Autor : Mérő László
Editura RTS Cluj Napoca (click pentru a cumpara de la editura)
An aparitie :2007
Editia originala: 1996
Traducerea Balázsi Róbert, Kállai Éva ....s.a.
ISBN 978-973-1816-12-8
Nr pagini : 320
Pret : 40 lei
Descrierea
editurii:
Această carte este despre raţionalitate, cu toate că e posibil ca aşa ceva să nici nu existe în realitate. Multe date arată că, în esenţă, gândirea umană nu este raţională; suntem iraţionali chiar şi în problemele pentru care soluţia optimă o reprezintă logica pură. Aceste aspecte au fost discutate în detaliu în cartea mea Észjárások (Moduri de gândire). Cartea actuală nu se bazează pe cea anterioară, mai degrabă o completează: reprezintă o analiză a aceleiaşi probleme, dar de data asta din perspective teoriei jocurilor relevată de Jonh von Neumann. Nu voi intra în caracterizarea profilului matematic al cărţii, deoarece nu are aşa ceva. În această carte cititorul nu va întâlni formule matematice, raţionamentele matematice în schimb nu au putut fi evitate. Înţelegerea conţinutului cărţii nu presupune însă mai mult decât cunoaşterea celor patru operaţii aritmetice. Cu toate acestea, nu vă pot promite că va fi o lectură uşoară. Pentru a mă apăra pot apela la cuvintele lui Karinthy Frigyes: „nu eu sunt complicat, ci subiectul despre care vorbesc”.
Stilul cărţii: eseu. În primul rând o recomand ca şi lectură, dar în carte se regăsesc şi informaţii care pot fi integrate în tematica unor cursuri academice, cu toate că în scrierea sa nu m-am ghidat după regulile generale de elaborare a manualelor: materialul să fie uşor de asimilat şi de predat, uşor de evaluat, fiind irelevant dacă însăşi cartea este una plictisitoare. Mai degrabă mi-am propus să satisfac cerinţele Cititorului căruia îi plac aventurile intelectuale. Totuşi, m-am simţit oarecum obligat să delimitez clar teoriile diferitelor discipline ştiinţifice de ideile care reflectă propria-mi viziune. Primele le-am marcat prin folosirea persoanei intâi plural, iar în cazul celor din urmă am folosit persoana întâi singular. Cu toate că nici primele nu pot fi acceptate ca şi revelaţii indiscutabile, sper ca cele din urmă să incite la discuţii şi ruminaţii. Nu am vrut să afectez fluenţa lecturii respectând în mod acurat criteriile de citare şi trimitere la surse bibliografice. Am reuşit să rezolv această problemă, indicând la sfârşitul cărţii în Glosarul de termeni şi Indexul autorilor şi sursa bibliografică utilizată.
Cartea se împarte în trei părţi. În prima parte sunt prezentate noţiunile de bază ale teoriei jocurilor şi o serie de jocuri sau situaţii reale, care surprind foarte bine problematica teoriei, precum şi modul specificde abordare a unor probleme psihologice şi morale din perspective acesteia. A doua parte este probabil cea mai dificilă parte a cărţii. Sunt prezentate implicaţiile principiilor teoriei jocurilor în domenii precum: matematică, psihologie, evoluţionism, economie şi mecanică cuantică. A treia parte reprezintă o convergenţă a diferite raţionamente, apparent disparate. Această parte este dedicată în exclusivitate psihologiei, în cadrul acesteia, gândirii raţionale, care nu e nici pe de parte identică cu gândirea logică.
Această carte este despre raţionalitate, cu toate că e posibil ca aşa ceva să nici nu existe în realitate. Multe date arată că, în esenţă, gândirea umană nu este raţională; suntem iraţionali chiar şi în problemele pentru care soluţia optimă o reprezintă logica pură. Aceste aspecte au fost discutate în detaliu în cartea mea Észjárások (Moduri de gândire). Cartea actuală nu se bazează pe cea anterioară, mai degrabă o completează: reprezintă o analiză a aceleiaşi probleme, dar de data asta din perspective teoriei jocurilor relevată de Jonh von Neumann. Nu voi intra în caracterizarea profilului matematic al cărţii, deoarece nu are aşa ceva. În această carte cititorul nu va întâlni formule matematice, raţionamentele matematice în schimb nu au putut fi evitate. Înţelegerea conţinutului cărţii nu presupune însă mai mult decât cunoaşterea celor patru operaţii aritmetice. Cu toate acestea, nu vă pot promite că va fi o lectură uşoară. Pentru a mă apăra pot apela la cuvintele lui Karinthy Frigyes: „nu eu sunt complicat, ci subiectul despre care vorbesc”.
Stilul cărţii: eseu. În primul rând o recomand ca şi lectură, dar în carte se regăsesc şi informaţii care pot fi integrate în tematica unor cursuri academice, cu toate că în scrierea sa nu m-am ghidat după regulile generale de elaborare a manualelor: materialul să fie uşor de asimilat şi de predat, uşor de evaluat, fiind irelevant dacă însăşi cartea este una plictisitoare. Mai degrabă mi-am propus să satisfac cerinţele Cititorului căruia îi plac aventurile intelectuale. Totuşi, m-am simţit oarecum obligat să delimitez clar teoriile diferitelor discipline ştiinţifice de ideile care reflectă propria-mi viziune. Primele le-am marcat prin folosirea persoanei intâi plural, iar în cazul celor din urmă am folosit persoana întâi singular. Cu toate că nici primele nu pot fi acceptate ca şi revelaţii indiscutabile, sper ca cele din urmă să incite la discuţii şi ruminaţii. Nu am vrut să afectez fluenţa lecturii respectând în mod acurat criteriile de citare şi trimitere la surse bibliografice. Am reuşit să rezolv această problemă, indicând la sfârşitul cărţii în Glosarul de termeni şi Indexul autorilor şi sursa bibliografică utilizată.
Cartea se împarte în trei părţi. În prima parte sunt prezentate noţiunile de bază ale teoriei jocurilor şi o serie de jocuri sau situaţii reale, care surprind foarte bine problematica teoriei, precum şi modul specificde abordare a unor probleme psihologice şi morale din perspective acesteia. A doua parte este probabil cea mai dificilă parte a cărţii. Sunt prezentate implicaţiile principiilor teoriei jocurilor în domenii precum: matematică, psihologie, evoluţionism, economie şi mecanică cuantică. A treia parte reprezintă o convergenţă a diferite raţionamente, apparent disparate. Această parte este dedicată în exclusivitate psihologiei, în cadrul acesteia, gândirii raţionale, care nu e nici pe de parte identică cu gândirea logică.
Cuprins:
Cuvant inainte /VII
Cuvant inainte la editia in limba romana
/IX
JOCURILE MORALITĂŢII /1
1. LICITAŢIE
ȘI POZARE /3
Boxul este
sportul în care şi câştigătorul este bătut măr /3
2. MITOCANUL
EROU /18
Dacă toţi am
gândi la fel, ce rost ar mai avea cursele de cai? /18
3. DILEMA
PRIZONIERULUI /34
Dacă vezi
gratii în faţa ta, încă nu înseamnă că tu eşti cel încarcerat.
Poate că tu
eşti cel care stă afară /34
4. REGULA DE
AUR /58
Dacă doi
oameni acţionează diferit, asta nu înseamnă că nu fac acelaşi lucru /58
5.
CACEALMAUA /81
Unii yoghini
sunt în stare să-şi străpungă toracele cu un ac.
Dar totul e
o şmecherie; între timp îşi împing inima la o parte /81
SURSELE DIVERSITĂŢII /101
6. TEORIA
JOCURILOR A LUI JOHN von NEUMANN /103
Este dovedit
matematic că în multe cazuri cea mai raţională modalitate
de a lua o
decizie este aruncarea unei monede /103
7.
CONCURENŢA PENTRU UN SCOP COMUN /126
Inocenţa e
cel mai greu de iertat /126
8. ULII ŞI
PORUMBEI /145
Altruistul
se sacrifică în primul rând pentru el însuşi /145
9.
SOCIALISMUL ŞI LIBERA CONCURENŢĂ /163
Până se bat
ei pentru pradă, tu poţi s-o iei /163
10. JOCURILE
PARTICULELOR ELEMENTARE /181
O femeie e
totuşi mai previzibilă decât un electron /181
PSIHOLOGIA RAŢIONALITĂŢII /207
11. MĂ
IUBEŞTE, NU MĂ IUBEŞTE /209
Cel care
rupe petalele unei flori, se întreabă de fapt dacă el însuşi iubeşte /209
12.
IRAŢIONALITATE RAŢIONALĂ /228
Creierul meu
pricepe, dar nu şi eu /228
13. RAŢIONALITATEA
COLECTIVĂ /248
Întotdeauna
vei fi căutat prima oară în ascunzătoarea cea mai bună /248
14.
DIVERSITATEA GÂNDIRII /267
Este raţional ca gândirea umană să fie
iraţională /267
15. MULTE
CĂI DUC SPRE NIRVANA /287
Cu toţii
suntem la fel, dar altfel /287
Index
/306
BIBLIOGRAFIE
/314
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu