva, Glasgow, Iași, Jönköping, Pécs, Roma, Sevilla și Sussex. Dintre numeroasele sale lucrări, la Editura Polirom au mai apărut: Psihologia socială sau mașina de fabricat zei (1997), Psihologia socială a relațiilor cu celălalt (coord., 1998), Cronica anilor risipiți. Povestire autobiografică (1999), Urmele timpului. Iluzii românești, confirmări europene (Serge Moscovici în dialog cu Adrian Neculau, 2002), Metodologia științelor socioumane (coord. împreună cu Fabrice Buschini, 2007), Influență socială și schimbare socială (2011), Psihologia socială modernă. Istoria creării unei științe sociale internaționale (în colaborare cu Ivana Marková, 2011).

Cuprins:

Cuvant inainte (Serge Moscovici) /13

PARTEA I

MARI PRACTICI METODOLOGICE

Studiile comunitare (Augusto Palmonari, Bruna Zani) /21

1.  Comunitatea la rascruce de drumuri /21

2.  Tipuri de studii comunitare /25

   2.1.  Un sat in somaj /25

   2.2.  Prejudecati sociale si conflicte intre grupuri /28

   2.3.  Reprezentari sociale si bolnavi mintal /30

   2.4.  Reconversia industriala si schimbarile sociale /32

3.  Metode si tehnici pentru studierea comunitatilor /33

   3.1.  Diagnosticul de comunitate /33

   3.2.  Dimensiunea psihologica: sentimentul apartenentei la comunitate /42

   3.3.  Cercetare-actiune ca metoda privilegiata pentru studierea comunitatii /47

Referinte bibliografice /50

Anchete si sondaje (Gina Philogene, Serge Moscovici) /52

1.  Ce este o ancheta? /52

   1.1.  Gallup si ideea “omului mediu” /52

   1.2.  Anchetele si sondajele astazi /53

   1.3.  Cum sa definim clar obiectivele cercetarii /55

                1.3.1.  Importanta protocolului cercetarii /56

                1.3.2.  Studiul-pilot si perfectionarea lui /56

2.  Tipurile de ancheta /57

   2.1.  Cum sa alegem un protocol de ancheta adecvat /57

   2.2.  Protocoalele transversale /58

                2.2.1.  Definirea protocolului transversal /59

                2.2.2.  Reprezentativitatea populatiei /59

   2.3. Protocoalele de ancheta longitudinala /60

                2.3.1. Protocoalele “inainte si dupa” /61

                2.3.2. Studiile de panel /61

3.  Colectarea datelor /62

   3.1.  Doua categorii principale /64

   3.2.  Chestionarele /65

                3.2.1. Ancheta prin corespondenta /65

                3.2.2. Chestionare autoadministrate sau administrate in grup?/66

                3.2.1. Ancheta personalizata /67

   3.3.  Discutiile directe /67

                3.3.1. Discutia fata in fata /68

                3.3.2. Discutia telefonica /69

4.  Modul de selectare a persoanelor ce urmeaza a fi interogate si procesul de obtinere

a raspunsurilor /69

   4.1. Chestiuni de esantionaj /69

                4.1.1. Cum sa se prevaleze un esantion reprezentativ /70

                4.1.2. Marimea esantionului /71

   4.2. Procesul de obtinere a raspunsurilor /72

                4.2.1. Cum sa se optimizeze rata de raspuns /72

                4.2.2. Ce sa facem cu non-raspunsurile? /73

Concluzii /74

Referinte bibliografice / 76

Metoda experimentala (Serge Moscovici, Juan-Antonio Perez) /77

1.  Metoda sau arta?/77

2.  Metoda dovezii si a inventarii /78

3.  Tabelul doi cate doi /81

4.  Cele doua surse ale demersului experimental: o problema si o ipoteza /86

5.  Proceduri experimentale /87               

   5.1. Justificarea experientei: cover story /88

   5.2. Operationalizarea si controlul variabilelor /89

   5.3. Manipularea sistematica /90

                5.3.1. Manipularea cu sau fara complice /94

                5.3. 2. Manipularea prin dispozitie /96

                5.3. 3. Debriefing /98

6.  Latina metodelor/99

Referinte bibliografice / 104

Experiente de psihologie sociala in mediu natural (Albert Pepitone, Clark McCauley) /107

1.  Despre experiente in psihologia sociala /107

2.  Experientele de teren /110

   2.1. Cadrul  /111

   2.2.  Participantii /111

   2.3.  Obiectivele /112

   2.4.  Puncte comune ale experientelor de teren si de laborator /113

3.  Variabila dependenta /113

4.  Variabila independenta /114

   4.1. Folosirea complicilor /116

5.  Definitii conceptuale si operationale ale variabilei independente /117

6.  Validitatea variabilei independente /118

7.  Efectul variabilei independente asupra variabilei dependente /120

   7.1. Grupul/grupurile-martor /121

   7.2. Atribuirea aleatorie in grupurile experimentale si grupurile-martor /122

8.  Esantionarea aleatorie a participantilor pornind de la o populatie /124

9.  Cvasiexperientele /125

10.  Valoarea generala a rezultatelor experimentala /129

11.  Distorsiunile datorate constientizarii din partea participantilor /132

12.  Etica in experimentare /134

   12.1. Cateva consideratii generale asupra eticii /134

Concluzii /136

Referinte bibliografice /137

Metodele sociologiei (Alain Touraine) /140

1.  Definitii /140

2.  Principii /149

3.  Metode uzuale /158

4.  Interventia sociologica/162

5.  Remarci finale /168

Privire generala asupra metodologiilor calitative (Denise Jodelet) /172

1.  Introducere /172

2.  Un pic de istorie /174

3.  Motivele si conditiile folosirii metodelor calitative /177

   3.1.  O abordare holistica si globala /178

   3.2.  Cercetarea naturaletei /180

   3.3.  Sesizarea dinamica a unei lumi in schimbare /182

4.  Postura cercetatorului /182

5.  Tehnicile cercetarii calitative /186       

   5.1. Cercetarea de teren /186

   5.2. Observatia participativa /188

                5.2.1. Intrare, acceptare si loc in mediu /188

                5.2.2. Realizarea observatiilor /190

   5.3. Discutia /192

   5.4. Cercetarea documentara si lucrul cu documentele /194

                5.4.1. Studiul documentar in legatura cu cercetarea de teren /194

                5.4.2. Studiul documentar pe baza de imagini si de sunet /195

   5.5. Studiul de caz si monografia /196

Concluzii referitoare la demersul calitativ /197

Referinte bibliografice / 198

PARTEA II

METODE SPEIFICE

Interviul (Frederic Nils, Bernard Rime) /203

Introducere /203

1.  Caracteristicile esentiale ale tehnicii intervievarii /205

2.  Informatiile disponibile in situatia de interviu /207

   2.1.  Continutul discursului  /207

   2.2.  Forma discursului /208

   2.3.  Informatiile ce reies din registrul nonverbal /209

3.  Diferite tehnici de interviu /211

   3.1.  Interviul structurat sau directiv /211

   3.2.  Interviul semistructurat sau semidirectiv /213

   3.3.  Interviul liber sau non-directiv /213

   3.4.  Povestea vietii /214

   3.5.  Discutia exploratorie /214

   3.6.  Discutia centrata /214

   3.7.  Tehnicile specifice /215

4.  Etapele pregatirii unui interviu /216

   4.1. Alegerea metodei /216

   4.2. Pregatirea ghidului de inteviu /217

   4.3. Elaborarea intrebarilor /218

   4.4. Prezentarea intrebarilor /219

   4.5. Organizarea ansamblului intrebarilor /220

   4.6. Pretestul /221

5.  Etapele realizarii unui interviu /221    

   5.1. Contactul initial /221

   5.2. Intrebarile descriptive /222

   5.3. Continutul interviului /222

   5.4. Sfarsitul interviului /223

   5.5. Codarea informatiilor /223

6.  Atitudinea generala a intervievatorului /223

Concluzii /225

Referinte bibliografice /226

                      

Chestionarul (Fabio Lorenzi-Cioldi) /228

1.  Introducere /228

   1.1. Opinia generala /228

   1.2. Chestionarul /230

   1.3. Etapele pregatirii chestionarului /232

2.  Tipuri de intrebari /234

   2.1.  Intrebari deschise si inchise  /234

   2.2. Varietatea intrebarilor inchise /238

                   2.2.1.  Liste de adjective /238

                   2.2.2.  Scale de apreciere /241

                   2.2.3. Ordonarea alternativelor  /245

                   2.2.4.  Diferentiator semantic si alegere fortata /246

                   2.2.5.  Alte formate /247

3.  Intrebari directe si indirecte /248

   3.1. Normele sociale /249

   3.2. Dezirabilitatea sociala /252

   3.3. Expertiza si implicare /254

4.  Conceperea chestionarului /256

   4.1. Niveluri de generalitate a intrbarilor /256

   4.2. Ordinea intrebarilor /257

                   4.2.1.  Coerenta chestionarului /258

                   4.2.2.  Cadre temporale /260

5.  Coordonatele sociodemografice/262

Concluzii /263

Referinte bibliografice / 265

Focus-grupurile (Ivana Markova) /270

1.  Ce sunt focus-grupurile? /270

   1.1.  Focus-grupurile ieri si azi /271

   1.2.  “O societate ganditoare in miniatura” /273

   1.3.  Focus-grupurile sunt constituite pentru cercetare /274

2.  Chestiuni metodologice fundamentale privind focus-grupurile /276

   2.1.   Focus-grupurile si alte metode /276

   2.2.   Rolul moderatorului /277

   2.3.  Esantionaj si marimea grupurilor /278

   2.4.  Cate focus-grupuri /279

   2.5.   Omogenitate si eterogenitate in focus-grupuri /279

   2.6.   Materialul /280

   2.7.   Ce aflam prin focus-grupuri 282/

   2.8.   Inainte de a incepe /282

3.  Analiza focus-grupurilor /283

   3.1.  Analiza continutului /285

   3.2.  Analiza “thematelor”/286

   3.3.  Analiza tipului de progresie tematica /289

   3.4.  Analiza conversationala /290

   3.5.  Dincolode fiabilitate si validitate /292

   3.6.  Chestiunile etice /294

Referinte bibliografice /295

Analiza continutului si a formei comunicarilor (Laurence Bardin) /296

1.  Prezentare generala /296

2.  Desfasurarea analizei /300

3.  Preanaliza /300

4.  Constituirea corpusului /301

5.  Formularea de ipoteze si obiective /303

6.  Analiza categoriala /306

   6.1. Frecventa de ocurenta /309

   6.2. Observarea co-ocurentelor /310

   6.3. Ordinea ocurentei /311

   6.4. Un exemplu de analiza /312

7.  Analiza enuntarii /317

8.  Tehnicile informatizate: analiza discursului si analiza textuala /321

Cateva referinte bibliografice de baza /329

Elemente de semiologie discursiva (Anne Salazar-Orvig) /330

1.  Discursul si anlizele discursului /331

2.  O conceptie dialogica a discursului /332

   2.1.   Dialogismul /333

   2.2.   Genuri si preconstructe /333

   2.3.  Eficacitatea dialogului /334

3.  Abordarea discursurilor /335

   3.1.  Corpusul /336

   3.2.  Cadrul dialogic /338

   3.3.  Cateva cuvinte despre teme /340

   3.4.  Sens, semnificatie si transpunere in cuvinte /342

   3.5.  Obiectul discursului si al schematizarii /342

   3.6.  Codarea obiectelor discursului /343

   3.7.  Domeniul persoanei /344

   3.8.  Pozitionarea locutorului /345

   3.9.  Modalitatile de fraza /346

   3.10.  Opozitia afirmatie/negatie /347

   3.11.  Modalizarea /347

   3.12.  Modalitati deontice si exprimarea dorintei /348

   3.13.  Modalitatea apreciativa sau evaluarea /349

   3.14.  Dimensiunea argumentativa a discursurilor /350

   3.15.  Preconstructe, locuri comune si topoi /351

   3.16.  Conectorii si particulele enuntiative /352

   3.17.  Presupozitii si elemente implicite /353

4.  Analiza si interpretare /355

   4.1. Afinitati si organizatori /355

   4.2. Evolutia discursului /357

Referinte bibliografice / 358

Analiza tipologica (Dominique Schnapper) /361

1.  Tipul ideal conform opiniei lui Weber /362

2.  Sistematizarea metodologica /367

3.  Individualitatile istorice /372

4. Experientele traite /375

Concluzii / 380

Construirea scalelor (Stephane Laurens, Serge Moscovici) /382

1.  Materia ganditoare si vorbitoare /382

   1.1.  Propozitii si atitudini /382

   1.2.  A interpreta si a masura /383

2.  Scale nominale si scale ordinale /385

   2.1.  Scalele nominale /385

                   2.1.1.   Proprietatile scalelor nominale /386

   2.2.   Scalele ordinale /388

                   2.2.1.   Proprietatile scalelor ordinale /388

3.  Scalele de distanta sociala /390

4.  Scalele Thurstone pentru masurarea atitudinilor /391

   4.1. Metoda compararii perechilor /392

   4.2. Metoda intervalelor aprioric egale /396

5.  Scala lui Lickert /401 

6.  Metoda de depliere /402

7.  Analiza ierarhica /404

   7.1. Stabilirea enunturilor /408

   7.2. Stabilirea scalei /409

   7.3. Evaluarea scalei /410

Concluzii /412

Referinte bibliografice / 413

PARTEA III-a

ABORDARI TEMATICE

Unitate si diversitate in comparatiile dintre culturi (Willem Doise, Dario Spini) /417

Introducere /417

1.  Cautarea universalului /421

   1.1.  Generalitatea etnocentrismului? /421

   1.2.  Structura universala a valorilor /430

   1.3.  Intelegerea comuna a drepturilor omului /434

2.  Reperarea diferentelor /436

   2.1.  Cum poti deveni rasist sau xneofob /437

   2.2.   Valori nationale /439

   2.3.  Sinele interdependent si sinele independent /442

Concluzii /445

Referinte bibliografice /446

Analiza structurala a reprezentarilor sociale (Jean-Claude Abric) /450

1.  Principii de metodologie /451

2.  Instrumentele de observare a unei reprezentari sociale /452

   2.1.   Evocarea libera si ierarhizata /453

   2.2.  Chestionarele de caracterizare /455

3.  Analiza similitudinilor/458

4.  Reperarea si controlul centralitatii /460

   4.1.  Tehnica punerii in discutie (PD) /460

   4.2.  Inductia prin scenariu ambiguu (ISA) /461

   4.3.  Tehnica recunoasterii obiectului /463

   4.4. Metoda schemelor cognitive de baza (SCB) /465

5.  SCB si constituentii nucleului central /467

6.  Ilustrare empirica a metodologiei: studiul “Banca” (Abric si Verges, 1996) /468

Referinte bibliografice / 470

Analiza principiilor organizatorice ale  reprezentarilor sociale (Alain Clemence) /472

1.  Ce este un principiu organizator? /473

   1.1.  A lua pozitie /474

   1.2.  De la pozitii la principii organizatorice /475

   1.3.  Principii organizatorice generale si specifice /476

2.  O strategie metodologica /478

   2.1.   Prima faza: vorbire si intelegere /478

                   2.1.1.   Ilustrare:  cuvintele ce tin de violenta /480

   2.2.   Faza a doua: interpretare si confruntare /482

                   2.2.1.   Ilustrare: frontierele violentei /483

                   2.2.1.   Ilustrare: puncte de vedere diferite asupra violentei /485

   2.3.  Faza a treia: organizarea si ancorarea pozitiilor /486

                   2.3.1.   Ilustrare: principiile organizatorice ale reprezentarii violentei /487

                   2.3.2.   Ilustrare: extindere si ancorare a principiilor organizatorice ale violentei /489

Concluzii /490

Referinte bibliografice / 491

Metodologia cercetarii in rezolvarea conflictelor (Sandra V.Sandy) /493

1.  Primele contributii in teorie si competitie /494

2.  Teoria lui Deutsch despre cooperare si competitie /495

   2.1.   Schimbarea in sisteme /496

3.  Orientari psihologice /496

4.  Adevaratul plan experimental: planul pretest/posttest cu grup martor /498

5.  Un studiu experimental legat de conflictele insolubile /500    

   5.1. Modelul sistemic MACBE /501

   5.2. Confruntarea constructiva /502

   5.3. Verificarea manipularii /503

   5.4. Masuri dependente /503

   5.5. Analiza /504

   5.6. Rezultate /504

6.  Plan cvasiexperimental: planul cu grup-martor neechivalent /505

7.  Evaluarea Peaceful Kids (ECSEL): planul cvasiexperimental cu grup-martor neechivalent /506

   7.1. Metodologie /507

Referinte bibliografice /509

Substanta istorica (Michel-Louis Rouquette) /511

1.  Evenimentul /513

2.  Tipurile de materiale /520

   2.1.  Suporturile /520

   2.2.  Raporturile /521

3.  Doua explicatii conceptuale /525

   3.1. Evenimente si memorie /525

   3.2.  Suporturi si cunoastere; exemplul bancnotelor /526

Referinte bibliografice /530

Sociologia mass-media: trecerea prin etnografie (Daniel Dayan) /532

1.  Etnografia spatiului public: constructia evenimentelor si temelor de actualitate /534

   1.1.  Etnografia evenimentului /535

   1.2.  De la efectul de agenda la tematizarea problemelor publice /539

2.  Receptare si public /541  

   2.1.  Receptarea ca intalnire /541

   2.2.   Modelul text-lector /543

   2.2.   Probleme metodologice si bombe cu intarziere /546

   2.4.  O etnografie a publicurilor /548

   2.5.  Comunitati receptoare: diasporele si mass-media /549

   2.6.   A prescurta receptarea: mediapeisaje /551

   2.7.   Etnografia domiciliului /552

   2.8.  Activitatea receptoarelor. Conversatii naturale si protocoale de sociabilitate /553

Referinte bibliografice / 554