SOCIOLOGIA LIMBII

Autor: Traian Herseni
Editura Stiintifica
Colectia Sinteze sociologice
An aparitie : 1975
Editia I
Nr pagini : 176
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 5-60 lei pe okazii, 11,99 lei la targul cartii,
Disponibilitate BCU

Descriere:

        Deși lucrarea, în liniile ci mari, se adresează unui public larg de cititori, n-au fost pierduţi din vedere nici cei care ar dori să se specializeze în ramura aceasta nouă a sociologiei. Pentru nevoile acestora au fost indicate numeroase surse documentare și au fost enunțate numeroase probleme care ar merita să fie cercetate și în cadrul realităților din ţara noastră. Noi înşine sîntem preocupaţi de multă vreme de ceea ce se poate numi o sociologie a limbii române, adică de un studiu cu privire la întrebuinţările pe care le dă poporul nostru, în diferitele lui activităţi, limbii naţionale şi al formelor socio-culturale care s-au ivit și continuă să se ivească ncîncetat din faptul acesta.  Autorul

Cuprins:

ARGUMENT  5

l. SOCIOLOGIE ȘI LINGVISTICA  9

II. ORIGINEA ŞI ESENȚA LIMBII   20

IlI. LIMBĂ ȘI SOCIETATE  50

IV. LIMBA DESPRE LIMBA  89

V. FUNCȚIILE SOCIALE ALE LIMBII 112

VI. REGLEMENTAREA SOCIALĂ A VORBIRII  145

RESUME  171

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA COMUNICARII

Autor: Doina Mihaela Popa
Editura Stef; Coeditor Institutul European
Colectia Universitar
An aparitie : 2006
Editia I
ISBN 978-973-8961-05-0
Nr pagini : 218
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti

Descrierea editurii:

Cuprins:

CAPITOL INTRODUCTIV. PARADIGME ALE MODELULUI COMUNICAŢIONAL 7
0.1. Relaţia de comunicare 7
0.2. Contextul de comunicare 15
0.3. Actanţii şi reversibilitatea rolului: emiţător — receptor 18
0.4. Mesajul, codul, canalul 20
0.5. Comunicarea în cadrul modelului cibernetic 24

CAPITOLUL I. PERSPECTIVA PSIHODINAMICĂ VS PERSPECTIVA INTERACŢIONISTĂ ÎN STUDIUL PSIHOLOGIEI COMUNICĂRII. MODELUL RELAŢIONAL-SISTEMIC 33
I.1. Paradigme principale ale psihologiei comunicării 33
I.2. Noua comunicare şi Şcoala de la Palo Alto 38
I.3. Pertinenţa comunicativă 47
I. 4. Axiomele comunicarii si teoria sistemica 51
I.5. Dihotomia limbaj digital us limbaj analogic 57
I.6. Interacţiune simetrică vs interacţiune complementară 62

CAPITOLUL Il. NOŢIUNI DE PROGRAMARE NEURO-LINGVISTIICĂ 71
II.1. Istoric, reprezentanţi, orientări 71
II.2. Postulatele NLP 74
II.3. Pierderea de informaţie în cadrul transmiterii mesajului 80
II.4. Tehnici de eficientizare a comunicării 84
II.5. Meta-modelul şi structura limbajului în viziunea NLP 99

CAPITOLUL III. RAPORTUL PERSONALITATE/ LIMBAJ ÎN TULBURĂRILE RELAŢIEI DE COMUNICARE 113
III.1. Personalitate şi limbaj 113
III.2. Capacitatea de comunicare verbală 140
III.3. Aspecte ale patologiei comunicării 142

CAPITOLUL IV. INTRODUCERE ÎN PSIHANALIZA COMUNICĂRII PUBLICITARE 153
IV.1. Câteva noţiuni de psihanaliză. Relaţia de comunicare de tip psihanalitic 153
IV.2 Principalele concepte ale psihanalizei pe care se construieşte mesajul publicitar 157
IV.2. Aplicaţii extra-terapeutice ale psihanalizei 171
IV.3 Premisele publicităţii ca formă de comunicare 178
IV.4. Simbolul în publicitate, religie şi psihanaliză. Simbolul şi legile memoriei 186
IV.5. Câteva tehnici ale persuasiunii publicitare: metaforizarea/ metonimizarea, reificarea, frustrarea, erotizarea/ feminizarea, infantilizarea, condiţionarea 192

BIBLIOGRAFIE 205

COMUNICARE SI ACTIUNE

Autor: Laurentiu Soitu
Editura Institutul European
Colectia Secolul XX
An aparitie : 1997
Editia I
ISBN 973-586-067-8
Nr pagini : 175
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 9,99 lei la anticariat ursu, 8 lei la anticariat-unu
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Privita ca proces, comunicarea este transmisia si schimbul de informatii (mesaje) intre persoane. Sub aspect formal, comunicarea este deci un transfer (de informatii cuantificabile) conform unei scheme analogice privind drumul mesajului de la un individ/grup la alt individ/grup. Aceasta este cea mai simpla schema a comunicarii, in fapt, nesatisfacatoare deoarece lipsesc foarte multe elemente ale procesului. 

        Spuneam ca a comunica nu inseamna un simplu transfer, pentru ca schimbul de mesaje devine interactiune. intr-un asemenea context, putem vorbi despre reactia de raspuns, despre feed-back. Nu se poate concepe comunicare umana fara de retroactiune. Comunicarea insasi se realizeaza in vederea unui raspuns.

        Admitand ca orice comportament este comunicare vom accepta ca intr-o asemenea interactiune nu dispunem de un repertoriu, ei de un complex fluid si polifonic, alcatuit din numeroase modele de comportament - verbal, tonal, postural, contextual etc. - in care fiecare determina sensul altora. Aceste clemente diverse, ce alcatuiesc imperiul unor reguli specifice si inseparabile, sint posibile permutari dintre cele mai variate si mai complexe, trecandu-se de la congruenta Ia incongruenta, iata de ce o schema a comunicarii se cere alcatuita din mult mai multe elemente, chiar daca niciodata nu vom afla una care Ie va putea cuprinde pe toate.

        Daca in psihologia experimentala multa vreme s-a considerat drept atribut al omului independenta sa fata de exterior, acum orice elev stie ca miscarca insasi este relativa, este in functie de un anumit reper si ca orice reper nou presupune si noi coordonate de analiza. Asadar, o schema a comunicarii se va cere avuta in vedere. Totodata, comunicarea nu este una de laborator in care nu intervin nici un fel de factori perturbanti, ci se petrece in contextul unor diverse interactiuni cu acest efect. Apare apoi zgomotul, care insoteste actul transmiterii, fie ca este al mijlocului (medium-ului), fie al altor factori ce sunt in relatie cu el.

        Laurentiu Soitu este profesor universitar emerit, doctor in Filosofie (1982) si doctor in Stiintele Educatiei (1997), director al Institutului de Educatie Continua, director al Platformei de Cercetare Interdisciplinara MEDIAEC, coordonator al proiectului Dictionare&Enciclopedii al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, membru al Comisiei Nationale UNESCO, al Galeriei Internationale de Educatie Continua si a Adultilor (IACEHOF), Oklahoma University, USA, si al Galeriei Profesorilor Bologna. Este autor si coordonator a mai mult de 20 de volume, a peste 100 de studii si articole stiintifice in domeniul logicii, pedagogiei si stiintelor comunicarii. Sursa Editura Institutul European

        Dintre lucrarile autorului:

Comunicare educationala, Editura Universitatii „Al. I. Cuza” 1994

Comunicare si actiune, Institutul European 1997

Consiliere familiala. Fise, Institutul European 2001

Agresivitatea in scoala, Institutul European 2001

Pedagogia comunicarii, EDP 1997, Institutul European 2002

Restul comunicarii(lor) sunt eu, Ars Longa 2006

Mai aproape de cuvinte, Editura Ars Longa 2007

Mesajul, continut si relatie (coord), Institutul European 2014

Dimensiuni ale consilierii educationale (coord), Institutul European 2014

Educatia la centenar, Polirom 2018

Covid. Colivia noastra (coord), Institutul European 2020

Cuprins:

Comunicarea umană  5

Lămurirea termenilor  5

Comunicarea - o punere în relaţie  7

Comunicarea ca proces. Forme de reprezentare  8

Comunicarea directă  11

Unităţi şi caracteristici ale comunicării  13

Comunicare şi reprezentare  17

Dubla situare a mesajului  17

Dialectica realitate-reprezentare-comunicare  20

Semiotica lumii naturale. Comunicarea gestuală  23

Diversitatea lumii naturale  24

Lumea naturală şi gestualitatea naturală  26

Cadrul de manifestare gestuală  28

Praxisul gestual  31

Comunicarea gestuală  33

Mişcări cu înţelesuri precise  37

Câteva explicaţii  39

Nivelurile comunicării  43

Conţinut şi relaţie  43

Structura nivelurilor comunicării  45

Neacceptarea informaţiei  47

Domenii ale comunicării   51

Limbajul şi sistemele de semnificare  51

Comunicarea neverbală  54

Comunicarea culturală  55

Comunicarea de masă  57

Comunicarea artificială  59

Comunicarea socială  61

Comunicarea pedagogică  62

Comunicarea politică  63

Comunicarea şi activitatea economică  64

Comunicarea spaţială  65

Comportament, ritualuri, jocuri  66

Sexualitate şi comunicare  67

Comunicarea ipotetică  67

Schiţa unei teorii generale a comunicării  68

Reţele de comunicare  72

Comunicarea bipolară  72

Reducţiunea comunicării  74

Comunicarea multipolară  79

Comunicare şi acţiune  86

Unitatea sintezei comunicative  90

Deschiderea comunicării  93

Circularitatea comunicării  95

Imposibilitatea de a comunica  96

Arta de a comunica  98

Contextul comunicării  100

Acceptul comunicării  101

Respingerea comunicării  102

Impermeabilitatea comunicării  103

Dialectica povestire-discurs  104

Tipul real de discurs  105

Condiţiile optimei comunicări  107

Strategii ale convingerii  107

Contagiunea  110

Puterea cuvântului  110

Rostire şi sens  112

Gestul  113

Figurile de stil  116

Frumuseţea comunicării  118

Ethos-ul comunicării  121

Educaţia pentru comunicare şi mass-media  123

Nevoia de comunicare  124

Audio-vizual şi învăţare  135

Pedagogia comunicării. Argumente ale unei întemeieri  145

Motivaţia temei  145

Ipoteza de lucru  146

Identificarea principalilor răspunzători de exerciţiul comunicării 146

Elemente ale unei pedagogii a comunicării  150

Componentele unei pedagogii a comunicării 151

Comunicare şi educaţie   154

Limbajul - unitate a sufletului şi gândirii  156

Gândire, viaţă, cunoaştere  159

Indice de termeni  161

Indice de nume  171

PEDAGOGIA COMUNICARII

Autor: Laurentiu Soitu
Editura Institutul European
Colectia Universitaria
An aparitie : 1997, 2002
Editia a II-a rev.
ISBN 973-611-199-7
Nr pagini : 278
Format 140 x 190
Pretul la data postarii : 36,99 lei la libris
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Poate cea mai prezenta dintre temele aflate in dezbaterea parintilor si profesorilor este aceea a (re)definirii continue. Nu a fost niciodata usor de obtinut consensul asupra sintagmei care defineste un univers in stare de continua devenire, asa cum este cel al copilului, dar cu atit mai dificil este acum cind, prin multiple mijloace de comunicare in masa ori de interventie comunitara, imaginea principalelor institutii educative - scoala si familia - a suferit transformari radicale, impunindu-li-se reguli care le deschid si le cer transparenta, acolo unde erau autonome si suverane, dar le si confera mai multa valoare ca elemente componente ale unui sistem educativ tot mai coerent si mai bine articulat.Responsabilitatea scolii si familiei nu mai este indeajuns pentru a da socoteala de reusitele generatiilor in plan profesional si social. Multitudinea interdependentelor face ca cele doua institutii sa piarda din autonomie, dar sa si sa cedeze din raspundere altor centre socializatoare, cu putere educogena.Volumul de fata ilustreaza atit multiplele interactiuni cit si efectele diverse, la nivelul elevilor si profesorilor. 

        Laurentiu Soitu este profesor universitar emerit, doctor in Filosofie (1982) si doctor in Stiintele Educatiei (1997), director al Institutului de Educatie Continua, director al Platformei de Cercetare Interdisciplinara MEDIAEC, coordonator al proiectului Dictionare&Enciclopedii al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, membru al Comisiei Nationale UNESCO, al Galeriei Internationale de Educatie Continua si a Adultilor (IACEHOF), Oklahoma University, USA, si al Galeriei Profesorilor Bologna. Este autor si coordonator a mai mult de 20 de volume, a peste 100 de studii si articole stiintifice in domeniul logicii, pedagogiei si stiintelor comunicarii. Sursa Editura Institutul European

        Dintre lucrarile autorului:

Comunicare educationala, Editura Universitatii „Al. I. Cuza” 1994

Comunicare si actiune, Institutul European 1997

Consiliere familiala. Fise, Institutul European 2001

Agresivitatea in scoala, Institutul European 2001

Pedagogia comunicarii, EDP 1997, Institutul European 2002

Restul comunicarii(lor) sunt eu, Ars Longa 2006

Mai aproape de cuvinte, Editura Ars Longa 2007

Mesajul, continut si relatie (coord), Institutul European 2014

Dimensiuni ale consilierii educationale (coord), Institutul European 2014

Educatia la centenar, Polirom 2018

Covid. Colivia noastra (coord), Institutul European 2020

Cuprins:

Prefață la ediţia a doua  5

CUVÎNT ÎNAINTE  7

I. PEDAGOGIA COMUNICĂRII. ARGUMENTE ALE UNEI ÎNTEMEIERI   11

I.1. Motivația temei  11

I.2. Ipoteza de lucru  12

I.3. Identificarea principalilor răspunzători de exercițiul comunicării  12

I.4. Elemente ale unei pedagogii a comunicării  15

I.5. Componentele unei pedagogii a comunicării    17

II. COMUNICAREA ŞI INTERACȚIUNEA  20

II.1. Predominanța unei teme   20

1.1. Nevoia de comunicare şi funcţiile comunicării  22

1.2. Taxonomii ale funcțiilor comunicării  24

1.3. Atitudini şi comportamente  28

1.4. Situaţii de comunicare  30

1.4.1. Motivația situaţiilor de comunicare  33

1.5. Desfăşurarea comunicării  34

1.6. Comunicare şi metacomunicare  35

II.2. Elementele comunicării  36

2.1. Viziunea liniară  36

2.2. Viziunea interactivă a comunicării  39

2.3. Viziunea tranzacțională a comunicării  40

2.4. Reguli de memorat  41

2.5. Idei greşite  42

II.3. Comunicarea ca relație  43

3.1. Comunicarea impersonală şi  interpersonală  43

3.2. Forme ale mesajului relațional  44 

III. CONCEPTUL DE SINE ÎN COMUNICAREA INTERPERSONALĂ  47 

III.1. Comparaţia cu sine  47 

III.2. Organizarea internă şi elementele constitutive ale conceptului de sine   51 

III.3. Importanţa sinelui în relaționare  53

IV. COMPETENŢĂ ŞI COMPETENŢE DE COMUNICARE   56 

IV.1. Competenţe şi aptitudini  58

IV.2. Competenţe dobîndite în şcoală  59

IV.3. Competenţe de comunicare  60

IV.4. Competenţe şi aptitudini de comunicare  62

IV.5. Niveluri şi sfere ale competenței   63

IV.6. Persoana competentă  65

V. TIPURI DE COMUNICARE EDUCAȚIONALĂ  69

V.1. Comunicare - comunicare educațională  69

1.1. Dimensiunile comunicării  69

1.2. Realitatea comunicării  72

1.3. Ipostaze ale comunicării   75

1.4. Distorsiunea comunicării  176

1.5. Obstacole şi remedieri ale comunicării  78

1.6. Reducţiunea comunicării   82

1.7. Acţiuni de comunicare educațională  85

1.8. Practica de comunicare centrată pe sens  89

1.9. Master '95. Exerciţiu    92

1.10. Etape ale educaţiei pentru comunicare  95

V2. Educaţie şi instruire  99

2.1. Educaţia   99

2.1.1. Scopurile educaţiei  100

2.1.2. Idealul educaţiei  101

2.2. Instrucţia   104

2.2.1. Diferenţele dintre învățămînt şi educaţie  106

2.2.2. Actorii sistemului educativ  107

2.3. Şcoala şi educația  109

2.4. Consecințe de înlăturat sau de păstrat?  112

V.3. Etica formatorului  113

3.1. Acţiunea educatorului un mod de a fi  115

3.2. Responsabilitatea opțiunii  117

3.3. Magna şi minima moralia  120

3,4. Binele şi duşmanul lui 123

3.5. Morala - raportul lui Eu cu Mine 125

3.6. Metafora şi morală  127

3.7. Diferenţa dintre educaţie şi manipulare  131

V.4. Formatorul - magistru de comunicare 133

4.1. Profesor, educator sau formator?  133

4.2. Jocul retoric al formatorului  135

4.3. Persuasiunea - raport cu celălalt  137

4.4. Formatorul inconştient  139

4.5. Pericole şi reguli  141

4.6. Valori care structurează coerenţa  142

V.5. Cui transmitem?  142

5.1. Nevoia de dirijare  142

5.2. Aşa se nasc motivațiile   144

5.3. Circumstanţele socio-afective 146

V.6. Relaţii de comunicare  147

6.1. Parteneriatul actorilor  147

6.2. Elementele care favorizează relaţia  149

6.3. Condiţiile reuşite în comunicare  151

VI. COMUNICARE ȘI COMUNICARE DIDACTICĂ 153

VI.1. Comunicare didactică  153

1.1. Particularități  153

1.2. Comunicarea prin întrebări  158

VI.2. A asculta sau a auzi?  160

2.1. Forme ale falsei ascultări  160

2.2. Cauze ale neascultării  162

2.3. Ascultarea cu scop informativ, de dobîndirea a cunoştinţelor 163

VI.3. Informaţie şi comunicare didactică  166

3.1. Comunicare şi informare didactică  169|

3.2. Procesul de transmitere a cunoştințelor 171

3.3. Modalităţi de structurare a cunoştințelor 173

3.4. Modalităţi de dirijare şi concetrare a atenției  174

3.5. Strategii de comunicare didactică  175 

VI. 4. Responsabilitatea limbajului  179

4.1. Dialogul educaţional  181 

4.2. Reciprocitatea în educaţie  182

VII. LOCUL LABORATORULUI DE COMUNICARE ÎN FORMAREA FORMATORILOR  186

VII.1. Triunghiul pedagogic  186

1.1. Ipostaze didactice  189

1.2. Învăţarea şi competenţe de învăţare  191

VII. 2. Laboratorul de comunicare educaţională  192

2.1. O posibilă istorie  192

2.1.1. Jocul de rol  192

2.1.2. Metoda Allen şi Ryan  193

2.1.3. Momentul Skinner  195

2.1.4. A. Bandura sau imitarea unui model  195

2.1.5. Observaţii şi constatări  196

2.1.6. Marie-Cecile Wagner - îmbunătăţiri recente  197

2.1.7. Sugestii pentru noi  199

2.2. Tehnicizarea educaţiei  200

2.2.1. Imperialismul tehnicii  200

2.2.2. Explozii de nevoi şi posibilităţi  202

2.2.3. Oglinda actorului  203

VII. 3. Locul laboratorului de comunicare educațională în formarea profesorilor 206

3.1. Scop şi funcţii  206

3.2. Arii de competență  207

3.3. Atribuţii  208

3.4. Formarea formatorilor pentru comunicare  209

3.4.1. Responsabilități  209

3.4.2. Competenţe noi  211

3.5. Confirmări şi încurajări  217

3.5.1. Între obligaţie şi insatisfacţie  217

3.5.2. Forme de învăţare a comunicării  222

3.5.3. Învăţarea şi exersarea abilităţilor de comunicare   224

VII.4. Exerciţii pentru formatori  228

4.1. Cu ce începem comunicarea?    228

4.2. Punctul lui Arhimede  229

4.3. Formularea sarcinilor  232

4.4. Identificarea stării de eșec  233

4.5. Interrelaţionarea  235

4.6. Explorarea  236

VIII. EVALUAREA REZULTATELOR  239

VIII.I. Funcţia socială a evaluării  239

1.1. Comunicarea este evaluare  241

VIII.2. Evaluarea după exigenţele elevului  250

VIII.3. Condiţii ale reuşitei  251

CONCLUZII  254

ANEXE  257

Anexa 1 — Fişa competenţelor elevului   257

Anexa 2 — Tabele de prezentare a competențelor  258

1. Competenţe universale pentru profesorii învățămîntului superior  258

2. Supracompetențe  259

3. Competenţe generice  200

4. Grila de analiză Lafarge - Coppee  261

5. Extras din fişa de selecţie a cadrelor (Bouygues)  262

6. Cele şaisprezece competențe 263

Anexa 3 — Chestionar tip CAB   264

Date sintetice  266

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ  269 

MESAJUL. Continut si relatie

Coord: Laurentiu Soitu
Editura Institutul European
Colectia Academica
An aparitie : 2014
Editia I
ISBN 978-606-24-0054-85
Nr pagini : 276
Format 160 x 235
Pretul la data postarii : 41,42 lei la Editura, 41,42 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Orice comunicare presupune un angajament care, in fapt, este o relatie. Aceasta inseamna ca o comunicare nu se limiteaza sa transmita o informatie, ci determina si un comportament. Procesul este definit de Gregory Bateson ca fiind alcatuit din doua operatiuni exprimate prin Indicele si Ordinul oricarei comunicari. Volumul ne introduce in multitudinea situatiilor existente, identificate ca reale ori posibile, in care se regaseste ilustrat si argumentat raportul continut - relatie. Sub acest generic se vor reflecta diversele ipostaze ale persoanei - in lumea familiei, a scolii, a spatiului non-formal si informal, in raportul cu sine si creatia proprie ori a altora, in efectele din timpul actiunii, in constiintele acelorasi generatii si ale celor posterioare, in exprimarea verbala ori non-verbala. In volumul de fata sunt reunite cateva dintre ideile unor teze de doctorat la realizarea carora ne-am aflat impreuna cu autorii acestora, sunt reflectate posibile interpretari ale raporturilor dintre continutul si relatia mesajului, aspecte adesea nepercepute, din necunoastere ori insuficienta recunoastere a efectelor generate.

                                                                                                    Laurentiu Soitu

        Laurentiu Soitu este profesor universitar emerit, doctor in Filosofie (1982) si doctor in Stiintele Educatiei (1997), director al Institutului de Educatie Continua, director al Platformei de Cercetare Interdisciplinara MEDIAEC, coordonator al proiectului Dictionare&Enciclopedii al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, membru al Comisiei Nationale UNESCO, al Galeriei Internationale de Educatie Continua si a Adultilor (IACEHOF), Oklahoma University, USA, si al Galeriei Profesorilor Bologna. Este autor si coordonator a mai mult de 20 de volume, a peste 100 de studii si articole stiintifice in domeniul logicii, pedagogiei si stiintelor comunicarii. Sursa Editura Institutul European

        Dintre lucrarile autorului:

Comunicare educationala, Editura Universitatii „Al. I. Cuza” 1994

Comunicare si actiune, Institutul European 1997

Consiliere familiala. Fise, Institutul European 2001

Agresivitatea in scoala, Institutul European 2001

Pedagogia comunicarii, EDP 1997, Institutul European 2002

Restul comunicarii(lor) sunt eu, Ars Longa 2006

Mai aproape de cuvinte, Editura Ars Longa 2007

Mesajul, continut si relatie (coord), Institutul European 2014

Dimensiuni ale consilierii educationale (coord), Institutul European 2014

Educatia la centenar, Polirom 2018

Covid. Colivia noastra (coord), Institutul European 2020

Cuprins:

Prefata/7

Preface /27

Continut si relatie in mesajul de televiziune, loan GHERGHEL / 47

Departamentul de televiziune, de la spectacol la bufonerie, Maria FLOREA / 75

Surse ale conflictului interpersonal, Oana-Paula ZAHARIA / 109

Perceptie si interpretare in comunicarea interculturala, Livia DURAC / 129

Perimetralul formei si teoria morfogenctica, Adriana MICU / 137

Globalizarea comunicarii politice prin new media, lonela BOSOTEANU / 151

Metodologia identificatii profilurilor civice in mediul virtual, Daniela GIFU / 187

Limbajul presci eminescienc, Mihacla MOCANU / 215

Dimensiuni ale educatiei adultilor in Romdnia. Repere bibliografice, Magda-Elena SAMOILA / 249

Prezentare autori /267

DIMENSIUNI ALE CONSILIERII EDUCATIONALE

Coord: Laurentiu Soitu
Editura Institutul European
Colectia Academica
An aparitie : 2014
Editia I
ISBN 978-606-24-0064-4
Nr pagini : 352
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 53,94 lei la Editura, 53,95 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Aflata la confluenta dintre psihologie, sociologie si pedagogie, consilierea educationala incepe prin asumarea de catre consilier a responsabilitatii respectarii unui sistem de valori si coduri prestabilite, cu puternice implicatii pe toate planurile. Volumul de fata reuneste perspective interdisciplinare de raportare la procesul de consiliere educationala, integrand elemente ce vizeaza vocatia, munca asumata, diferentele intre profesii/sarcini apropiate, puterea de a ne bucura doar prin reusita altuia. Abordarea sistematica si metodologica ofera oportunitatea de a patrunde in realitatea practicianului sau a cercetatorului interesat de raspunsul la intrebari deseori ignorate in spatiul educational romanesc.

                                                                                        Laurentiu Soitu

        Laurentiu Soitu este profesor universitar emerit, doctor in Filosofie (1982) si doctor in Stiintele Educatiei (1997), director al Institutului de Educatie Continua, director al Platformei de Cercetare Interdisciplinara MEDIAEC, coordonator al proiectului Dictionare&Enciclopedii al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, membru al Comisiei Nationale UNESCO, al Galeriei Internationale de Educatie Continua si a Adultilor (IACEHOF), Oklahoma University, USA, si al Galeriei Profesorilor Bologna. Este autor si coordonator a mai mult de 20 de volume, a peste 100 de studii si articole stiintifice in domeniul logicii, pedagogiei si stiintelor comunicarii. Sursa Editura Institutul European

        Dintre lucrarile autorului:

Comunicare educationala, Editura Universitatii „Al. I. Cuza” 1994

Comunicare si actiune, Institutul European 1997

Consiliere familiala. Fise, Institutul European 2001

Agresivitatea in scoala, Institutul European 2001

Pedagogia comunicarii, EDP 1997, Institutul European 2002

Restul comunicarii(lor) sunt eu, Ars Longa 2006

Mai aproape de cuvinte, Editura Ars Longa 2007

Mesajul, continut si relatie (coord), Institutul European 2014

Dimensiuni ale consilierii educationale (coord), Institutul European 2014

Educatia la centenar, Polirom 2018

Covid. Colivia noastra (coord), Institutul European 2020

Cuprins:

Prefațã  /9

Preface /125

Consiliere pentru carierã (Roxana BOBU) / 41

Competențe interpersonale ale consilierului școlar (Diana MELNIC) / 73

Roluri ale consilierului școlar (Ana-Maria MOLDOVAN) / 87

Pledoarie pentru o pedagogie a emoțiilor (Carmen-Emanuela RUSU) / 135

Strategii de prevenire și corectare a abandonului școlar (Raluca UNGUREANU)  /177

Gestul in relața profesor-elev (Alina IUARCATTOIU) / 207

Acțiuni comunicaționale in domeniul asistenței sociale: interviul, consilierea,activitãțile cu grupurile vulnerabile (Cosmin GOIAN) / 241

Mesajul didactic, factor al invãțãrii eficiente (Merima carmen PETROVICI) /259

Medierea intre elevi (Oana-Paula ZAHARIA) /127

Implicații ale violenței simbolice asupra mediului școlar (Elena BUJOREAN) / 315

Date despre autori / 345

INTRODUCERE IN PEDAGOGIA PRESCOLARA

Autor: Adina Glava, Catalin Glava
Editura Dacia
Colectia: Seria Didactica
An aparitie : 2002
Editia I
ISBN 973-35-1471-3
Nr pagini : 280
Format 145 x 205
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd 

Descrierea editurii:

        Pedagogia prescolara reprezinta,in aria stiintelor educatiei,un domeniu inca suficient abordat,specialistii psiho-pedagogi apropiindu-se mai degraba de varstele scolare,drept pentru care aparitia unei lucrari care se doreste a fi o introducere in pedagogia invatamantului prescolar nu poate sa fie decat bine venita.Cercetarile din ultimele decenii din domeniul stiintelor educatiei afirma importanta interventiei educationale precoce in dezvoltarea personalitatii individului si impun abordarea psiho-pedagogica a educatiei prescolare la standarde academice.

                                                                                       Miron Ionescu

Cuprins:

Cuvânt Înainte  5

Capitolul 1. Repere în dezvoltarea psihofizică a copilului preşcolar  9

1.1. Vârsta copilăriei mijlocii. Caracterizare psihodinamică  9

1.2. Dezvoltarea cognitivă a copilului preşcolar  11

1.2.1. Achiziţii şi limitări cognitive la vârsta preşcolară  11

1.2.2. Orientări contemporane în explicitarea caracteristicilor cognitive specifice vârstei preșcolare  18

1.3. Dezvoltarea socio-afectivă a copilului preşcolar  20

1.4. Dezvoltarea motricităţii şi repere ale creşterii copilului preşcolar   23

Capitolul 2. Cunoaşterea psihologică a copilului preşcolar   27

2.1. Importanţa cunoaşterii psihologice a copilului  27

2.2. Funcţiile acţiunii de cunoaştere psihopedagogică  28

2.3. Cunoaşterea psihopedagogică - criterii de eficienţă  30

2 4. Metode de cunoaştere a copilului preşcolar  31

2.4.1. Metode de cunoaştere prin analiza conduitei şi a activităţii  32

2 4.2. Metode de cunoaştere care solicită colaborarea subiectului studiat 37

2 4.3. Metode şi tehnici de organizare a informaţiei  40

Capitolul 3. Grădiniţa de copii - istoric şi actualitate   49

3.1. Specificul educaţiei în grădiniţa de copii  49

3.2. Caracteristici ale procesului educaţional din grădiniţa de copii  53

3.3. Tipuri de instituţii preşcolare  54

3.4. Regimul zilnic în grădiniţa de copii — valenţe formative  56

3.5. Perspective istorice şi alternative educaţionale în învățământul preşcolar  58

3.5.1. J. J. Rousseau și şcoala Naturii  59

3.5.2. Friedrich Froebel şi mişcarea pentru educaţie preşcolară   60

3.5.3. Maria Montessori şi Casa Copiilor  62

3.5.4. Tehnicile Freinet  64

3.5.5. John Dewey şi pragmatismul funcţional  67

3.5.6. Pedagogia Waldorf  69 

3.6. Tendinţe şi direcții de dezvoltare a educaţiei preşcolare 70

Capitolul 4. Principiile educaţiei preşcolare   79

4.1. Principiul predării interdisciplinare a conținuturilor educaţiei preşcolare   80

4.2. Principiul medierii învăţării în cadrul procesului de învățământ  82

4.3. Principiul diferențierii şi individualizării curriculare  84

4.4. Principiul considerării copilului ca un întreg  87

4.5. Principiul respectării depline a drepturilor copilului  89

Capitolul 5. Finalitățile educației preşcolare  94

5.1. Cadrul definirii finalităților educaţiei preşcolare 94

5.2. Nivele de definire a finalităţilor 95

Capitolul 6. Curriculum-ul preşcolar  106

6.1. Noţiunea de curriculum şi specificul ei în învățământul preşcolar  106

6.2. Principiile abordării curriculare a procesului instructiv-formativ din grădiniţă  108

6.3. Tipuri de curriculum preşcolar  110

6.4. Elemente de proiectare curriculară a activității didactice din grădiniţă 116 

6.5. Curriculum-ul integrat - modalitate inovatoare de proiectare a curricu-lum-ului  119

6.5.1. Valenţe formative şi provocări ale abordării integrate a curricu-lum-ului 120

6.5.2. Nivele ale integrării curriculare  121

6.5.3. Procese adaptative necesare abordării integrate a curriculum-ului 122

6.5.4. Modele ale integrării curriculare  126

6.5.5. Nuclee de integrare curriculară  129 

6.6. Proiectarea pe teme şi metoda proiectelor - modalităţi de organizare transdisciplinară a conţinuturilor 130

6.7. Criterii de pertinenţă a conţinuturilor integrate  135

6.8. Exigenţe curriculare în categoria de activitate „Educarea limbajului”  139

6.8.1. Noi orientări în practica educării limbajului în grădiniță  139

6.9. Exigenţe curriculare în categoria de activitate „Matematică”  147

6.10. Exigenţe curriculare în categoria de activitate „Cunoaşterea mediului"  157

6.11. Exigenţe curriculare ale categoriei de activitate „Educaţia pentru societate” 162

6.12. Exigenţe curriculare ale categoriei de activitate „Activităţi practice şi elemente de educaţie casnică”  167

6.13. Exigenţe curriculare ale domeniului de activitate al „Educaţiei estetice” 170

6.14. Exigenţe curriculare ale domeniului de activitate „Educaţie fizică”  175

Capitolul 7. Forme de organizare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă  182

7.1. Activităţile comune 182

7.2. Activităţile alese de copii  185

7.3. Activităţile opționale  187

7.4. Activităţile specifice programului de după-amiază   189

Capitolul 8. Jocul - dominantă a vârstei preşcolare 190

8.1. Repere ale evoluţiei concepţiei asupra activităţii de joc  191

8.2. Natura jocului ca activitate fundamentală a preşcolarilor  194

8.3. Evoluţia jocului la vârsta preşcolară   199

3.4. Clasificarea jocurilor la vârsta preşcolară  206

8.4.1. Jocul de creaţie  206

8.4.2. Jocul cu reguli  209

8.5. Jucăria  216

Capitolul 9. Câmpul relațional al grădiniţei de copii  219

9.1. Mediul educogen al grădiniței   219

9.2. Natura relațiilor interpersonale în grădiniță  225

9.3. Colaborarea prădiniţei cu alte medii educaţionale   229

9.3.1. Colaborarea grădiniţei cu familia 229

9.3.2. Colaborarea grădiniţei cu comunitatea  232

9.3.3. Colaborarea grădiniţei cu şcoala  233

ANEXA 1      236

Biblografie: 260

ROLUL PSIHOTERAPIEI IN DIMINUAREA RISCULUI SUICIDAR LA PACIENTII DEPRESIVI

Autor: Dan Nicoara, Romulus Dan Nicoara
Editura Pro Universitaria
Colectia
An aparitie : 2024
Editia I
ISBN 978-606-26-1836-0
Nr pagini : 190
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 43 lei la Editura, 43 lei la emag, 34 lei la dzc

Descrierea editurii:

        Valoarea lucrarii consta in primul rand in abordarea complexa a metodologiei de evaluare psihologica precum si de interventie psihoterapeutica a diminuarii ideatiei si comportamentului sucidar al pacientilor depresivi internati intr-o sectie de psihiatrie – demers realizat in premiera la nivel national.

        Totodata. cercetarea de fata urmareste sa evalueze contributia calitatii vietii si a dificultatilor de reglare emotionala ca predictor si moderator a ideatiei si comportamentului suicidar la pacientii depresivi, pe de o parte, iar de pe alta parte sa evalueze contributia strategiilor de coping comportamentale cat si cognitive-emotionale ca predictor pentru severitatea riscului suicidar in cazul pacientilor depresivi. De asemenea, in cercetarea de fata se propune un program inovativ de interventie psihoterapeutica cu scopul diminuarii riscului suicidar parcurs de catre pacientii depresivi cu ideatie suicidara internati pe sectia de psihiatrie. (Prof. univ. dr. Doina COZMAN)

Cuprins:

ABREVIERI UTILIZATE ÎN TEXT  7

Introducere   9

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII   11

1. Tulburarea depresivă  13

1.1. Abordări conceptuale și terminologice  13

1.2. Diagnosticul tulburării depresive  16

1.2.1. Criterii de diagnostic – CIM-10 pentru episod depresiv   17

1.2.2. Criterii de diagnostic DSM-5 pentru episod depresiv   18

1.3. Tipologia tulburării depresive  19

1.4. Tratamentul tulburării depresive   21

2. Psihoterapia riscului suicidar la pacienții depresivi  23

2.1. Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT)  24

2.1.1. Modelul comportamental al depresiei  24

2.1.1.1. Activarea comportamentală  25

2.1.2. Modelul cognitiv al depresiei 26

2.1.2.1. Triada cognitivă 27

2.1.2.2. Scheme și distorsiunile cognitive  28

2.1.3. Structura psihoterapiei cognitive  28

2.1.4. Principiile psihoterapiei cognitive  28

2.1.5. Psihoterapia cognitiv-comportamentală pentru prevenirea sinuciderilor (CBT-SP)  29

2.1.6. Psihoterapia cognitivă bazată pe mindfulness (MBCT)  31

2.2. Psihoterapia comportamentală dialectică (DBT) 33

2.2.1. Abordări conceptuale și terminologice  34

2.2.2. Strategii dialectice de intervenţie psihoterapeutică 35

2.3. Теraріa іntеrреrѕоnală  36

2.3.1. Abordări conceptuale și terminologice  37

2.3.2. Principiile și fazele psihoterapiei interpersonale  37

2.3.3. Tipuri de psihoterapie interpersonală  38

2.3.3.1. Psihoterapia interpersonală pentru adulţi  38

2.3.3.2. Psihoterapia interpersonală pentru adolescenţi 38

2.3.3.3. Psihoterapia interpersonală pentru vârstnici  39

CONTRIBUŢIA PERSONALĂ 41

1. Ipoteza de lucru/obiective 43

2. Metodologie generală 46

3. Studiu 1. Calitatea vieții şi dificultățile de reglare emoțională ca moderatori ai ideaţiei suicidare la pacienții depresivi   56

3.1. Introducere   56

3.2. Ipoteza de lucru   57

3.3. Material și metodă  58

3.4. Rezultate   58

3.4.1. Caracteristicile socio-demografice şi clinice ale lotului de pacienţi 58

3.5. Discuții   86

3.6. Concluzii  89

4. Studiu 2. Strategii de coping cognitiv-comportamentale ca predictor al severității riscului suicidar  91

4.1. Introducere  91

4.2. Ipoteza de lucru   92

4.3. Material şi metodă   92

4.4. Rezultate   93

4.4.1. Caracteristicile socio-demografice și clinice ale lotului de pacienți 93

4.5. DISCUŢII  116

4.6. CONCLUZII   118

5. Studiu 3. Strategii de coping cognitiv-emoţional ca predictor al severității

riscului suicidar  120

5.1. Introducere 120

5.2. Ipoteza de lucru  123

5.3. Material şi metodă   124

5.4. Rezultate  124

5.4.1. Caracteristicile socio-demografice și clinice ale lotului de pacienți  124

6. Studiu 4. Testarea experimentală a unui model scurt de intervenţie psihoterapeutică pentru reducerea comportamentului şi ideaţiei suicidare la pacienţii depresivi internaţi pe secţia de psihiatrie 149

6.1. Introducere  149

6.2. Ipoteza de lucru  150

6.3. Material şi metodă  151

6.4. Rezultate  155

6.4.1. Caracteristicile socio-demografice şi clinice ale lotului de pacienți 155

6.5. Discuţii  178

6.6. Concluzii  180

7. Discuţii generale  181

8. Concluzii generale  184

9. Originalitatea şi contribuţiile inovative ale tezei 187

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE  189

ISTORIA PEDAGOGIEI. Idei și doctrine pedagogice fundamentale

Autor: Constantin Cucos
Editura Polirom
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie : 2001, 2017
Editia a II-a rev. si adaugita
ISBN 978-973-46-7111-3
Nr pagini : 352
Format 160 x 235
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici

Descrierea editurii:

        Volumul oferă o introducere în istoria celor mai reprezentative idei şi concepţii pedagogice, completată în această nouă ediţie de abordarea principalilor reprezentanţi ai pedagogiei autohtone. O extindere problematică firească, întrucît şi în perimetrul gîndirii româneşti despre educaţie s-au manifestat puncte de vedere deosebit de consistente, convergente cu cele existente pe plan universal, însă racordate la elemente socioculturale specifice. Istoria pedagogiei se adresează în primul rînd studenţilor de la facultăţile cu profil didactic, celor de la secţiile de pedagogie, psihopedagogie, psihologie în special, dar şi tuturor viitorilor profesori, indiferent de specializarea lor, precum şi formatorilor interesaţi de evoluţia teoriilor despre educaţie.

Cuprins:

Introducere  7

Unitatea de curs nr. 1. Antichitatea clasica  11

1. Socrate (469-399 i.Hr.)  12

2. Platon (427-347 i.Hr.)  16

3. Aristotel (384-322 i.Hr.)  30

4. Marcus Fabius Quintilianus (35-95 d.Hr.)  35

Unitatea de curs nr. 2. Pedagogia crestina (I)   43

1. Premise biblice 44

2. Exemplaritatea paideica a lui lisus Hristos  50

Unitatea de curs nr. 3. Pedagogia crestina (II)

Educatia in gandirea parintitor bisericii si a filosofilor crestini  63

3. Clement Alexandrinul (150-215 d.Hr.) 64

4. Tertulian (160-240 d.Hr.)  67

5. Origene (185-254 d.Hr.) 70

6. Vasile cel Mare (330-379 d.Hr.)  72

7. Grigore din Nazianz (329-390 d.Hr.) 716

8. Ioan Gura de Aur (344-407 d.Hr.) 78

9. Ieronim (345-419 d.Hr.)  81

10. Augustin (354-430 d.Hr.)  84

11. Toma de Aquino (1225-1274)  87

Unitatea de curs nr. 4. Renasterea si Reforma  95

1. Erasmus din Rotterdam (1467-1536)  96

2. Francois Rabelais (1494-1553) 99

3. Juan Luis Vives (1492-1540)  105

5. Michel de Montaigne (1533-1592) 109

6. Thomas Morus (1478-1535)  114

7. Tommaso Campanella (1568-1639)  116

Unitatea de curs nr. 5. Pedagogia clasica (I) 123

1. Jan Amos Comenius (1592-1670) 124

2. Francois de Salignac de la Mothe-Fénelon (1651-1715) 136

3. John Locke (1632-1704)  140

4. Immanuel Kant (1724-1804) 146

Unitatea de curs nr. 6. Pedagogia clasica (II)  155

5. Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) 156

6. Johann Heinrich Pestaiozzi (1746-1827) 168

7. Johann Friedrich Herbart (1776-1841)  176

8. Friedrich Wilhelm August Frdébel (1782-1852) 181

9. Herbert Spencer (1820-1903)  186

10. Lev Nikolaevici Tolstoi (1828-1910) 190

11. Konstantin Dmitrievici Usinski (1824-1871) 193

Unitatea de curs nr. 7. Reactii la pedagogia clasica  199

PEDAGOGIA EXPERIMENTALA 200

1. Alfred Binet (1857-1911) 200

2. Ernst Meumann (1862-1915)  203

3. Wilhelm August Lay (1862-1926)  207

SECOLUL COPILULUI  209

1. Ellen Key (1849-1926) 209

Unitatea de curs nr. 8. "Educatia noua" (I)  215

1. Maria Montessori (1870-1952)  217

2. Ovide Decroly (1871-1932)  222

3. Edouard Claparéde (1873-1940)   225

Unitatea de curs nr, 9. "Educatia noua" (II) 233

4. Adolphe Ferriére (1879-1960) 234

5. Roget Cousinet (1881-1973)  237

6. Célestin Freinet (1896-1966) 241

Unitatea de curs nr. 10. Alte repere pedagogice in secolul XX  251

1. Emile Durkheim (1858-1917)  252

2. John Dewey (1859-1952)  258

3. Eduard Spranger (1882-1963)  265

4. Anton Semionovici Makarenko (1888-1939)  269

Unitatea de curs nr. 11. Reprezentanti ai pedagogiei romanesti 277

1. Spiru Haret (1851-1912)  278

2. Ion Gavanescul (1859-1949)  284

3. Vladimir Ghidionescu (1878-1948)  289

4. George G. Antonescu (1882-1955) 293

5. Onisifor Ghibu (1883-1972)  299

6. Grigote Tabacaru (1883-1939)  306

7. losif Gabrea (1893-1976)  312

8. Ion C. Petrescu (1892-1967)  316

9. Stefan Barsdnescu (1895-1994)  322

10. Constantin Narly (1896-1956)  333

Bibliografie  341