Autor :Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiţia Dobranici
Editura Trei
Colectia Psihologie-Psihoterapie
An
aparitie : 2011
ISBN 978-973-707-551-2
Nr
pagini : 704
Format 165x235
Pretul la data postarii : 59.05 lei la Editura, 55,25 lei la elefant, 55 lei la carti de psihologie
Descriere:
Sănătatea mintală reprezintă domeniul principal de interes pentru cei care îmbrăţişează cariera de psiholog, iar psihologia clinică constituie una dintre cele mai atractive dar şi cele mai dificile ipostaze profesionale. Este un domeniu în care sunt necesare cunoştinţe aprofundate, capacitatea de a lucra în echipă, precum şi deschiderea către interdisciplinaritate.
Impresionantele mutaţii apărute în ultimele decenii în abordarea suferinţelor psihice au antrenat modificări importante în modul în care psihologul, ca specialist al domeniului, este implicat în diagnosticare şi terapie.
Psihologul în formare, fie că este student, fie că este participant la un program masteral va avea prin această lucrare un instrument complet şi modern care să îl ajute în descifrarea universului bolii psihice şi va putea cunoaşte întregul evantai al posibilelor intervenţii terapeutice.
Posibilitatea unei mai bune comunicări cu psihiatrul este o condiţie importantă a dezvoltării profesionale a fiecărui psiholog clinician şi o condiţie necesară a succesului în această nobilă profesiune.
Posibilitatea unei mai bune comunicări cu psihiatrul este o condiţie importantă a dezvoltării profesionale a fiecărui psiholog clinician şi o condiţie necesară a succesului în această nobilă profesiune.
Florin Tudose a fost profesor de psihologie clinică şi psihiatrie. Domenii de interes: psihosomatica, psihosexologia, relaţia medic-pacient, psihiatria de legătură. A publicat peste 20 de volume în domeniile de care se ocupă. Sursa Ed Trei
Dintre cartile sale:
Erotica in cotidian, Infomedica 2001
Psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi (coautor) Infomedica 2002
Orizonturile psihologiei medicale, Infomedica 2003
Psihopolitica recidiva. Fals tratat de psihopatologie sociala (coautor), Psyche 2004
Fundamente in psihologia medicala. Psihologie clinica si medicala in practica psihologului, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2006, 2008
Psihopatologie si orientari terapeutice in psihiatrie, Ed. Fundatiei Romania de Maine 2009
Tratat de psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi (coautor), Trei 2011
Psihopolitica - Tratat de psihopatologie sociala, All 2014
Cuprins:
Mulţumiri ... 21
Argument ... 23
Capitolul 1. Domeniul şi instrumentele psihopatologiei ... 33
1.1. Definiţia, obiectul şi conţinutul psihopatologiei 34
1.2. Raportul cu alte ştiinţe 35
1.3. Modele în psihopatologie 37
1.3.1. Modelul ateoretic 38
1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist) 40
1.3.3. Modelul biologic 41
1.3.4. Modelul cognitivist 42
1.3.5. Modelul dezvoltării 43
1.3.6. Modelul ecosistemic 43
1.3.7. Modelul etnopsihopatologic 45
1.3.8. Modelul etologic 45
1.3.9. Modelul existenţialist 46
1.3.10. Modelul experimental 46
1.3.11. Modelul fenomenologic 46
1.3.12. Modelul psihanalitic 47
1.3.13. Modelul social 48
1.3.14. Modelul structuralist 48
1.4. Modelul biopsihosocial 49
1.5. Elemente de neuropsihologie 52
1.5.1. Psihologul şi neuropsihologia 52
1.5.2. Ce este neuropsihologia clinică? 52
1.5.3. Elemente de neuroanatomie funcţională 52
1.5.3.1. Sistemul limbic 53
1.5.3.2. Girusul cingulat 54
1.5.3.3. Ganglionii bazali 55
1.5.3.4. Lobii frontali 56
1.5.3.4.1. Funcţiile lobilor frontali 56
1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali 57
1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitivă 57
1.5.3.4.2.2. Afectarea gândirii abstracte, testării ipotezelor şi modulării cogniţiei 58
1.5.3.4.2.3. Tulburări ale comportamentului şi personalităţii .... 58
1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului 59
1.5.3.4.2.5. Deteriorarea funcţiei motorii 59
1.5.3.4.2.6. Deteriorarea reflexelor 59
1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social 60
1.5.3.4.2.8. Confabulaţii şi sindromul de reduplicare 60
1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal 60
1.5.3.5. Lobii parietali 62
1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali 63
1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitivă 63
1.5.3.5.1.2 Tulburările de sensibilitate 63
1.5.3.5.1.3. Alte semne şi simptome clinice care apar în afectarea lobului parietal 64
1.5.3.5.1.4. Corelaţiile neuropsihologice între zonele afectate din lobii parietali şi manifestările patologice 64
1.5.3.6. Lobii temporali 66
1.5.3.7. Lobii occipitali 70
1.6. Obiectul psihopatologiei 72
Capitolul 2. Normă, normalitate, comportament normal 74
2.1. Conceptul de normalitate 74
2.2. Normalitatea ca sănătate 76
2.3. Normalitatea ca valoare medie 77
2.4. Normalitatea ca utopie 79
2.5. Normalitatea ca proces 82
2.6. Normalitate şi comunicare 82
2.7. Normalitate şi adaptare 83
Capitolul 3. Sănătate şi boală mintală 87
3.1. Conceptul de sănătate 87
3.2. Anormalitate şi boală 90
3.3. Anormalitate şi prejudecată 92
3.4. Comportamentele anormale 92
3.5. Conceptul de boală psihică 94
3.6. Boală psihică şi ecosistem 94
3.7. Dimensiuni existenţiale ale bolii psihice 95
Capitolul 4. Personalitatea normală şi patologică 96
4.1. încercări de definire a personalităţii 97
4.2. Boală şi personalitate 99
4.3. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate 100
4.4. Tulburările de personalitate 102
4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei 105
4.4.2. Recunoaşterea tulburărilor de personalitate 106
4.4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate şi ipostaze medicale ale acestora 109
4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoidă 109
4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoidă 110
4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipală 111
4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisocială 111
4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline 112
4.4.3.5.1. Elemente de etiologie şi etiopatogenie 113
4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalităţii borderline 114
4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline 116
4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionică 118
4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisică 119
4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitantă 120
4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependentă 121
4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă 122
4.4.3.11. Alte tulburări de personalitate 122
4.4.4. O posibilă etiologie a tulburărilor de personalitate 124
4.4.5. Tratamentul tulburărilor de personalitate 125
4.4.5.1. Modalităţi de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat 126
4.4.5.2. Managementul medical al pacienţilor cu tulburări de personalitate 126
4.5. Tulburările globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului 128
4.5.1. Tulburarea autistă 129
4.5.1.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autistă 129
4.5.1.2. Scurtă prezentare clinică 130
4.5.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 130
4.5.1.4. Abordare terapeutică 131
4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic 131
4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic 131
4.5.1.7. ABA - Applied Behavioral Analysis 132
4.5.1.8. PECS - Picture Exchange Communication System 132
4.5.1.9. TEACCH - Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children 132
4.5.1.10. RDI - Relationship Development Intervention 133
4.5.1.11. Floortime - DIR/Greenspan (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model)134
4.5.1.12. Programul Son-Rise 134
4.5.1.13. More Than Words 134
4.5.1.14. Metoda Mifne - Israel 135
4.5.2. Tulburarea Asperger 135
4.5.2.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger 136
4.5.2.2. Scurtă prezentare clinică 136
4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 137
4.5.2.2.2. Abordare terapeutică 137
4.6. Tulburări de personalitate şi boală 138
Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic 140
5.0. Semiologia - limbajul necesar 143
5.1. Tulburările percepţiei 145
5.1.1. Cadrul conceptual 145
5.1.2. Clasificarea tulburărilor de percepţie 147
5.1.2.2. Hipoestezia 147
5.1.2.3. Sinestezia 147
5.1.2.4. Agnoziile 147
5.1.2.5. Iluzia 147
5.1.2.5.2. Falsele recunoaşteri 148
5.1.2.5.3. Falsele nerecunoaşteri 148
5.1.2.5.4. Pareidoliile 148
5.1.2.5.5. Alte iluzii 148
5.1.2.6. Halucinaţiile 148
5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie şi fiziopatologie 148
5.1.2.6.2. Halucinaţiile vizuale din migrenă 150
5.1.2.6.3. Halucinaţiile din narcolepsie 151
5.1.2.6.4. Halucinaţiile din stările confuzionale induse de boli somatice şi stări toxice 152
5.1.2.6.5. Halucinaţiile auditive 152
5.1.2.6.6. Halucinaţiile olfactive şi gustative 153
5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator înrudite cu halucinaţiile .... 154
5.1.2.6.8. Halucinaţiile psiho-senzoriale 154
5.1.2.6.9. Halucinaţiile psihice (pseudohalucinaţiile) 157
5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clerambault-Kandinski 158
5.1.2.6.11. Evaluarea experienţelor halucinatorii 158
5.2. Tulburările de atenţie 160
5.2.1. Cadrul conceptual 160
5.2.1.1. Capacitatea atenţiei 161
5.2.1.2. Selectare şi orientare 161
5.2.1.3. Selectarea răspunsului şi controlul execuţiei 161
5.2.1.4. Atenţia susţinută 162
5.2.2. Hiperprosexia 162
5.2.3. Hipoprosexia 162
5.2.4. Aprosexia 162
5.3. Tulburările de memorie 163
5.3.1. Cadrul conceptual 163
5.3.2. Clasificarea memoriei 163
5.3.2.1. Memoria senzorială 164
5.3.2.2. Memoria de scurtă durată 164
5.3.2.3. Memoria de lungă durată 165
5.3.3. Dismnezii cantitative 167
5.3.3.1. Hipermneziile 167
5.3.3.2. Hipomneziile 167
5.3.3.3. Amneziile 168
5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii) 170
5.4. Tulburările de gândire 173
5.4.1. Cadrul conceptual 173
5.4.2. Tulburări în discursivitatea gândirii 176
5.4.2.1. Tulburări în ritmul gândirii 176
5.4.2.2. Tulburări în fluenţa gândirii 176
5.4.2.2.1. Fadingul mintal 176
5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin) 176
5.4.3. Tulburări în ansamblul gândirii 176
5.4.3.1. Ideile dominante 176
5.4.3.2. Ideile prevalente 177
5.4.3.3. Ideile obsesive 177
5.4.3.4. Ideile delirante 177
5.4.4. Structurarea delirantă 178
5.4.4.1. Delirurile sistematizate 178
5.4.4.2. Delirurile nesistematizate 179
5.4.5. Tulburări operaţionale ale gândirii 179
5.4.5.1. Definiţii ale inteligenţei 179
5.4.5.2. Coeficientul de inteligenţă 180
5.4.5.3. Tipuri de inteligenţă 181
5.4.5.4. Conceptul de inteligenţă emoţională 184
5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligenţei 184
5.4.5.6. Scala de inteligenţă Binet-Simon 184
5.4.5.7. Scala de inteligenţă Stanford-Binet 185
5.4.6. Tipuri de tulburări operaţionale ale gândirii 186
5.4.6.1. Staţionare (nedezvoltarea gândirii) 186
5.4.6.2. Progresive (demenţele) 186
5.5. Tulburările comunicării 186
5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului 187
5.5.2. Tipuri de afazii 189
5.5.2.1. Afazia nonfluentă 190
5.5.2.2. Afazia fluentă 190
5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului 191
5.5.4. Tulburări ale comunicării verbale 192
5.5.4.1. Tulburări ale expresiei verbale 192
5.5.4.2. Tulburări ale expresiei grafice 195
5.5.4.3. Afaziile 197
5.5.5. Tulburări ale comunicării nonverbale 197
5.5.5.1 Ţinuta 197
5.5.5.2 Mimica 198
5.5.5.3 Gestica 198
5.6. Tulburările de voinţă 199
5.6.1. Cadrul conceptual 199
5.6.2. Elemente de neuropsihologia voinţei 202
5.6.3. Tipologia tulburărilor de voinţă 202
5.7. Tulburările de conştiinţă 203
5.7.1 Cadrul conceptual 203
5.7.2. Tulburările câmpului de conştiinţă 205
5.7.2.1 Tulburările clarităţii şi capacităţii de integrare a câmpului de conştiinţă 206
5.7.2.2. Evaluarea stării de conştientă 206
5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale) 207
5.7.2.3. Tulburări ale structurii câmpului de conştiinţă 209
5.7.2.3.1. îngustarea câmpului de conştiinţă 209
5.7.2.3.2. Starea crepusculară 209
5.7.2.3.2.1. Starea crepusculară isterică 209
5.7.2.3.2.2. Personalitatea multiplă 210
5.7.2.3.3. Confuzia mintală (stările confuzionale) 210
5.7.3. Tulburările conştiinţei de sine 213
5.7.3.1. Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia) 213
5.7.3.1.1. Tulburări de schemă corporală de tip neurologic 213
5.7.3.1.2. Tulburări de schemă corporală de natură psihică 213
5.7.3.1.3. Desomatizarea 214
5.7.3.2. Tulburările conştiinţei realităţii obiectuale 214
5.7.3.3. Tulburări ale conştiinţei propriei persoane 215
5.7.3.3.1. Personalitatea multiplă (alternă) 215
5.7.3.3.2. Depersonalizarea 215
5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clerambault) 216
5.8. Conduita motorie şi tulburările ei 216
5.8.1. Cadrul conceptual 216
5.8.2. Tulburări de mişcare psihogenice 216
5.8.2.1. Definiţie 216
5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburărilor de mişcare psihogenice 217
5.8.2.3. Prognosticul tulburărilor de mişcare psihogenice 219
5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburări de mişcare psihogenice 219
5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremităţilor) şi generalizat psihogenic 219
5.8.2.4.2. Reacţii exagerate de tresărire 219
5.8.2.4.3. Distonia psihogenică 220
5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic 220
5.8.2.4.5. Tulburări de mers şi postură psihogenice 220
5.8.2.4.6. Ticuri şi mioclonii paroxistice psihogenice 220
5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice 221
5.8.2.4.8. Paralizia funcţională şi tulburările senzoriale 221
5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii 221
5.8.4. Tulburări motorii induse de tratamentul cu neuroleptice 222
5.8.4.1. Distonia acută 223
5.8.4.2. Akatisia 223
5.8.4.3. Diskineziile 223
5.8.4.4. Sindromul parkinsonian 224
5.9. Tulburările afectivităţii 225
5.9.1. Cadrul conceptual 225
5.9.2. Tulburările dispoziţiei 225
1.5. Elemente de neuropsihologie 52
1.5.1. Psihologul şi neuropsihologia 52
1.5.2. Ce este neuropsihologia clinică? 52
1.5.3. Elemente de neuroanatomie funcţională 52
1.5.3.1. Sistemul limbic 53
1.5.3.2. Girusul cingulat 54
1.5.3.3. Ganglionii bazali 55
1.5.3.4. Lobii frontali 56
1.5.3.4.1. Funcţiile lobilor frontali 56
1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali 57
1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitivă 57
1.5.3.4.2.2. Afectarea gândirii abstracte, testării ipotezelor şi modulării cogniţiei 58
1.5.3.4.2.3. Tulburări ale comportamentului şi personalităţii .... 58
1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului 59
1.5.3.4.2.5. Deteriorarea funcţiei motorii 59
1.5.3.4.2.6. Deteriorarea reflexelor 59
1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social 60
1.5.3.4.2.8. Confabulaţii şi sindromul de reduplicare 60
1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal 60
1.5.3.5. Lobii parietali 62
1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali 63
1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitivă 63
1.5.3.5.1.2 Tulburările de sensibilitate 63
1.5.3.5.1.3. Alte semne şi simptome clinice care apar în afectarea lobului parietal 64
1.5.3.5.1.4. Corelaţiile neuropsihologice între zonele afectate din lobii parietali şi manifestările patologice 64
1.5.3.6. Lobii temporali 66
1.5.3.7. Lobii occipitali 70
1.6. Obiectul psihopatologiei 72
Capitolul 2. Normă, normalitate, comportament normal 74
2.1. Conceptul de normalitate 74
2.2. Normalitatea ca sănătate 76
2.3. Normalitatea ca valoare medie 77
2.4. Normalitatea ca utopie 79
2.5. Normalitatea ca proces 82
2.6. Normalitate şi comunicare 82
2.7. Normalitate şi adaptare 83
Capitolul 3. Sănătate şi boală mintală 87
3.1. Conceptul de sănătate 87
3.2. Anormalitate şi boală 90
3.3. Anormalitate şi prejudecată 92
3.4. Comportamentele anormale 92
3.5. Conceptul de boală psihică 94
3.6. Boală psihică şi ecosistem 94
3.7. Dimensiuni existenţiale ale bolii psihice 95
Capitolul 4. Personalitatea normală şi patologică 96
4.1. încercări de definire a personalităţii 97
4.2. Boală şi personalitate 99
4.3. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate 100
4.4. Tulburările de personalitate 102
4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei 105
4.4.2. Recunoaşterea tulburărilor de personalitate 106
4.4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate şi ipostaze medicale ale acestora 109
4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoidă 109
4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoidă 110
4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipală 111
4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisocială 111
4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline 112
4.4.3.5.1. Elemente de etiologie şi etiopatogenie 113
4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalităţii borderline 114
4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline 116
4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionică 118
4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisică 119
4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitantă 120
4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependentă 121
4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă 122
4.4.3.11. Alte tulburări de personalitate 122
4.4.4. O posibilă etiologie a tulburărilor de personalitate 124
4.4.5. Tratamentul tulburărilor de personalitate 125
4.4.5.1. Modalităţi de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat 126
4.4.5.2. Managementul medical al pacienţilor cu tulburări de personalitate 126
4.5. Tulburările globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului 128
4.5.1. Tulburarea autistă 129
4.5.1.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autistă 129
4.5.1.2. Scurtă prezentare clinică 130
4.5.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 130
4.5.1.4. Abordare terapeutică 131
4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic 131
4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic 131
4.5.1.7. ABA - Applied Behavioral Analysis 132
4.5.1.8. PECS - Picture Exchange Communication System 132
4.5.1.9. TEACCH - Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children 132
4.5.1.10. RDI - Relationship Development Intervention 133
4.5.1.11. Floortime - DIR/Greenspan (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model)134
4.5.1.12. Programul Son-Rise 134
4.5.1.13. More Than Words 134
4.5.1.14. Metoda Mifne - Israel 135
4.5.2. Tulburarea Asperger 135
4.5.2.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger 136
4.5.2.2. Scurtă prezentare clinică 136
4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evoluţie şi prognostic 137
4.5.2.2.2. Abordare terapeutică 137
4.6. Tulburări de personalitate şi boală 138
Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic 140
5.0. Semiologia - limbajul necesar 143
5.1. Tulburările percepţiei 145
5.1.1. Cadrul conceptual 145
5.1.2. Clasificarea tulburărilor de percepţie 147
5.1.2.2. Hipoestezia 147
5.1.2.3. Sinestezia 147
5.1.2.4. Agnoziile 147
5.1.2.5. Iluzia 147
5.1.2.5.2. Falsele recunoaşteri 148
5.1.2.5.3. Falsele nerecunoaşteri 148
5.1.2.5.4. Pareidoliile 148
5.1.2.5.5. Alte iluzii 148
5.1.2.6. Halucinaţiile 148
5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie şi fiziopatologie 148
5.1.2.6.2. Halucinaţiile vizuale din migrenă 150
5.1.2.6.3. Halucinaţiile din narcolepsie 151
5.1.2.6.4. Halucinaţiile din stările confuzionale induse de boli somatice şi stări toxice 152
5.1.2.6.5. Halucinaţiile auditive 152
5.1.2.6.6. Halucinaţiile olfactive şi gustative 153
5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator înrudite cu halucinaţiile .... 154
5.1.2.6.8. Halucinaţiile psiho-senzoriale 154
5.1.2.6.9. Halucinaţiile psihice (pseudohalucinaţiile) 157
5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clerambault-Kandinski 158
5.1.2.6.11. Evaluarea experienţelor halucinatorii 158
5.2. Tulburările de atenţie 160
5.2.1. Cadrul conceptual 160
5.2.1.1. Capacitatea atenţiei 161
5.2.1.2. Selectare şi orientare 161
5.2.1.3. Selectarea răspunsului şi controlul execuţiei 161
5.2.1.4. Atenţia susţinută 162
5.2.2. Hiperprosexia 162
5.2.3. Hipoprosexia 162
5.2.4. Aprosexia 162
5.3. Tulburările de memorie 163
5.3.1. Cadrul conceptual 163
5.3.2. Clasificarea memoriei 163
5.3.2.1. Memoria senzorială 164
5.3.2.2. Memoria de scurtă durată 164
5.3.2.3. Memoria de lungă durată 165
5.3.3. Dismnezii cantitative 167
5.3.3.1. Hipermneziile 167
5.3.3.2. Hipomneziile 167
5.3.3.3. Amneziile 168
5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii) 170
5.4. Tulburările de gândire 173
5.4.1. Cadrul conceptual 173
5.4.2. Tulburări în discursivitatea gândirii 176
5.4.2.1. Tulburări în ritmul gândirii 176
5.4.2.2. Tulburări în fluenţa gândirii 176
5.4.2.2.1. Fadingul mintal 176
5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin) 176
5.4.3. Tulburări în ansamblul gândirii 176
5.4.3.1. Ideile dominante 176
5.4.3.2. Ideile prevalente 177
5.4.3.3. Ideile obsesive 177
5.4.3.4. Ideile delirante 177
5.4.4. Structurarea delirantă 178
5.4.4.1. Delirurile sistematizate 178
5.4.4.2. Delirurile nesistematizate 179
5.4.5. Tulburări operaţionale ale gândirii 179
5.4.5.1. Definiţii ale inteligenţei 179
5.4.5.2. Coeficientul de inteligenţă 180
5.4.5.3. Tipuri de inteligenţă 181
5.4.5.4. Conceptul de inteligenţă emoţională 184
5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligenţei 184
5.4.5.6. Scala de inteligenţă Binet-Simon 184
5.4.5.7. Scala de inteligenţă Stanford-Binet 185
5.4.6. Tipuri de tulburări operaţionale ale gândirii 186
5.4.6.1. Staţionare (nedezvoltarea gândirii) 186
5.4.6.2. Progresive (demenţele) 186
5.5. Tulburările comunicării 186
5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului 187
5.5.2. Tipuri de afazii 189
5.5.2.1. Afazia nonfluentă 190
5.5.2.2. Afazia fluentă 190
5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului 191
5.5.4. Tulburări ale comunicării verbale 192
5.5.4.1. Tulburări ale expresiei verbale 192
5.5.4.2. Tulburări ale expresiei grafice 195
5.5.4.3. Afaziile 197
5.5.5. Tulburări ale comunicării nonverbale 197
5.5.5.1 Ţinuta 197
5.5.5.2 Mimica 198
5.5.5.3 Gestica 198
5.6. Tulburările de voinţă 199
5.6.1. Cadrul conceptual 199
5.6.2. Elemente de neuropsihologia voinţei 202
5.6.3. Tipologia tulburărilor de voinţă 202
5.7. Tulburările de conştiinţă 203
5.7.1 Cadrul conceptual 203
5.7.2. Tulburările câmpului de conştiinţă 205
5.7.2.1 Tulburările clarităţii şi capacităţii de integrare a câmpului de conştiinţă 206
5.7.2.2. Evaluarea stării de conştientă 206
5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale) 207
5.7.2.3. Tulburări ale structurii câmpului de conştiinţă 209
5.7.2.3.1. îngustarea câmpului de conştiinţă 209
5.7.2.3.2. Starea crepusculară 209
5.7.2.3.2.1. Starea crepusculară isterică 209
5.7.2.3.2.2. Personalitatea multiplă 210
5.7.2.3.3. Confuzia mintală (stările confuzionale) 210
5.7.3. Tulburările conştiinţei de sine 213
5.7.3.1. Tulburările conştiinţei corporalităţii (somatognozia) 213
5.7.3.1.1. Tulburări de schemă corporală de tip neurologic 213
5.7.3.1.2. Tulburări de schemă corporală de natură psihică 213
5.7.3.1.3. Desomatizarea 214
5.7.3.2. Tulburările conştiinţei realităţii obiectuale 214
5.7.3.3. Tulburări ale conştiinţei propriei persoane 215
5.7.3.3.1. Personalitatea multiplă (alternă) 215
5.7.3.3.2. Depersonalizarea 215
5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clerambault) 216
5.8. Conduita motorie şi tulburările ei 216
5.8.1. Cadrul conceptual 216
5.8.2. Tulburări de mişcare psihogenice 216
5.8.2.1. Definiţie 216
5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburărilor de mişcare psihogenice 217
5.8.2.3. Prognosticul tulburărilor de mişcare psihogenice 219
5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburări de mişcare psihogenice 219
5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremităţilor) şi generalizat psihogenic 219
5.8.2.4.2. Reacţii exagerate de tresărire 219
5.8.2.4.3. Distonia psihogenică 220
5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic 220
5.8.2.4.5. Tulburări de mers şi postură psihogenice 220
5.8.2.4.6. Ticuri şi mioclonii paroxistice psihogenice 220
5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice 221
5.8.2.4.8. Paralizia funcţională şi tulburările senzoriale 221
5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii 221
5.8.4. Tulburări motorii induse de tratamentul cu neuroleptice 222
5.8.4.1. Distonia acută 223
5.8.4.2. Akatisia 223
5.8.4.3. Diskineziile 223
5.8.4.4. Sindromul parkinsonian 224
5.9. Tulburările afectivităţii 225
5.9.1. Cadrul conceptual 225
5.9.2. Tulburările dispoziţiei 225
5.9.2.1.
Hipotimiile 226
5.9.2.2. Hipertimiile 226
5.9.2.2.1. Anxietatea 226
5.9.2.2.2. Depresia 229
5.9.2.2.3. Euforia 231
5.9.2.3. Tulburările dinamicii dispoziţionale 232
5.9.3. Tulburări ale emoţiilor elaborate 232
5.9.3.1. Paratimiile 232
5.9.3.2. Fobiile 232
5.9.3.3. Extazul 234
5.10. Comportamente agresive extreme 234
5.10.1. Agresivitatea ca simptom. Cadrul
conceptual 234
5.10.2. Elemente de neuropsihologie a
impulsivităţii şi agresivităţii
234
5.10.3. Evaluarea agresivităţii 236
5.10.4. Scale de evaluare a agresivităţii 237
5.10.5. Ipostaze clinice ale agresivităţii 238
5.10.6. Suicidul 239
5.10.6.1. Definiţie. Cadrul conceptual 239
5.10.6.2. Instanţe ale fenomenului suicidar 241
5.10.6.2.1. Ideea de suicid veleitară 241
5.10.6.2.2. Şantajul cu suicidul 241
5.10.6.2.3. Tentativele suicidare 241
5.10.6.2.4. Sindromul presuicidar 242
5.10.6.2.5. Suicidul disimulat (travestit) 242
5.10.6.2.6. Raptusul suicidar 242
5.10.6.2.7. Suicidul cronic (parasuicidul) 242
5.10.6.2.8. Conduita suicidară 242
5.10.6.3. Suicidul în doi (suicidul dual) 242
5.10.6.4. Suicidul colectiv 242
5.10.6.5. Conduitele pseudosuicidare (falsele
suiciduri) 243
5.10.6.6. Factori de risc pentru suicid 243
5.10.6.6.1. Factori
socio-economici 243
5.10.6.6.1.1. Statutul marital 243
5.10.6.6.1.2. Suicidul în funcţie de sex 243
5.10.6.6.1.3. Habitatul 243
5.10.6.6.1.4. Statutul profesional 244
5.10.6.6.2. Factorii meteorologici şi cosmici 244
5.10.6.6.3. Factorii somatici 244
5.10.6.6.4. Ereditatea 244
5.10.6.6.5. Suicidul în funcţie de vârstă 244
5.10.6.7. Suicidul în bolile psihice 246
5.10.6.7.1. Suicidul în depresie 246
5.10.6.7.1.1. Bilanţul evaluării riscului suicidar 247
5.10.6.7.1.2. Gradul de angajament într-o criză
suicidară 247
5.10.6.7.1.3. Simptomatologia actuală 247
5.10.6.7.1.4. Antecedente personale 247
5.10.6.7.1.5. Context psihosocial 248
5.10.6.7.1.6. Personalitate 248
5.10.6.7.1.7. Antecedente familiale 248
5.10.6.7.1.8. Evaluarea gravităţii unei tentative
suicidare 249
5.10.6.7.2. Suicidul în schizofrenie 249
5.10.6.7.3. Suicidul în epilepsie 249
5.10.6.7.4. Suicidul în întârzierea mintală 249
5.10.6.7.5. Suicidul în demenţe 250
5.10.6.7.6. Suicidul în alcoolism şi toxicomanii 250
5.10.6.7.7. Suicidul în nevroze 251
5.10.6.7.8. Suicidul în tulburările de
personalitate 251
5.10.6.8. Mituri şi false păreri despre suicid 251
5.10.6.9.Tipuri
particulare de suicid 252
5.10.6.9.1. Sinuciderea de abandon 252
5.10.6.9.2. Sinuciderea "samsonică" 253
5.10.7. Homicidul 254
5.10.8. Infanticidul 255
Capitolul 6.
Realitatea bolii psihice. Cadru clinic şi intervenţie psihologică . .. 257
6.1. Principiile etiologiei 262
6.1.1. Factorii genetici 263
6.1.2. Constituţia fizică 263
6.1.3. Personalitatea 264
6.1.4. Bolile somatice 264
6.1.5. Stresul psihosocial 264
6.2. Tulburări psihice cu determinare
organică 265
6.2.1. întârzierea mintală 268
6.2.1.1. Definiţie 268
6.2.1.2. Scurtă prezentare clinică 270
6.2.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 271
6.2.1.4. Factori etiopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării 271
6.2.1.5. Investigaţii psihologice specifice 272
6.2.1.6. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a
psihologului clinician 275
6.2.2. Demenţele 275
6.2.2.1. Conceptul de demenţă 275
6.2.2.2. Diagnosticul de demenţă 276
6.2.2.3. Etape în investigarea demenţei 278
6.2.3. Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive
Impairment)/MCI 287
6.2.3.1. MCI - cadru
conceptual 287
6.2.3.2. Criterii de diagnostic 289
6.2.3.3. MCI - entitate clinică heterogenă 290
6.2.3.4. Aspecte neuropsihologice în MCI 291
6.2.3.5. Perspective terapeutice în MCI 292
6.2.4. Deteriorarea în îmbătrânirea normală şi
patologică 292
6.2.5. ADHD
296
6.2.5.1. Definirea ADHD 296
6.2.5.2. Istoric 296
6.2.5.3. Date epidemiologice şi etiopatogenie 296
6.2.5.4. Diagnosticul ADHD 297
6.2.5.5. Tabloul clinic ADHD 298
6.2.5.6. Comorbiditatea ADHD 299
6.2.5.7. Scale specifice de măsurare ADHD 300
6.2.5.8. Tratament ADHD 300
6.2.5.9. Adhd la adulţi 302
6.2.6. Tulburări psihopatologice în epilepsie 304
6.3. Nevrozele 307
6.3.1. Tulburările anxioase 314
6.3.1.1. Tulburarea anxioasă generalizată 314
6.3.1.1.1. Definiţie 314
6.3.1.1.2. Scurtă prezentare clinică 315
6.3.1.1.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 317
6.3.1.1.4. Factori etiopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării 317
6.3.1.1.5. Investigaţii psihologice specifice 319
6.3.1.1.6. Intervenţia psihofarmacologică în
tulburările anxioase . . . 322
6.3.1.1.7. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a
psihologului clinician 324
6.3.1.2. Tulburarea de panică 325
6.3.1.2.1. Definiţie 325
6.3.1.2.2. Prezentare clinică 325
6.3.1.2.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 326
6.3.1.2.4. Factori etiopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării 326
6.3.1.2.5. Investigaţii psihologice specifice 327
6.3.1.2.6. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a
psihologului clinician 328
6.3.1.3. Tulburările fobice anxioase - fobiile 329
6.3.1.3.1. Prezentare clinică 331
6.3.1.3.2. Categorii de fobie 332
6.3.2. Tulburările obsesiv-compulsive (TOC) 344
6.3.2.1. Tabloul clinic al tulburărilor 344
6.3.2.1.1. Obsesia 344
6.3.2.1.2. Compulsia 345
6.3.2.1.3. Principalele teme obsesive 345
6.3.2.1.4. Ritualuri compulsive frecvente 345
6.3.2.1.5. Lentoarea obsesivă 347
6.3.2.1.6. Anxietatea 347
6.3.2.2. Tabloul clinic al tulburării în
copilărie 347
6.3.2.3. Tulburări asociate 347
6.3.2.4. Criterii de diagnostic 348
6.3.2.5. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 349
6.3.2.6. Factori etiopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării 349
6.3.2.6.1. Factori
biologici 349
6.3.2.6.2. Factori
psihosociali 350
6.3.2.7. Investigaţii psihologice specifice 351
6.3.2.8. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a
psihologului clinician .. . 352
6.3.2.8.1. Terapia comportamentală 352
6.3.2.8.2. Terapia familială 353
6.3.2.8.3. Medicaţie 354
6.3.2.8.4. Psihochirurgia 354
6.3.3. Neurastenia 354
6.3.3.1. Istoricul şi dezvoltarea conceptului 354
6.3.3.2. Ipoteze etiologice în sindromul oboselii
cronice 355
6.3.3.3. Neurastenia - definiţie 356
6.3.3.4. Criteriile ICD 10 pentru neurastenie 357
6.3.3.5. Consensul de neurastenie 358
6.3.3.6. Câteva date epidemiologice 358
6.3.3.7. Aspecte etiologice 360
6.3.3.8. Cadrul clinic al neurasteniei şi oboseala
(epuizarea) ca simptom
central 361
6.3.3.9. Neurastenia şi tulburările somatoforme 364
6.3.3.10. Neurastenia şi sindromul burnout 365
6.3.3.11. Alte sindroame înrudite cu neurastenia 367
6.3.3.12. Profilaxia şi tratamentul neurasteniei 368
6.3.4. Tulburarea de stres posttraumatic 369
6.3.4.1. Definiţie 369
6.3.4.2. Scurtă prezentare clinică 371
6.3.4.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 375
6.3.4.4. Factori etiopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării 376
6.3.4.4.1. Factori neuro-bio-psihologici 376
6.3.4.4.2. Factorul genetic 377
6.3.4.4.3. Teoria psihanalitică 377
6.3.4.4.4. Teoria comportamentală 377
6.3.4.4.5. Teoria cognitivă 377
6.3.4.5. Investigaţii psihologice specifice 378
6.3.4.6. Intervenţiile psihofarmacologice 378
6.3.4.7. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a
psihologului clinician . . 379
6.3.4.7.1. Psihoterapia de grup 379
6.3.4.7.2. Terapia comportamentală 380
6.3.4.7.3. Terapia cognitiv-comportamentală 380
6.3.4.7.4. Psihoterapia senzitivo-motorie 380
6.3.4.7.5. Terapia prin expunere prelungită pentru
PTSD 381
6.3.4.7.6. Terapia familială 383
6.3.5. Dismorfofobia 384
6.3.5.1. Definiţie. Istoric 384
6.3.5.2. Dismorfofobia ca simptom 384
6.3.5.3. Sindromul dismorfofobic în diferite
circumstanţe 385
6.3.5.4. Dismorfofobia - tablou psihopatologic 385
6.3.5.4.1.
Automutilarea ca o consecinţă a dismorfofobiei 386
6.3.5.4.1.1.
Automutilarea majoră 387
6.3.5.5. Abordare terapeutică 389
6.3.6. Hipocondria 390
6.3.6.1. Semantică şi semiologie 390
6.3.6.2. Hipocondria şi psihanaliza 390
6.3.6.3. Organodinamismul şi hipocondria 392
6.3.6.3.1. Clasificările lui H. Ey 393
6.3.6.4. Modelul cognitiv al hipocondriei 394
6.3.6.5. Fenomenologie şi hipocondrie 396
6.3.6.6. Medicul şi hipocondriacul - un cuplu
inseparabil 396
6.3.6.7. Hipocondria - o viziune psihopatologică
românească 396
6.3.6.8. Repere somatice şi psihice în
psihopatologia hipocondriei .... 398
6.3.6.9. Epidemiologia hipocondriei 399
6.3.6.10. Evoluţie şi prognostic 400
6.3.6.11. în căutarea unei strategii terapeutice 400
6.3.6.11.1. Tratamentul medicamentos 400
6.3.6.11.2. Psihoterapiile 402
6.3.6.12. Hipocondria şi anxietatea referitoare la
sănătate la vârstnici ... 404
6.4. Conceptul de
psihoză 408
6.4.1. Tulburările paranoide 410
6.4.1.1.Definiţie 411
6.4.1.2. Prezentare clinică 411
6.4.1.3. Subtipuri de tulburare delirantă 411
6.4.1.4. Elemente şi tulburări asociate 413
6.4.1.5. Paranoia 413
6.4.1.6. Parafrenia 414
6.4.1.7. Delirul senzitiv de relaţie 414
6.4.1.8. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 414
6.4.1.9. Factori eriopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării 414
6.4.1.10. Investigaţii psihologice specifice 415
6.4.1.11. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a
psihologului 416
6.4.2. Schizofrenia 416
6.4.2.1. Definiţie 417
6.4.2.2. Prezentare clinică 418
6.4.2.2.1.Criteriile
DSM-IV pentru schizofrenie 419
6.4.2.2.2. Criterii de schizofrenie ICD 10 420
6.4.2.3. Forme clinice de schizofrenie 421
6.4.2.3.1. Schizofrenia dezorganizată 421
6.4.2.3.2. Schizofrenia catatonică 422
6.4.2.3.3. Schizofrenia paranoidă 423
6.4.2.3.4. Schizofrenia reziduală 423
6.4.2.3.5. Schizofrenia simplă 423
6.4.2.3.6. Schizofrenia nediferenţiată 424
6.4.2.4. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 424
6.4.2.5. Evoluţia şi prognosticul schizofreniei 425
6.4.2.6. Factori eriopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării 426
6.4.2.7. Investigaţii psihologice specifice 426
6.4.2.7.1. Bateria de inteligenţă Wechsler (WAIS) 428
6.4.2.7.2. Proba de inteligenţă Raven 428
6.4.2.7.3. Testul Rorschach 429
6.4.2.7.4. TAT
430
6.4.2.7.5.Testul
Szondi 430
6.4.2.7.6. Testul arborelui (Koch) 431
6.4.2.7.7. Testul persoanei (Machover, Human Figure Drawing - HFD) 432
6.4.2.7.8. Inventarul de personalitate Minnesota
(MMPI) 432
6.4.2.7.9. PANSS - Positive And Negative Symptoms
Scale 432
6.4.2.7.10. SAPS şi SANS (Scalele de evaluare a
simptomelor pozitive şi
negative) 433
6.4.2.8. Medicaţia antipsihotică - neuroleptice 443
6.4.2.8.1. Definiţie 443
6.4.2.8.2. Efectele terapeutice ale
neurolepticelor 444
6.4.2.8.3. Clasificarea neurolepticelor după
activitatea psihofarmacologică 444
6.4.2.8.4. Efecte adverse 445
6.4.2.8.5. Antipsihotice depozit (după Taylor D.,
1999) 445
6.4.2.9. Posibilităţi de intervenţie terapeutică a
psihologului clinician . . 446
6.4.3. Tulburările
afective 447
6.4.3.1. Tulburarea afectivă bipolară 447
6.4.3.1.1. Definiţie 448
6.4.3.1.2. Scurtă prezentare clinică 448
6.4.3.1.3 Episodul
maniacal 448
6.4.3.1.4. Episodul depresiv 451
6.4.3.1.4.1. Diagnosticul episodului depresiv major 452
6.4.3.1.4.2. Tulburări asociate 453
6.4.3.1.4.3. Ghid de depistare a depresiei 454
6.4.3.1.4.4. Factorii primari de risc pentru
depresie 454
6.4.3.1.4.5. Importanţa istoricului de depresie 455
6.4.3.1.4.6. Diagnostic pozitiv de depresie 455
6.4.3.1.4.7. Interviul clinic este cea mai eficientă
metodă de diagnostic 455
6.4.3.1.5. Episoade mixte 456
6.4.3.1.6. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 457
6.4.3.1.7. Clasificare şi modalităţi de evoluţie în
tulburarea bipolară 458
6.4.3.1.8. Aspecte psihosociale ale PMD 461
6.4.3.1.9. Comorbiditate 461
6.4.3.1.10. Factori etiopatogenici implicaţi în
apariţia tulburării .... 462
6.4.3.1.11. Investigaţii psihologice specifice 462
6.4.3.1.12. Medicaţia în boala bipolară 468
6.4.3.1.13. Intervenţia terapeutică a psihologului
clinician 478
6.4.3.2. Distimia 480
6.4.3.2.1. Scurtă prezentare clinică 480
6.4.3.2.2. Diagnosticul de distimie după criteriile
DSM-IV 480
6.4.3.2.3. Epidemiologie, date de evoluţie şi
prognostic 481
6.4.3.2.4. Aspecte terapeutice 481
6.4.3.3. Ciclotimia 482
6.4.3.3.1. Scurtă prezentare clinică 482
6.4.3.3.2. Faza depresivă 482
6.4.3.3.3. Faza hipomaniacală 483
6.4.3.3.4. Complicaţii 483
6.4.3.3.5. Posibilităţi de evoluţie 483
6.4.3.3.6. Aspecte terapeutice 484
6.5. Toxicomaniile şi
alcoolismul 484
6.5.1. Conceptul de adicţie - addiction 484
6.5.1.1. O
perspectivă dinamică în adicţie
485
6.5.2. Alcoolismul 485
6.5.2.1. Definiţie 485
6.5.2.2. Epidemiologia alcoolismului 486
6.5.2.3. Complicaţii ale alcoolismului 486
6.5.2.4. Predispoziţie şi factori de risc în
alcoolism 486
6.5.2.5. Circumstanţe patologice induse de
alcool 487
6.5.2.6. Intoxicaţia alcoolică 487
6.5.2.7. Delirium tremens 487
6.5.2.8. Tulburarea psihotică indusă de alcool 488
6.5.2.9. Probleme în consultarea pacienţilor cu abuz
de alcool sau medicamente 488
6.5.2.10. Tratamentul în alcoolism 489
6.5.2.10.1. Strategia
terapeutică în alcoolism 489
6.5.2.10.2
Psihoterapiile în alcoolism 491
6.5.2.11. Intervenţia psihologului în alcoolism 492
6.5.3.
Toxicomania 493
6.5.3.1. Definiţie 493
6.5.3.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia
cu o substanţă, după DSM-IV 493
6.5.3.3. Criterii de diagnostic pentru abstinenţa de
o substanţă 494
6.5.3.4. Craving sau apetenţa 494
6.5.3.5. Dependenţa 494
6.5.3.5.1. Dependenţa fizică 494
6.5.3.5.2. Dependenţa psihică 495
6.5.3.6. Principalele droguri 496
6.5.3.7. Factori implicaţi în consumul de
droguri 496
6.5.3.8. Droguri empatogene şi entactogene 497
6.5.3.9. Derivaţii de opiu 498
6.5.3.9.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia
cu opiacee (DSM-IV) 499
6.5.3.9.2. Sevrajul la opiacee 499
6.5.3.10. Cocaina 500
6.5.3.10.1. Criterii
de diagnostic pentru intoxicaţia cu cocaină (DSM-IV) 500
6.5.3.11. Halucinogenele 501
6.5.3.11.1.
Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de percepţie persistentă
halucinogenă (flashbacks) 501
6.5.3.12. Derivaţii de canabis (haşiş,
marijuana) 501
6.5.3.13. Barbituricele 502
6.5.3.13.1.
Intoxicaţia cu barbiturice 502
6.5.3.14. Tranchilizantele 502
6.5.3.14.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicaţia
cu sedative, hipnotice sau anxiolitice
503
6.5.3.14.2. Criterii de diagnostic pentru abstinenţa de
sedative, hipnotice sau anxiolitice
503
6.5.3.14.3. Probleme în consultarea pacienţilor cu abuz
de medicamente sau droguri 504
6.5.3.15. Strategii terapeutice în toxicomanii 504
6.5.3.15.1.
Tratamentul în toxicomania cu heroină
504
6.5.3.16. Alte toxicomanii şi toxicofilii
medicamentoase 508
6.5.3.16.1. Etnobotanicele 508
6.5.3.16.2. Toxicofiliile medicamentoase 509
6.5.3.17. Intervenţia psihologului în
toxicomanii 510
6.6. Bolile factice
şi simularea 511
6.6.1. Definiţia
bolilor factice 511
6.6.1.1. Descriere generală 512
6.6.1.2. Particularităţi clinice 513
6.6.1.2.1. Tulburările factice cu simptome somatice predominante 513
6.6.1.2.2. Tulburări factice cu simptome psihologice
dominante .... 515
6.6.1.2.3. Tulburări factice cu simptome combinate,
somatice şi psihologice 516
6.6.1.3. Variante moderne ale sindromului
Miinchausen 516
6.6.1.3.1. Sindromul Miinchausen by proxi 516
6.6.1.3.2. Sindromul Miinchausen pe internet 516
6.6.1.4. Consideraţii psihodinamice 518
6.6.1.5. Prevalentă şi genetică 519
6.6.1.6. Tratament şi intervenţie psihologică 520
6.6.2. Simularea 521
6.6.2.1. Caracteristici clinice 522
6.6.2.2. Management 523
Capitolul 7. De la
psihosomatică la somatizare 525
7.1. Definiţii şi cadru conceptual 525
7.2. Somatizarea între psihanaliză şi
neurobiologie 526
7.3. Somatizare şi medicină psihosomatică 526
7.4. Grupa tulburări somatoforme în DSM-IV 527
7.5. Tulburări somatoforme şi normativitate 528
7.6. Afectivitatea negativă şi somatizarea 528
7.7. Somatizare şi conştiinţă 529
7.8. Somatizarea - un comportament în faţa
bolii 530
7.9. Genetică şi somatizare 531
7.10. Somatizare şi personalitate 531
7.11. Posibile modele ale somatizării 532
7.11.1. Somatizarea ca mecanism de apărare
psihologic 532
7.11.2. Somatizarea ca amplificare nespecifică a
suferinţei 533
7.11.3. Somatizarea ca tendinţă de a apela la
îngrijiri medicale 534
7.11.4. Somatizarea ca o consecinţă a
suprautilizării asistenţei medicale . .
535
7.12. Etiologie şi ontologie în somatizare 536
7.13. Fiziologie şi psihiatrie în determinarea
simptomelor funcţionale 538
7.14. Factorii psihosociali şi somatizarea 538
7.15. Comorbiditate şi somatizare 539
7.16. Nosografie şi somatizare 539
7.17. Antropologie şi somatizare 540
Capitolul 8. Repere
în psihosexologie 541
8.1. Problema sexualităţii în lumea
contemporană 542
8.2. Medicul şi sexualitatea - o situaţie
inedită 544
8.3. Disfuncţiile sexuale psihogene 548
8.4. F 52 - Clasificarea disfuncţiilor sexuale
în psihiatrie 548
8.4.1. Disfuncţiile sexuale masculine 549
8.4.1.1. Disfuncţia
erectilă 549
8.4.1.1.1. Disfuncţia erectilă şi depresia 552
8.4.1.1.2. Modalităţi de abordare a disfuncţiei
erectile psihogene ... 553
8.4.2. Disfuncţiile sexuale feminine 554
8.4.2.1. Vaginismul 554
8.4.2.1.1. Forme de manifestare în vaginism 555
8.4.2.1.2. Managementul dispareuniei şi
vaginismului 556
8.4.2.2. Orgasmul şi frigiditatea 557
8.4.2.2.1. Ciclul
răspunsului sexual feminin 557
8.4.2.2.2. Orgasmul - vaginal/clitoridian 559
8.4.2.2.3. Frigiditatea 559
8.4.2.2.3.1. Frigiditate versus hipogineism 560
8.4.2.2.3.2. Frigiditate ca sexism 560
8.4.2.2.3.3. Frigiditatea ca disfuncţie sexuală 560
8.4.2.2.3.4. Clasificarea frigidităţii 561
8.4.2.2.3.5. Incidenţă şi prognostic 561
8.4.2.2.3.6. Consultul în frigiditate 561
8.4.2.2.3.7. Consideraţii psihodinamice în
frigiditate 562
8.4.2.2.4. Tratamentul anorgasmiei 565
8.4.3. Disfuncţiile sexuale ale cuplului 567
8.4.4. Factori implicaţi în disfuncţiile sexuale
ale cuplului 567
8.4.5. Tipuri de psihoterapie folosite în
tratamentul disfuncţiilor
sexuale 568
8.4.5.1. Indicaţiile psihoterapiei
cognitiv-comportamentale în disfuncţiile
sexuale (Hawton, 1995) 569
8.4.5.2. Factorii responsabili de succesul
tratamentului 569
8.5. Ce este
perversiunea? 569
8.5.1. Un punct de vedere psihopatologic 570
8.5.2. Parametri ai severităţii parafiliei 571
8.5.3. Clasificarea parafiliilor - de la Freud la
nosografia contemporană 573
8.5.3.1. Perversiuni de obiect 573
8.5.3.2. Perversiuni de scop 574
8.5.3.3. Perversiuni "prin supraestimare
sexuală" 574
8.5.3.4. Perversiuni legate de alegerea şi numărul
partenerilor 574
8.5.4. Criteriile diagnostice pentru perversiunile
sexuale cuprinse în ICD 575
8.5.5. Tulburări multiple ale preferinţei
sexuale 576
8.5.6. Alte tipuri de preferinţă sexuală 576
8.5.7. Principalele perversiuni sexuale 576
8.5.7.1. Travestismul 576
8.5.7.2. Fetişismul 577
8.5.7.3. Exhibiţionismul 579
8.5.7.4. Voyeurismul 579
8.5.7.5. Sadomasochismul 580
8.5.7.6. Pedofilia 582
8.5.7.7. Adicţia sexuală (dependenţa la sex,
comportamentul sexual compulsiv) 584
8.5.7.8. Cybersexul - o enigmă contemporană 588
8.5.8. Există o terapie a perversiunilor? 590
8.5.8.1. Instaurarea controlului extern 590
8.5.8.2. Scăderea libidoului 590
8.5.8.3. Tratarea afecţiunilor comorbide 591
8.5.8.4. Terapia cognitiv-comportamentală 591
8.5.8.5. Psihoterapia psihodinamică 591
Capitolul 9.
Examinarea bolnavului psihic 593
9.1. Examenul psihiatric 594
9.2. Examinarea stării psihice 597
9.2.1. Istoricul personal al pacientului 598
9.2.2. Istoricul şcolar 599
9.2.3. Istoricul sexual 599
9.2.4. Istoricul marital 599
9.2.5. Istoricul profesional 600
9.2.6. Circumstanţe sociale prezente 600
9.2.7. Istoricul medico-legal 600
9.2.8. Istoricul medical anterior 600
9.2.9. Personalitatea premorbidă 603
9.2.10. Interviul unui aparţinător 604
9.2.10.1. Impresii
asupra persoanei care informează
604
9.2.11. Boala actuală 605
9.2.12. Antecedente psihiatrice
heredo-colaterale 605
9.2.13. Istoricul psihiatric 605
9.3. Examenul
psihic 605
9.3.1. Prezentare şi comportament 607
9.3.1.1. Reacţia faţă de examinator 608
9.3.1.2. Activitatea motorie 608
9.3.2. Tulburări de vorbire şi gândire 609
9.3.2.1. Viteza vorbirii 609
9.3.2.2. Continuitatea vorbirii 609
9.3.2.3. Tulburări în exprimarea gândirii 609
9.3.2.3.1. Fuga de idei 610
9.3.2.3.2. Perseverarea 610
9.3.2.4. Funcţiile cognitive 610
9.3.2.4.1. Orientarea 611
9.3.2.4.2. Atenţia şi concentrarea 611
9.3.2.4.3. înregistrarea şi memoria de scurtă
durată 612
9.3.2.4.4. Memoria recentă 613
9.3.2.4.5. Memoria de lungă durată 613
9.3.2.4.6. Inteligenţa 614
9.3.2.4.7. Abstractizarea 614
9.3.2.4.8. Tulburările de conţinut ale gândirii 615
9.3.2.4.8.1. Preocupări 615
9.3.2.4.8.2. Convingeri (credinţe) anormale 615
9.3.3. Afectivitatea şi dispoziţia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu