Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An
aparitie : 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2006
Editia a VII-a
ISBN
978-973-46-0570-5
Nr
pagini : 528
Format 160
x 235
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
Pdf aici (ed 2004)
„La un moment dat se creeaza chiar impresia ca psihologia este un fel de Turn Babel, in care nimeni nu se mai intelege cu nimeni, ce afirma unii find contestat de altii. Impresia este de suprafata. Chiar daca lucrurile stau asa, ele evidentiaza faptul ca psihologia est o stiinta vie, intr-o continua miscare, contradictiile din interiorul ei conducind la progres. Trebuie sqa spunem, ca de cele mai multe ori, pentru a semnifica si mai pregnant complexitatea psihologiei, indoielile ei, nevoia de certitudine, am accentuat si mai mult, am dramatizat chiar contradictiile existente cu intentia sublinierii problemelor deschise, a schitarii unor posibile solutii” (Mielu Zlate)
Mielu Zlate (1937-2006) a fost profesor universitar, seful Catedrei de Psihologie a Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti; doctor in psihologie, din 1969, cu o teza coordonata de Gheorghe Zapan; redactor-sef adjunct la Revista de Psihologie a Academiei Romane; redactor-sef la Revista de psihologie organizationala, Centrul de Psihologie Aplicata, Universitatea din Bucuresti. A obtinut doua premii ale Academiei Romane: Premiul „N.S. Aurelian”, pentru contributia la lucrarea Dezvoltarea umana a intreprinderii, si Premiul „Vasile Conta”, pentru lucrarea Omul fata in fata cu lumea. In anul 2002, Universitatea de Vest din Timisoara i-a conferit titlul de doctor honoris causa.
Din lucrarile aparute :
Empiric si stiintific in invatare. Insusirea conceptelor biologice (Ed. Didactica si Pedagogica 1973)
Psihologie sociala si organizationala industriala. Grupul primar de munca (Politica 1975)
Psihologia muncii. Relatii interumane (Ed. Didactica si Pedagogica 1981)
Cunoasterea si activarea grupurilor sociale (Politica 1982)
Omul fata in fata cu lumea (Albatros 1988)
Cuprins:
Argument /21
PARTEA INTAI
MECANISMELE PSIHICE
INFORMATIONAL-OPERATIONALE DE PRELUCRARE PRIMARA A INFORMATIILOR
Capitolul I
SENZATIA, MECANISM PSIHIC DE
CAPTARE, INREGISTRARE SI PRELUCRARE PRECOCE A INFORMATIILOR /29
1. Repere in studiul senzatiei /29
1.1. De la iritabilitate si
exitabilitate la sensibilitate /29
1.2. Sensibilitate si motricitate
/31
1.3. Aparitia senzatiei /32
2. Specificul psihologic al senzatiei /34
2.1. Definirea senzatiei prin
opozitie cu exitatia /35
2.2. Definirea senzatiei prin
opozitie cu perceptia /36
2.3. Definirea senzatiei prin
integrare psihofiziologica /37
2.4. Constatari concluzive;
problematica senzatiilor /38
3. Clasificarea si caracterizarea senzatiilor /40
3.1. Criterii de clasificare a
senzatiilor /40
3.2. Caracterizarea senzatiilor /42
4. Mecanisme psihofiziologice ale senzatiilor /48
4.1. Receptia stimulilor /48
4.2. Conducerea influxului nervos la creier /51
4.3. Interpretarea informatiilor nervoase de catre creier /52
4.4. Sanctionarea activitatii verigilor periferice (receptoare si
efectuare) /54
4.5. Alte mecanisme /54
5. Proprietatile senzatiilor /55
5.1. Calitatea senzatiilor /55
5.2. Intensitatea senzatiilor /58
5.3. Durata senzatiilor /59
5.4. Tonul afectiv al senzatiilor /60
6. Legile senzatiilor /61
6.1. Legea intensitatii /61
6.2. Legea adaptarii/64
6.3. Legea sensibilizarii /68
2.4. Legea depresiei /69
6.5. Legea semnificatiei fortei
de semnalizare a stimulului /70
6.6. Legea sinesteziei /70
6.7. Legea compensarii /71
6.8. Legea conditionarii
social-istorice /71
7. Teorii asupra senzatiilor /73
7.1. Teoria energiei specifice a
organelor de simt /73
7.2. Teoria ionica a exitatiei /74
7.3. Teoria detectarii semnalelor
/77
8. Importanta senzatiilor /79
Bibliografie /82
Capitolul II
PERCEPTIA, MECANISM PSIHIC DE
PRELUCRARE PROFUNDA A INFORMATIILOR
/85
1. Specificul psihologic al perceptiei /85
1.1. Perceptia fata in fata cu
senzatia /85
1.2. De la senzatie la perceptie /88
1.3. Locul perceptiei in cadrul
mecanismelor cognitive /91
2. Acceptiunile conceptului de perceptie /93
2.1. Perceptia ca activitate /93
2.2. Perceptia ca deformare a
obiectului /98
2.3. Perceptia ca expresie a
personalitatii /107
2.4. Remarci finale /108
3. Modele explicativ-interpretative ale
perceptiei /109
3.1. Modelul grilei /110
3.2. Modelul prototipului /110
3.3. Modelul atributelor
distinctive /111
3.4. Modelul “intregului” /112
3.5. Modelul constructivist /115
3.6. Modelul senzorio-tonic sau
organismic /115
3.7. Modelul computational /116
3.8. Cateva constatari concluzive
/117
4. Determinantii perceptiei /118
4.1. Determinantii exteriori /119
4.2. Determinantii interiori /123
4.3. Determinantii relationali /128
4.4. Consecinte
teoretico-metodologice /129
5. Mecanismele si legile perceptiei /132
5.1. Mecanismele senzoriale ale
perceptiei /132
5.1.1.
Explorarea perceptiva /132
5.1.2.
Gruparea si legile ei /134
5.2. Mecanismele intelectuale ale
perceptiei /139
5.2.1.
Anticiparea /139
5.2.2.
Schematizarea /141
5.2.3.
Organizarea interioara a campului perceptiv /141
5.3. Legile generale ale
perceptiei /142
6. Perceptii complexe /143
6.1. Perceptia spatiului /144
6.1.1.
Perceptia spatiului vizual /144
6.1.2.
Perceptia spatiului auditiv /148
6.1.3.
Perceptia spatiului tactilo-kinestezic sau proprioceptiv /149
6.1.4.
Complexitatea perceptiei spatiului /151
6.2. Perceptia timpului /152
6.2.1.
Perceptia succesiunii /152
6.2.2.
Perceptia si estimarea duratei/153
6.2.3.
Orientarea temporala /154
6.3. Perceptia miscarii /157
6.3.1.
Importanta miscarii si a perceperii ei /157
6.3.2.
Mecanismele perceptiei miscarii /157
7. Forme speciale de perceptie /158
7.1. Perceptia subliminala /158
7.2. Perceptia extrasenzoriala /162
7.3. Perceptia fenomenelor
luminoase rare /164
8. Revenire la teoriile perceptiei /166
8.1. Tipuri de teorii /167
8.2. Teoriile empiriste si
nativiste /168
8.3. Teoriile elementariste si
globaliste /170
8.4. Teoriile functionaliste si
formaliste /171
8.5. Comentariile generale cu
privire la teoriile perceptiei /171
9. Aplicatii practice ale perceptiei /174
10. Viitorul cercetarilor in psihologia
perceptiei /176
Bibliografie /178
Capitolul III
REPREZENTAREA, MECANISM PSIHIC DE
REEXPRIMARE A INFORMATIILOR /115
1. De la imaginea primara la imaginea secundara /183
1.1. Necesitatea trecerii de la
perceptie la reprezentare /183
1.2. Relatiile dintre
reprezentare si perceptie /184
1.3. Este posibila distinctia
dintre realitate si reprezentarea ei? /186
2. Delimitari conceptuale; natura
contradictorie a reprezentarilor /187
2.1. Proliferarea conceptelot si
consecintele ei /187
2.2. Polarizarea atitudinilor
fata de reprezentare /190
2.3. Natura contradictorie a
reprezentarilor /192
3. Caracterizarea psihologica a
reprezentarii /193
3.1. Continutul informational /194
3.2. Forma ideal-subiectiva /195
3.3. Mecanismele reprezentarii /201
4. Clasificarea reprezentarilor /203
4.1. Perspectiva psihologiei
generale /203
4.2. Perspectiva psihocognitivista
/206
4.3. Perspectiva psihosociala /211
5. Proprietatile reprezentarilor /214
5.1. Figurativitatea /214
5.2. Operativitatea /215
5.3. Panoramizarea /216
5.4. Alte proprietati /216
6. Rolul reprezentarilor in cunoastere /217
Bibliografie /219
PARTEA A DOUA
MECANISMELE PSIHICE DE PRELUCRARE
SECUNDARA A INFORMATIILOR
Capitolul IV
GANDIREA, MECANISM PSIHIC
INTELECTUAL, DE PRELUCRARE LOGICA, RATIONALA A INFORMATIILOR /227
1. Aspecte frapante in psihologia gandirii /227
1.1. Polarizarea conceptiilor /227
1.2. Varietate terminologica /228
1.3. Contrarietatea modelelor
explicativ-interpretative /231
1.4. Atitudini exclusiviste /232
1.5. Constatari concluzive:
centralitatea gandirii /233
2. Specificul psihologic al gandirii /234
2.1. Dificultati in definirea
gandirii /234
2.2. Caracterizarea psihologica a
gandirii /236
2.2.1.
Caracterul informational-operational /236
2.2.2.
Caracterul mijlocit /237
2.2.3.
Caracterul mijlocitor /237
2.2.4.
Caracterul generalizat si abstractizat /237
2.2.5.
Caracterul actional /238
2.2.6.
Caracterul finalist /239
2.2.7.
Caracterul multidirectional /239
2.2.8.
Caracterul sistemic /239
3. Laturile gandirii /240
3.1. Unitatile de baza ale
gandirii /240
3.2. Latura informationala /241
3.2.1.
Conceptele /241
3.2.2.
Prototipurile /246
3.3. Structuri conceptuale
complexe /248
3.4. Latura operationala /254
3.4.1.
Caracterul operatoriu al gandirii /254
3.4.2.
Operatiile fundamentale ale gandirii /256
3.5. Structuri operationale
complexe /262
3.5.1.
Un punct de vedere asupra proceselor de tratare/262
3.5.2.
Intrebari si o solutie posibila /263
3.6. Structurile cognitive ale
gandirii /265
3.6.1.
Definire si caracteristici /265
3.6.2.
Rolul structurilor cognitive ale gandirii in activitatile de cunoastere /267
3.6.3.
Semne de intrebare /271
4. Tipuri de gandire /273
4.1. Gandirea directionata si
nedirectionala /273
4.2. Gandirea algoritmica si
gandirea euristica /275
4.3. Gandirea reproductiva,
productiva si critica /278
4.4. Gandirea divergenta si
gandirea convergenta /280
4.5. Gandirea inductiva,
deductiva si analogica /284
4.6. Gandirea verticala si
gandirea laterala /287
4.7. Gandirea pozitiva si
gandirea negativa /290
4.8. Gandirea vigila si gandirea
autista /293
4.9. Gandirea eficienta si
gandirea neeficienta /294
5. Activitatile gandirii /298
5.1. Conceptualizarea /298
5.1.1.
Modelul suprapunerii imaginilor /300
5.1.2.
Modelul mediationist /301
5.1.3.
Modelul actiunilor intelectuale /303
5.1.4.
Modelul atributelor definitorii /305
5.1.5.
Modelul compararii atributelor /307
5.1.6.
Alte modele actuale /308
5.2. Intelegerea /308
5.2.1.
Natura si caracteristicile intelegerii /308
5.2.2.
Formele intelegerii si factorii ei determinanti /310
5.3. Rezolvarea problemelor /311
5.3.1.
Rezolvarea problemelor in diferite orientari psihologice /311
5.3.2.
Procesualitatea rezolvarii problemelor /316
5.3.3.
Criteriile particularizarii conduitelor rezolutive /318
5.4. Creatia /323
6. Mutatii in psihologia gandirii /325
6.1. Jean Piaget – intre mitizare
si contestare /325
6.2. Psihologia cognitiva:
structuralistii, nativistii si neopiagetienii /329
6.3. Ameliorarea functionarii
gandirii /334
Bibliografie /337
Capitolul V
MEMORIA, MECANISM PSIHIC DE
ENCODARE, STOCARE SI RECUPERARE A
INFORMATIILOR /345
1. Ce este memoria? /345
1.1. Delimitari conceptuale /345
1.2. Caracteristicile memoriei /347
1.3. Rolul memoriei umane /351
2. Paradigmele memoriei /352
2.1. Paradigma “memoriei umane” /353
2.2. Paradigma “memoriei
prospective” /355
2.3. Paradigma “memoriei
reconstructiv-creatoare” /357
2.4. Paradigma “memoriei
ecologice” /359
2.5. Paradigma “metamemoriei” /361
2.6. Paradigma “sistemelor
mnezice” /363
2.7. Constatari concluzive /364
3. Procesele memoriei /365
3.1. Encodarea /367
3.1.1.
Natura encodarii /367
3.1.2.
Formele encodarii /369
3.1.3.
Factorii facilitatori sau perturbatori ai encodarii /374
3.2. Stocarea /386
3.2.1.
Durata stocarii /386
3.2.2.
Dinamica stocarii /390
3.3. Recuperarea /403
3.3.1.
Specificul recuperarii /403
3.3.2.
Recunoasterea si reproducerea ca mecanisme ale recuperarii /406
3.3.3.
Conditii si strategii de recuperare /408
3.3.4.
Interactiunea proceselor memoriei /412
4. Tipuri, forme si aspecte ale memoriei /413
4.1. Memoria senzoriala /414
4.2. Memoria cognitiva, afectiva
si motrica /417
4.3. Memoria de scurta durata
(MSD) si memoria de lunga durata (MLD) /418
4.4. Memoria senzorio-motorie,
sociala si autistica /423
4.5. Memoria explicita si memoria
implicita /424
5. Sistemele mnezice /429
5.1. Scurt istoric al sistemelor
mnezice /430
5.2. Delimitari conceptuale:
sisteme si subsisteme mnezice /432
5.3. Cinci sisteme mnezice si mai
multe subsisteme /435
5.3.1.
Sistemul mnezic procedural /436
5.3.2.
Sistemul mnezic perceptual-reprezentativ (PRS) /437
5.3.3.
Sistemul mnezic semantic /438
5.3.4.
Sistemul mnezic primar /439
5.3.5.
Sistemul mnezic episodic /439
5.4. Cateva semne de intrebare /440
6. Modele explicativ-interpretative ale memoriei
/443
6.1. Modele neurofiziologice /443
6.1.1.
Modele localizationiste /444
6.1.2.
Modele neuronale /445
6.1.3.
Modele biochimice si bioelectrice /447
6.2. Modele psihologice /449
6.2.1.
Modelul structural /449
6.2.2.
Modelul nivelului de procesare a informatiilor/451
6.2.3.
Modelul memoriei de lucru /453
6.2.4.
Modelul modal al memoriei cu intrari multiple /456
6.3. Modele cognitiviste /458
6.3.1.
Modelul ACT* si ACT-R /459
6.3.2.
Modele conexioniste /461
7. Memoria in viata cotidiana /464
7.1. Memoria si varsta /464
7.2. Memoria, inteligenta si
reusita scolara /468
7.3. Memoria martorilor oculari /471
Bibliografie /473
Capitolul VI
IMAGINATIA, MECANISM PSIHIC DE
COMBINARE SI RECOMBINARE A
INFORMATIILOR /479
1. Locul imaginatiei in psihologie /479
1.1. Paradoxuri si dificultati in
conceperea imaginatiei /479
1.2. Cateva repere istorice /481
1.3. Imaginatia, intre afirmare
si negare /485
2. Delimitari conceptuale /487
2.1. Acceptiunile termenului de “imaginatie”
/487
2.1.1.
Imaginatia ca formare sau ca producere de imagini /487
2.1.2.
Imaginatia ca mobilitate a spiritului /487
2.1.3.
Imaginatia ca experimentare mintala /488
2.1.4.
Imaginatia ca o combinatorica mintala /488
2.2. Definirea imaginatiei /489
2.3. Imaginatie si imaginar /491
3. Caracteristicile si functiile imaginatiei /495
3.1. Caracteristicile imaginatiei
– dincolode aparente /495
3.2. Functiile imaginatiei /500
4. Locul si rolul imaginatiei in sistemul psihic
uman /502
4.1. Imaginatie si senzatie /502
4.2. Imaginatie si perceptie /503
4.3. Imaginatie si gandire /504
4.4. Imaginatie si memorie /506
4.5. Imaginatie si afectivitate/motivatie
/507
4.6. Imaginatie si personalitate
/510
4.7. Scurte constatari concluzive
/511
5. Formele imaginatiei /512
5.1. Criteriile posibile de
clasificare /512
5.2. Cateva forme ale imaginatiei
/514
5.2.1.
Imaginatia substitutiva /514
5.2.2.
Imaginatia ascensionala /515
5.2.3.
Imaginatia sociala /516
5.3. Procedeele imaginatiei /517
Bibliografie /519
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu