INTRODUCERE IN PEDAGOGIA PRESCOLARA

Autor: Adina Glava, Catalin Glava
Editura Dacia
Colectia: Seria Didactica
An aparitie : 2002
Editia I
ISBN 973-35-1471-3
Nr pagini : 280
Format 145 x 205
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd 

Descrierea editurii:

        Pedagogia prescolara reprezinta,in aria stiintelor educatiei,un domeniu inca suficient abordat,specialistii psiho-pedagogi apropiindu-se mai degraba de varstele scolare,drept pentru care aparitia unei lucrari care se doreste a fi o introducere in pedagogia invatamantului prescolar nu poate sa fie decat bine venita.Cercetarile din ultimele decenii din domeniul stiintelor educatiei afirma importanta interventiei educationale precoce in dezvoltarea personalitatii individului si impun abordarea psiho-pedagogica a educatiei prescolare la standarde academice.

                                                                                       Miron Ionescu

Cuprins:

Cuvânt Înainte  5

Capitolul 1. Repere în dezvoltarea psihofizică a copilului preşcolar  9

1.1. Vârsta copilăriei mijlocii. Caracterizare psihodinamică  9

1.2. Dezvoltarea cognitivă a copilului preşcolar  11

1.2.1. Achiziţii şi limitări cognitive la vârsta preşcolară  11

1.2.2. Orientări contemporane în explicitarea caracteristicilor cognitive specifice vârstei preșcolare  18

1.3. Dezvoltarea socio-afectivă a copilului preşcolar  20

1.4. Dezvoltarea motricităţii şi repere ale creşterii copilului preşcolar   23

Capitolul 2. Cunoaşterea psihologică a copilului preşcolar   27

2.1. Importanţa cunoaşterii psihologice a copilului  27

2.2. Funcţiile acţiunii de cunoaştere psihopedagogică  28

2.3. Cunoaşterea psihopedagogică - criterii de eficienţă  30

2 4. Metode de cunoaştere a copilului preşcolar  31

2.4.1. Metode de cunoaştere prin analiza conduitei şi a activităţii  32

2 4.2. Metode de cunoaştere care solicită colaborarea subiectului studiat 37

2 4.3. Metode şi tehnici de organizare a informaţiei  40

Capitolul 3. Grădiniţa de copii - istoric şi actualitate   49

3.1. Specificul educaţiei în grădiniţa de copii  49

3.2. Caracteristici ale procesului educaţional din grădiniţa de copii  53

3.3. Tipuri de instituţii preşcolare  54

3.4. Regimul zilnic în grădiniţa de copii — valenţe formative  56

3.5. Perspective istorice şi alternative educaţionale în învățământul preşcolar  58

3.5.1. J. J. Rousseau și şcoala Naturii  59

3.5.2. Friedrich Froebel şi mişcarea pentru educaţie preşcolară   60

3.5.3. Maria Montessori şi Casa Copiilor  62

3.5.4. Tehnicile Freinet  64

3.5.5. John Dewey şi pragmatismul funcţional  67

3.5.6. Pedagogia Waldorf  69 

3.6. Tendinţe şi direcții de dezvoltare a educaţiei preşcolare 70

Capitolul 4. Principiile educaţiei preşcolare   79

4.1. Principiul predării interdisciplinare a conținuturilor educaţiei preşcolare   80

4.2. Principiul medierii învăţării în cadrul procesului de învățământ  82

4.3. Principiul diferențierii şi individualizării curriculare  84

4.4. Principiul considerării copilului ca un întreg  87

4.5. Principiul respectării depline a drepturilor copilului  89

Capitolul 5. Finalitățile educației preşcolare  94

5.1. Cadrul definirii finalităților educaţiei preşcolare 94

5.2. Nivele de definire a finalităţilor 95

Capitolul 6. Curriculum-ul preşcolar  106

6.1. Noţiunea de curriculum şi specificul ei în învățământul preşcolar  106

6.2. Principiile abordării curriculare a procesului instructiv-formativ din grădiniţă  108

6.3. Tipuri de curriculum preşcolar  110

6.4. Elemente de proiectare curriculară a activității didactice din grădiniţă 116 

6.5. Curriculum-ul integrat - modalitate inovatoare de proiectare a curricu-lum-ului  119

6.5.1. Valenţe formative şi provocări ale abordării integrate a curricu-lum-ului 120

6.5.2. Nivele ale integrării curriculare  121

6.5.3. Procese adaptative necesare abordării integrate a curriculum-ului 122

6.5.4. Modele ale integrării curriculare  126

6.5.5. Nuclee de integrare curriculară  129 

6.6. Proiectarea pe teme şi metoda proiectelor - modalităţi de organizare transdisciplinară a conţinuturilor 130

6.7. Criterii de pertinenţă a conţinuturilor integrate  135

6.8. Exigenţe curriculare în categoria de activitate „Educarea limbajului”  139

6.8.1. Noi orientări în practica educării limbajului în grădiniță  139

6.9. Exigenţe curriculare în categoria de activitate „Matematică”  147

6.10. Exigenţe curriculare în categoria de activitate „Cunoaşterea mediului"  157

6.11. Exigenţe curriculare ale categoriei de activitate „Educaţia pentru societate” 162

6.12. Exigenţe curriculare ale categoriei de activitate „Activităţi practice şi elemente de educaţie casnică”  167

6.13. Exigenţe curriculare ale domeniului de activitate al „Educaţiei estetice” 170

6.14. Exigenţe curriculare ale domeniului de activitate „Educaţie fizică”  175

Capitolul 7. Forme de organizare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă  182

7.1. Activităţile comune 182

7.2. Activităţile alese de copii  185

7.3. Activităţile opționale  187

7.4. Activităţile specifice programului de după-amiază   189

Capitolul 8. Jocul - dominantă a vârstei preşcolare 190

8.1. Repere ale evoluţiei concepţiei asupra activităţii de joc  191

8.2. Natura jocului ca activitate fundamentală a preşcolarilor  194

8.3. Evoluţia jocului la vârsta preşcolară   199

3.4. Clasificarea jocurilor la vârsta preşcolară  206

8.4.1. Jocul de creaţie  206

8.4.2. Jocul cu reguli  209

8.5. Jucăria  216

Capitolul 9. Câmpul relațional al grădiniţei de copii  219

9.1. Mediul educogen al grădiniței   219

9.2. Natura relațiilor interpersonale în grădiniță  225

9.3. Colaborarea prădiniţei cu alte medii educaţionale   229

9.3.1. Colaborarea grădiniţei cu familia 229

9.3.2. Colaborarea grădiniţei cu comunitatea  232

9.3.3. Colaborarea grădiniţei cu şcoala  233

ANEXA 1      236

Biblografie: 260

HOMO LUDENS. Incercarea de determinare a elementului ludic al culturii

Autor: Johan Huizinga
Editura Humanitas
Colectia In afara colectiilor
An aparitie : 1977 (ed. Univers),1998, 2002, 2003, 2007, 2012, 2023
Editia a VII-a
Editia originala: Homo ludens : proeve ener bepaling van het spelelement der cultur
Traducerea H.R. Radian
ISBN 978-973-50-8189-8
Nr pagini : 348
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 42 lei la Editura, 42 lei la clb, 42 lei la libris
Disponibilitate BCU
pdf aici (ed.2018)

Descrierea editurii:

        „Prin formaţia şi activitatea sa, Huizinga apare în cultura secolului al XX-lea ca un descendent al lui Jacob Burckhardt. El înfăptuieşte, ca şi acesta, o foarte savantă, dar totodată lipsită de pedanterie sinteză între istoria cultural-politică şi aceea artistică a Occidentului – de unde şi altitudinea discursului său, care atinge adesea sfera celor mai cuprinzătoare vorbiri despre cultura şi spiritualitatea europeană. Homo ludens stă prinsă în cumpăna dintre o nostalgie şi un ideal. Adevărul ei istoric nu este de găsit decât scormonind la rădăcinile civilizaţiei noastre; conceptul ei desăvârşit nu poate fi decât rodul unei prospecţii, al locului pe care istoria nu l-a atins încă şi unde spiritul ludic se va altoi direct pe trunchiul activităţilor fără de care nici o societate nu poate fi gândită. Formula trecerii din regnul necesităţii în cel al libertăţii are în fond un iz ludic.“ — GABRIEL LIICEANU

        Johan Huizinga (1872-1945) a fost istoric olandez. A studiat literaturile orientale la Groningen, apoi la Leipzig, afirmandu-se in 1897 cu o teza despre teatrul indian. In 1897–1905 preda istoria la o scoala din Haarlem. Dupa succesul inregistrat cu volumul Originile orasului Haarlem (1905), este numit profesor de istorie medievala si contemporana la Universitatea din Groningen. Din 1915 pana in 1942 este profesor la Universitatea din Leiden. In 1938 este ales vicepresedinte al Comitetului international pentru cooperare intelectuala al Ligii Natiunilor. Arestat de nazisti in 1941, este eliberat in 1942, dar i se interzice sa revina la Leiden. Moare la De Steeg, in februarie 1945.

Cuprins:

PRELIMINARII LA O ÎNȚELEGERE A DEMNITÃȚII JOCULUI ÎN LUMEA CULTURII de Gabriel Liiceanu / 5 

NOTÃ BIOBIBLIOGRAFICÃ / 23 

NOTA TRADUCÃTORULUI / 29 

INTRODUCERE / 35 

I. NATURA ȘI IMPORTANȚA JOCULUI CA FENOMEN DE CULTURÃ / 39 

Jocul: o noțiune primarã și o funcție plinã de tâlc – Temeiurile biologice ale jocului – Explicațiile nu sunt concludente – „Hazul“ jocului – A se juca: un act spiritual – Jocul ca mãrime culturalã – Cultura sub specie ludi – Jocul: o categorie foarte autonomã – Jocul se situeazã în afara tuturor celorlalte categorii – Jocul și frumusețea – Jocul: o acțiune liberã – „Doar“ joacã – O acțiune dezinteresatã – Jocul, limitat în timp și în spațiu – Spațiul de joc – Jocul creeazã ordine – Încordare – Regulile jocului: întru totul obligatorii – Puterea jocului de a crea grupuri – Abolirea vieții obișnuite – Luptã și spectacol – Jocul sacru realizeazã ceea ce se înfãțișeazã – El întreține ordinea cosmicã prin faptul cã o întruchipeazã – Concepția lui Frobenius cu privire la jocul cultual – Drumul de la emoție la jocul sacru – Defectul explicației lui Frobenius – Joc și sfințenie – Platon numește factorul sacru un joc – Locul consacrat: un spațiu de joc – Sãrbãtoarea – Acțiunea sacrã: formal, un joc – Starea de spirit ludicã și consacrarea – Gradul de seriozitate al acțiunilor sacrale – Echilibru labil între consacrare și joc – Credința și jocul – Credința copiilor și credința sãlbaticilor – Metamorfoza jucatã – Sfera credinței primitive – Joc și mister religios.

II. CONCEPEREA ȘI EXPRIMAREA NOȚIUNII DE JOC LA NIVEL LINGVISTIC / 76

Noțiunea „joc“ nu este echivalentã în fiecare limbã – O noțiune generalã „joc“ devine conștientã abia târziu – Noțiunea „joc“ rãspânditã uneori în numeroase cuvinte – Cuvintele pentru „joc“ în grecește – și întrecerea e un joc – Cuvintele pentru „joc“ în sanscritã – Cuvintele pentru „joc“ în chinezã – Cuvintele pentru „joc“ în limba blackfoot – Deosebiri în limitarea noțiunii de „joc“ – Exprimarea jocului în japonezã – Concepția japonezã despre viațã în formã ludicã – Limbile semitice – Latina și limbile romanice – Limbile germanice – Rãspândirea și diluarea noțiunii de „joc“ – A [se] juca și a [se] lupta – Jocul mortal – Jocul și dansul sacrificial – Jocul în înțeles muzical – Jocul în înțeles erotic – Cuvântul și noțiunea de „seriozitate“ – Seriozitatea: o noțiune complementarã – Jocul este noțiunea primarã și primitivã. 

III. JOCUL ȘI COMPETIȚIA CA FUNCȚII CREATOARE DE CULTURÃ / 101 

Cultura ca joc, nu cultura din joc – Numai jocul de societate este rodnic pentru culturã – Jocul antitetic – Valoarea culturalã a jocului – și întrecerea serioasã rãmâne joc – Principalul este câștigul însuși – Motivul nu este o dorințã directã de putere – Premiu, mizã, câștig – A îndrãzni, șansã, a paria – Câștigul prin înșelãciune – Rãmãșag, negoț condiționat, asigurare – Alcãtuirea antiteticã a comunitãții arhaice – Cult și întrecere – Vechile sãrbãtori chineze ale anotimpurilor – Structura agonalã a civilizației chineze – Jocul câștigat determinã mersul naturii – Semnificația sacrã a jocului de noroc – Potlatch – Întrecerea în nimicirea propriului bun – Potlatch: o luptã pentru onoare – Temeiurile sociologice ale potlatch-ului – Potlatch: un joc – Jocul pentru faimã și onoare – Kula – Onoare și virtute – Noțiunea arhaicã a virtuții – Virtute și noblețe – Turnire satirice – Prestigiu prin etalarea bogãției – Lupte arabe vechi pentru onoare – Mofakhara – Monafara – Lupta satiricã greacã și cea germanã veche – „Compararea bãrbaților“ – Gelp și Gab – Gaber ca joc de societate – Epoca agonalã dupã concepția lui Burkhardt – Concepția lui Ehrenberg – Agonul grec în context etnologic – Ludi romane – Semnificația agonului – De la jocul competitiv la culturã – Slãbirea funcției agonale – În calitatea ludicã rezidã explicația.

IV. JOCUL ȘI JUSTIȚIA / 144 

Procesul judiciar ca întrecere – Tribunalul și spațiul de joc – Justiția și sportul – Justiția, oracolul, jocul de noroc – Prezicerea destinului – Cumpãna justiției – Dike – Destinul și șansa – Judecata lui Dumnezeu – Competiția pentru dreptate – Competiția pentru mireasã – Procesul judiciar și rãmãșagul – Procesul judiciar ca luptã cu ajutorul cuvântului – Lupta eschimosã cu ajutorul tobelor – Întrecerea în insulte și pledoaria – Formele vechi ale pledoariei – Caracterul ei ludic, contestat în zadar. 

V. JOCUL ȘI RÃZBOIUL / 161 

Lupta ordonatã este un joc – În ce mãsurã este rãzboiul o funcție agonalã? – Rãzboiul arhaic este în mod precumpãnitor o întrecere – Lupta singularã înaintea sau în timpul bãtãliei – Lupta singularã a regilor – Lupta singularã judiciarã – Duelul particular – și duelul este o sentințã agonalã – Rãzboiul arhaic este sacral și agonal – Înnobilarea rãzboiului – Rãzboiul ca întrecere – Puncte de onoare – Amabilitãți fațã de inamic – Stabilirea de comun acord a datei bãtãliei – Point d’honneur și interesul strategic – Ceremonie și tacticã – Încãlcarea restricțiilor – Elementul ludic în dreptul internațional – Reprezentãri de vieți eroice – Ruskin pe urma rãzboiului – Valoarea culturalã a idealului cavaleresc – Jocul cavalerismului. 

VI. JOCUL ȘI ÎNȚELEPCIUNEA / 185 

Întrecerea în înțelepciune – Cunoașterea lucrurilor sfinte – Concursul enigmistic – Ghicitori cosmice – Înțelepciunea sacrã ca operã de artã – Ghicitoarea și recolta – Ghicitoarea de supraviețuire – Duel de întrebãri pentru salvarea vieții – Natura soluțiilor – Amuzament și doctrinã consacratã – Alexandru și gimnosofiștii – Dialogul de întrebãri – Întrebãrile regelui Menandru – Duelul enigmistic și catehismul – Întrebãrile împãratului Frederic II – Enigmistica și filozofia – Caracterul enigmistic al filozofiei timpurii – Mit și filozofie – Cosmosul ca luptã – Procesul cosmic ca proces judiciar. 

VII. JOCUL ȘI POEZIA / 204 

Sfera poeziei – Poezia: o funcție vitalã a culturii – Vates – Poezia s-a nãscut în joc – Jocul poetic social – Inga fuka– Pantun – Hai-kai – Formele luptei poetice – Les Cours d’amour – Probe poetice – Improvizația – Doctrinele în formã poeticã – Texte juridice poetice – Poezia și dreptul – Conținutul poetic al mitului – Mitul poate fi serios? – Mitul reprezintã o fazã ludicã a culturii – Tonul Eddei noi – Toate formele poetice sunt forme ludice – Motivele poetice și motivele ludice – Poezia exercitatã în întrecere – Limbajul poetic este un limbaj ludic – Metafora poeticã și jocul – Obscuritatea poeticã – Lirica este de felul ei obscurã. 

VIII. FUNCȚIA IMAGINAȚIEI / 227 

Personificarea – Gigantul ancestral – Este oare personificarea vreodatã întru totul serioasã? – Alegorie scolasticã sau concepție primitivã? – Figuri abstracte – Sãrãcia la Sfântul Francisc – Valoarea ideaticã a alegoriilor medievale – Personificarea ca habitus general – Oameni și zei cu chip de animale – Elementele poeziei sunt elemente ludice – Exagerarea liricã – Exorbitantul – Drama ca joc – Originea agonalã a dramei – Atmosfera dionisiacã. 

IX. FORMELE LUDICE ALE FILOZOFIEI / 241 

Sofistul – Sofistul și omul miraculos – Importanța pentru cultura helenicã – Sofismul: un joc – Sofismul și ghicitoarea – Originea dialogului filozofic – Filozofi și sofiști – Filozofia: un joc al tinereții – Sofiști și retori – Temele retoricii – Disputația – Disputele medievale – Academia curții lui Carol cel Mare – școlile din secolul al XII-lea – Abaelard ca orator – Forma ludicã a activitãții școlare – Epoca polemicilor. 

X. FORMELE LUDICE ALE ARTEI / 256 

Muzica și jocul – Caracterul ludic al muzicii – Prețuirea muzicalului lipsește – Muzica: relaxare spiritualã – Aristotel despre natura și valoarea muzicii – Caracterul imitativ al muzicii – Prețuirea muzicii – Funcția socialã a muzicii – Elementul competitiv în muzicã – Dansul este joc pur – Arte muzicale și arte plastice – Limitãrile artei plastice – Prea puțin loc pentru factorul ludic – Calitatea sacralã a operei de artã – Factorul competitiv în arta plasticã – Opera de artã ca motiv literar – Dedal – Probã și ghicitoare – Întrecerile în realitate – Competiția în arta plasticã – Utilitate sau joc?

XI. CIVILIZAȚII ȘI EPOCI SUB SPECIE LUDI / 277 

Factorul ludic în civilizațiile târzii – Natura culturii romane – Elementul arhaic al civilizației romane – Statul roman pe temelii primitive – Trãsãturi de corupție în civilizația imperiului roman – Ideea de imperiu roman – Pâine și jocuri – Public spirit sau spirit potlatch? – Ecourile factorului ludic antic – Elementul ludic al culturii medievale – Elementul ludic al culturii renascentiste – Tonul Renașterii – Umaniștii – Conținutul ludic al barocului – Îmbrãcãmintea din secolul al XVII-lea – Peruca – Pudra, cârlionțul și nodul – Rococo-ul – Factorul ludic în politica secolului al XVIII-lea – Spiritul secolului al XVIII-lea – Arta secolului al XVIII-lea – Conținutul ludic al muzicii – Romantism și sentimentalism – Romantismul s-a nãscut în joc – Gradul de seriozitate al idealurilor de viațã mãrturisite – Sentimentalismul este seriozitate și totuși joc – Seriozitatea dominã în secolul al XIX-lea – Dezumflarea elementului ludic – Îmbrãcãmintea în secolul al XIX-lea – Costumul feminin – Seriozitatea secolului al XIX-lea. 

XII. ELEMENTUL LUDIC AL CULTURII ACTUALE / 306 

Actual: un termen elastic – Sportul – Activitatea sportivã organizatã – Sportul pãrãsește sfera sportivã – Jocurile ne-atletice ca sport – Bridge – Viața oamenilor de afaceri adoptã anumite trãsãturi ludice – Recordul și competiția – Elementul ludic al artei moderne – Prețuirea sporitã a artei – Pierderea și câștigul factorului ludic în artã – Conținutul ludic al științei moderne – Tendințe ludice științifice – Conținutul ludic al vieții sociale și politice – Puerilismul – Spiritul adolescentin își cântã victoria – Puerilismul nu e totuna cu jocul – Conținutul ludic al politicii – Moravuri ludice parlamentare – Partide politice – Politica internaționalã – Dreptul internațional și regula jocului – Factorul competitiv în rãzboiul modern – În aparențã: pierderea elementului ludic – Rãzboiul: un joc? – Elementul ludic este indispensabil – Oare orice este omenesc este joc? – Proba judecãții morale – Încheiere. 

INDICE / 333

PEDAGOGIA JOCULUI SI A ACTIVITATILOR LUDICE

Coord: Horatiu Catalano, Ion Albulescu
Editura Didactica Publishing House
Colectia Sinteze de pedagogie
An aparitie : 2018, 2022
Editia a II-a
ISBN 978-606-048-566-7
Nr pagini : 456
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 43 lei la Editura, 37,20 lei la elefant, 62 lei la libris

Descrierea editurii:

        Lucrarea Pedagogia jocului și a activităților ludice se află la a doua ediție (prima ediție a fost publicată în anul 2018), revăzută și adăugită cu conținuturi care se circumscriu dezvoltărilor actuale din pedagogia jocului și se adresează unui public larg, format, pe de o parte, din cadrele didactice interesate de valorificarea deplină a jocului în procesul didactic, în activitățile didactice specifice curriculumului formal și nonformal, dar și studenților, masteranzilor și doctoranzilor din domeniul Științe ale Educației, iar pe de altă parte, cititorului interesat de paradigmele multidimensionale ale fenomenului ludic, fascinat de joc la vârsta copilăriei și provocat de acesta la vârsta maturității.

        În paginile acestei lucrări ne dorim să prezentăm rezultatele unor cercetări realizate cu grade înalte de rigurozitate academică, identificate și selectate de noi din literatura de specialitate, care se circumscriu jocului din perspectivă pedagogică, dar și concluziile unor studii teoretice, studii observaționale, rapoarte de cercetare, analize și metaanalize, discuții colegiale profesionale și părți ale unor discursuri susținute de noi la diferite conferințe care au avut ca temă de dezbatere nevoia de reconsiderare a jocului din perspectivă didactică.

Cuprins:

Cuvănt-înainte 9  

I. FUNDAMENTELE ISTORICE, LINGVISTICE ŞI SOCIALE ALE JOCULUI  13

I.1. Jocul — o abordare diacronică şi polisemantică, Horatiu CATALANO  13

I.1.1. Geneza şi conceptualizarea jocului  13 

I.1.2. Dimensiunile lingvistice ale jocului 17 

I.1.3. Jocul în zorii umanitătii şi în Antichitate   18 

I.1.4. Jocul în Evul Mediu   22 

I.1.5. Jocul în Renaştere sau renaşterea jocului  25 

I.1.6. Jocul în epoca modemă şi contemporană  27 

I.1.7. Direcţii actuale de dezvoltare în pedagogia jocului  29 

Bibliografie 31 

I.2. Termenul joc în limba romănă — dinspre perspectiva etimologică înspre cea didactică, Adrian CHIRCU  35 

I.2.1. Originea şi semnificaţiile termenului joc: de la latină la romănă  35 

I.2.2. Acceptiunile pedagogice ale termenului joc   40 

Bibliografie  42 

I.3. Starea de spirit ludica, fon ALBULESCU   45 

I.3.1. O activitate productivă în planul dezvoltării   45 

I.3.2. Semnificaţii generale 47 

I.3.3. O formă de manifestare liberă a copilului   49 

I.3.4. Jocul şi munca 51 

Bibliografie 54 

II. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE JOCULUI, Ramona RADUT-TAICU  57 

II.1. Jocul şi particularitătile sale 57 

II.2. Functii specifice activităţilor ludice  59 

II.2.1. Functia de cunoaştere sau funcţia cognitivă, informativă  59 

II.2.2. Funcţia de stimulare, dezvoltare complexă a personalităţii jucătorului   60 

II.2.3. Funcţia adaptativă şi formativ-educativă  61 

II.2.4. Functia cathartică, de echilibrare şi tonifiere  63 

II.2.5. Functia terapeutică   64 

II.2.6. Functia socială  65 

II.3. Jocul ca tip de învăţare integrată. Plurivalenta jocului  67 

II.4. Taxonomii specifice domeniului ludic  69 

II.5. Exercitii aplicative  73 

Bibliografie 75 

TEORII EXPLICATIVE DESPRE GENEZA ŞI NATURA JOCULUI, Cornelia STAN  77 

III.1. Teorii despre joc .82 

III.1.1. Teorii bioantropologice  82 

III.1.1.1. Teorii bioantropologice fizice  82 

III.1.1.2. Teorii bioantropologice culturale  92 

III.1.2. Teorii psihosociologice (functionaliste) 95

III.1.2.1. Teorii afective  96 

III.1.2.2. Teorii cognitiviste şi sociocognitiviste  101

III.1.2.3. Teorii sociologizante  111 

III.2. Elemente specifice teoriilor despre joc în conceptia unor autori romani 117

III.3. Exerciţli aplicative 121

Bibliografie 122  

IV. JOCUL ŞI DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII, Adina GLAVA, Cătălin GLAVA  127 

IV.1. Repere generale pentru valentele forrnative ale jocului în planul dezvoltării personalitătii   128 

IV.1.1. Dinamica manifestărilor ludice la vărstele educatiei timpurii  130 

IV.1.2. Implicarea adultului în jocul copiilor   137 

IV.2. Jocul in primul an de viată  139 

IV.3. Jocul copilului antepreşcolar (1 — 3 ani) 143 

IV.3.1. Analiza pedagogică a unor contexte ludice adecvate vărstei antepreşcolare  146 

IV.4. Jocul la vărsta preşcolară  151 

IV.4.1. Centrarea pe învătare şi pe facilitarea învătării prin joc. Activismul în învătare la vărstele antepreşcolară si preşcolară159 

IV.4.2. Valente formative ale jucăriei ca accesoriu absolut al jocului la vărstele antepreşcolară şi preşcolară  161 

IV.5. Jocul la vărsta copilăriei mari. Jocul scolarului mic  163 

IV.5.1. Joc şi învătare la vărsta şcolară mică  164 

IV.6. Jocul la vărsta adolescentei. Jocul generatiei nativilor digitali169 

IV.7. Exercitii aplicative 174 

Bibliografie 175 

V. SPECIFICUL JOCULUI DIDACTIC ÎN CICLUL PREŞCOLAR ŞI PRIMAR, Olga CHIŞ, Luciana TRUŢA   179 

V.1. ConceptuI de joc didactic  179 

V.1.1. Importanta jocului didactic  182 

V.2. Structura, metodologia, organizarea si desfăşurarea jocului didactic  183 

V.2.1. Aspecte de pregătire şi metodica de desfăsurare a jocului didactic 183 

V.2.2. Structura jocului didactic 184 

V.2.3. Metodologia organizarii jocului 189

V.3. Categorii de jocuri didactice specifice învăţămăntului preşcolar  194

V.4. Categorii de jocuri didactice specifice învăţămăntului primar  214

V.5. Resurse materiale  223 

V.6. Exercitii aplicative  226 

Bibliografie 240 

VI. FORME DE ACTIVITATE LUDICA, Daniela-Mihaela FLORESCU, Veronica SUCIU  243 

VI.1. Jocurile şi activităţile didactice alese  243 

VI.1.1. Definiţii şi caracteristici  243 

VI.1.2. Tipologie 244 

VI.1.3. Pregătirea/organizarea/amenajarea spaţiuluii/repartizarea copiilor  259

VI.1.4. Indrumarea desfăsurarea 259 

VI.1.5. Materialele didactice necesare 260 

VI.1.7. Vizionările 265 

VI.1.8. Audiţiile 273 

VI.1.9. Şezătorile 286 

VI.1.10. Teatrul de umbre  290 

VI.2. Activităţile de dezvoltare personală  308 

VI.2.1. Rutinele  308

VI.2.2. Tranziţiile 326 

Bibliografie 328

VII. JUCARIA CA INSTRUMENT AL LUDICULUI, Ramona TAMĂIAN, Rodica BRANISTEANU  331 

VII.1. Jucăria şi rolul ei psihopedagogic .331 

VII.2. Cerinţe ale confecţionarii si ale utilizării jucăriilor   335 

VII.3. Funcţiile jucăriilor  337 

VII.4. Tipuri de jucării educationale  339 

Bibliografie 344 

VIII. SPECIFICUL JOCULUI IN ALTERNATIVELE EDUCATIONALE 345

VIII.1. Jocul - activitate de bază in Planul Jena, Monica CUCIUREANU  345 

VIII.1.1. Planul Jena - scurt istoric .345 

VIII.1.2. Principii si mod de organizare  348 

VIII.1.3. Jocul în planul ritmic de activitate  352 

VIII.1.4. O programă de introducere a jocului în scoala  353 

VIII.1.5. Jocul in practica educaţională  356 

Bibliografie 358 

VIII.2. Aspectul mediul ludic in pedagogia Waldorf, Sorin TIGAREANU  359 

VIII.2.2. Nivelurile de abordare ludică. Grădiniţa, clasele primare, gimnaziale, liceale  360 

VIII.2.3. De la jocul liber la jocul condus 363 

VIII.2.4. Metamorfozele ludicului la vărstele şcolare şi formarea complexă a pedagogilor Waldorf  365 

VIII.2.5. Sinteza si deschidere  367

Bibliografie 368 

VIII.3. Jocul in pedagogia curativă, Golăşi MIRONICA  369 

VIII.3.1. Importanţa jocului 369 

VIII.3.2. Jocul in primul septenal de viaţă 370 

VIII.3.3. Jocul in ciclul primar şi gimnaital. 379 

VIII.3.4. Concluzii 384 

Bibliografie 384 

VIII.4. Jocurile cooperative — tehnică de bază in Pedagogia Freinet, Smaranda PUŞCAŞ  385 

VIII.4.1. Generalităţi 385 

VIII.4.2. Valenţele jocului 386 

VIII.4.3. Exemple de jocuri 388 

VIII.4.4. Concluzii 392 

Bibliografie 392 

VIII.5. Specificul jocului in alternativa educaţională Step by Step (Pas cu pas), Smaranda FLOREAN  393 

VIII.5.1. Alternativa educaţională Step by Step — scurt istoric. . 393 

VIII.5.2. Principide alternativei Step by Step  394 

VIII.5.3. Managementul unei zile de şcoală în clasa Step by Step  396

VIII.5.4. Importanţa jocului In alternativa Step by Step 397

VIII.5.5. Exemple de jocuri organizate in diferite momente ale zilei in clasa Step by Step  398 

Bibliografie 408 

VIII.6. Jocul in educaţia Montessori, Ana-Maria BREZINCEANU  409

VIII.6.1. Joc şi joacă 409 

VIII.6.2. Scurt istoric 410 

VIII.6.3. Principiile Pedagogiei Montessori .411 

VIII.6.4. Mediul pregătit in Pedagogia Montessori  413 

VIII.6.5. Concluzii  417 

Bibliografie  417 

IX. JOCUL LA VĂRSTA ADULTA, Criştian STAN  419 

IX.I. Premisele dimensiunii ludice ale vărstei adulte ln societatea contemporană  419

IX.2. Tipologia jocurilor la vărsta adulta: clasificare şi exemplificări   423 

IX.3. Beneficiile jocului la vărsta adultă  437 

Bibliografie  442 

X. JOCUL CA PROCES DE MEDIERE iNTRE iNVATARE ŞI LIBERTATE, Horatiu CATALANO  445 

X.1. Jocul şi invăţarea  445 

X.2. Relaţia joc-libertate  452 

Bibliografie  455 

RETETE IMPOTRIVA INGRIJORARII. O abordare prin joc a anxietatii si fricii copiilor

Autor: Lawrence J. Cohen
Editura Trei
Colectia Psihologie practica pentru parinti
An aparitie : 2014
Editia I
Editia originala: The Opposite of Worry. The Playful Parenting Approach to Childhood, Anxietes and Fears
Traducerea Cristina Jinga
ISBN 978-606-719-012-0
Nr pagini : 280
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 33,15 lei la Editura, 28,20 lei la elefant, 39 lei la libris
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:

        Mulţi părinţi se simt neputincioşi când copiii lor devin anxioşi, mai ales când încercările de a-i linişti nu dau rezultat. Reţete împotriva îngrijorării oferă numeroase idei pentru a-i ajuta pe copii să se simtă în siguranţă şi plini de încredere. Autorul descrie cauzele şi simptomele anxietăţii copiilor şi explică modul în care copiii îşi pot depăşi chiar şi cele mai îngrozitoare frici, în cadrul unei relaţii în care iubirea şi grija părinţilor se îmbină cu empatia, relaxarea şi jocul. Pe lângă crearea şi întreţinerea conexiunii, tehnica aşezării pe podea şi cea a umplerii paharului gol, deja cunoscute, dr. Cohen ne oferă aici alte tehnici şi jocuri pe care le veţi găsi foarte folositoare: Numărătoarea inversă, Mâini-împinse, Sfoara sau Misiunea secretă sunt doar câteva dintre ele. „Aş vrea să încerc şi eu asta!" veţi spune după ce veţi termina de citit această carte.

        Lawrence J. Cohen este psiholog specializat în jocul copiilor, terapia prin joc şi parentaj, cunoscut publicului român şi din conferinţele susţinute la noi în ţară. 

        În limba română, au apărut:

Prieteni buni, duşmani aprigi. Sa intelegem viata sociala a copiilor (coautor), Herald 2013

Reţete de jocuri. De ce şi cum să te joci cu copilul tău, Trei 2012

Reţete împotriva îngrijorării. O abordare prin joc a anxietatii si fricii copiilor, Trei 2014

Arta hârjonelii. Exerciţii amuzante de practicat cu copiii (coautor), Trei 2015

Mama, sunt tachinat! Cum sa-ti ajuti copilul sa faca fata problemelor vietii sociale (coautor), Trei 2016

Cuprins:

Introducere. înfricoşător, amuzant şl sigur  9

Capitolul unu. Anxietatea în copilărie. Alertă, alarmă, analiză şi totul e-n regulă  21

Capitolul doi. Al doilea pui. Parentaj cu empatie, parentaj pentru încredere  55

Capitolul trei. Relaxarea şi joaca dezlănţuită. Anxietatea şi corpul  81

Capitolul patru. Pe muchie. Abordare şi evitare  117

Capitolul cinci. Or. Spock sau Mr. Spock. Emoţii exprimate şi refulate  151

Capitolul şase. "Ce-ar fi dacă" versus "Ce este". Punerea la îndoială a gândurilor anxioase  182

Capitolul şapte. De la monştrii de sub pat la îngrijorarea permanentă. Gestionarea celor mai des întâlnite frici ale copiilor  212

Capitolul opt. Regăsirea bucuriei. De la anxietate, îngrijorare şi frică la conexiune şi încredere  255

Mulţumiri  274

COPILUL SI JOCUL

Autor: Jean Chateau
Editura Didactica si Pedagogica
An aparitie : 1967
Editia I
Editia originala: L'enfant et le jeu
Traducerea Dan Rautu
Nr pagini : 220
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd

Despre autor:

        Jean Château (1908 - 1990), a fost psiholog și profesor in cadrul Universitatatii din Bordeaux. Impreuna cu Gaston Mialaret și Maurice Debesse, a contribuit la introducerea cursurilor de științe educaționale la universitate. Sursa .

Cuprins:

Prefata  3

Introducere: De ce se joaca copilul?   7

Cap. I. Jocul si celalalt  43

A. Atractia catre cel mai mare  43

B. Formarea grupului  59

Cap. II. Disciplina jocului  79

A. Regula si ordinea  79

B. Obstacole in calea disciplinei  96

C. Obiectul, adultul si grupul  109

D. Originea regulilor jocului  118

Cap. III. Jocurile, varstele si caracterele  145

A. Jocurile si caracterele  145

B. Jocurile si varstele  163

Concluzii. Rolul pedagogic al jocului  191

Bibliografie  217

JOACA. Solutii distractive pentru buna dezvoltare a copiilor in primii cinci ani

Autor: Amanda Gummer
Editura Trei
Colectia Psihologie practica pentru parinti
An aparitie : 2016
Editia I
Editia originala: Fun Ways to Help Your Child Develop in the First Five Years
Traducerea Ruxandra Vișan
ISBN 978-606-719-811-9
Nr pagini : 208
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 27,55 lei la Piata de carte, 29 lei la cartepedia, 

Descrierea editurii:

        Educaţia poate fi relaxantă şi distractivă atât pentru copil cât şi pentru părinte, odată ce deţinem bagajul minim necesar de cunoştinţe despre etapele dezvoltării copilului şi un set de metode simple şi eficiente pentru a ieşi din încurcături precum crizele de furie într-un magazin aglomerat sau manifestările de gelozie între fraţi.

        Interactivă, clară şi instructivă, această carte ne arată cum putem stimula imaginaţia, creativitatea, vorbirea sau abilităţile practice ale copiilor într-un mod jucăuş, cum şi de ce să selectăm din noianul de jucării de pe piaţă şi, pe scurt, la ce să ne aşteptăm şi cum să interacţionăm cu copilul în funcţie de vârsta şi de pragul său de dezvoltare.

        Considerată a fi expertul Nr. 1 al Regatului Unit în materie de dezvoltarea copiilor, Dr. Amanda Gummer are o experienţă de peste 20 de ani în consilierea psihologică a părinţilor şi copiilor şi este o prezenţă constantă în mass-media britanică.

Cuprins:

Introducere    9

Capitolul Unu: începuturi Jucăuşe (0-2 luni)    17

Capitolul Doi: Provocări senzoriale (2-6 luni)    41

Capitolul Trei: Mâncăm şi ne jucăm (6-12 luni)    61

Capitolul Patru: In mişcare (12-18 luni)    79

Capitolul Cinci: Imaginaţia (18-24 luni)    99

Capitolul Şase: Limbajul (2-3 ani)    121

Capitolul Şapte: Dezvoltarea socială (3-4 ani)    143

Capitolul Opt: Să începem şcoala (de la 4 ani în sus)    169

Remarci finale    195

Anexă. Cântece şi poezii pentru copii    197

Mulţumiri    203

LASATI COPIII SA SE JOACE. Joaca este esentiala pentru dezvoltarea fizica, cognitiva si emotionala a copiilor

Autor: Pasi Sahlberg, William Doyle
Editura Didactica Publishing House
An aparitie : 2022
Editia I
Editia originala: Let the Children Play
Traducerea Anca Zaharia
ISBN 978-606-048-439-4
Nr pagini : 472
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 34,80 lei la Editura, 40,60 lei la elefant, 58 lei la libris

Descrierea editurii:

        Doua culturi, doua sisteme educationale, doi cercetatori... Adunate laolalta intr-o carte, toate acestea au dus la o cercetare duoetnografica de amploare, sustinuta atat de literatura de specialitate, cat si de o serie de interviuri relevante pentru tema abordata. Concluzia? Toate argumentele converg spre aceeasi idee - importanta jocului pentru dezvoltarea copiilor. Mai mult chiar, joaca faciliteaza invatarea si relatiile interpersonale, elimina stresul si rezultatele slabe la invatatura, relaxeaza si imbogateste spiritul.

        Pasi Sahlberg este profesor de politică educațională la Institutul Gonski pentru Educație al Universității din New South Wales, Sydney, Australia. Este un educator, autor, vorbitor și savant de renume mondial și una dintre cele mai respectate autorități din lume în domeniul îmbunătățirii educației.

        William Doyle este cel mai bine vândut autor și producător TV din New York Times . Din 2015, este bursier Fulbright, bursier în rezidență și lector în mass-media și educație la Universitatea din Finlanda de Est și consilier al Ministerului Educației și Culturii din Finlanda.

Sursa 

Cuprins:

Prefaţă de Sir Ken Robinson xi

Mulţumiri xix 

1. Epoca de aur a copileriei  1 

2. Povestea a doi taţi  15 

3. Puterea de învăţare a jocului  .43 

4. „Microbul" care ucide jocul 101 

5. De ce copiii nu se mai joacă la scoală? 137 

6. O tragedie americană: moartea recreaţiei  181 

7. Războiul mondlal împotriva jocului 207 

8. Experimentele de joc în stil finlandez. 227 

9. Marile experimente de joc din lume 273 

10. Jocul in scolile de măine 327 

Anexă: Carta copiilor 383 

Note 387 

Bibliografie selectivă 417 

Despre autori 433 

Index. 435 

PSIHOLOGIA JOCULUI

Autor: D. B. Elkonin
Editura Didactica si Pedagogica

Colectia Pedagogia secolului XX
An aparitie : 1980
Editia I
Editia originala: 
Traducerea Grigore Nicola, Ludmila Slifca
Nr pagini : 336
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU

Despre autor:

        Daniil Borisovich Elkonin (1904 - 1984), Doctor în Psihologie, a fost un remarcabil psiholog rus specialist în domeniul psihologiei copilului si autor al teoriei periodizării dezvoltării mentale. A apartinut acelei glorioase galaxii de psihologi sovietici apartinand scoalii stiintifice a lui L. S. Vygotsky. Sursa

Cuprins:

Din partea autorului 5

Capitolul I. Obiectivul cercetării: forma desfăşurată a activItătii de joc la copil 13

1. Noţiunea de  „joc". Jocul şi formele primitive ale artei 13

2. Unitatea fundamentală de analiză a formei desfăşurate a activităţii de joc. Natura socială a jocului cu roluri  22  

Capitolul II. Consideratii asupra istoriei aparitiei joculul cu roluri   35 

1. Din istoria jucăriei   35 

2. Originea istorică a formei deşfăşurate a activităţii de joc   42

 

Capitolul III. Teorii despre joc 70 

1. Teorii generale ule jocului K. Gross şi F. Buytendijk ,   70 

2. Teoria şl problemele cercetării jocului la copli  99

3. Problemele psihologiei jocului in ştiinţa psihologică sovietică .151 

Capitolul IV. Apariţia jocului in ontogeneză   105 

1. Dezvoltarea mişcarilor, operatiilor şi comunicăril cu adultii in primul an de viaţă   165

2. Particularitaţile comunicărli copilului cu aduljii in cursul dezvoltării acţiunilor obiectuale şi aparitia premiselor jocului cu roluri   172 

Capitolul V. Dezvoltarea jocului la varsta preşeolară   184 

1. Definirea complexă a dezvoltării jocului   184 

2. Rolul şi situatia imaginară: semnificaţia lor pentru motivatia activitatii de joc190 

3. Crearea experimentală a premiselor jocului cu roluri 157 

4. Deavoltarea rolului in joc   211 

5. Obiect- acţiune-cuvint (cu privire la problema simbolismului in jocul cu roluri)   247 

6. Dezvoltarea raporturilor copil-reguli in cadrul jocului  270 

Capitolul VI. Jocul şi dezvoltarea psihica   300 

1. Jocul şi dezvoltarea sferei motivational-dinamice   303 

2. Jocul şi invingerea „egocentrismului cognitiv"  307 

3. Jocul şi dezvoltarea acţiunilor mintale  313 

4. Jocul şi dezvoltarea comportamentului voluntar  316 

Anexa. Din notiţele-conspect ale lui L.S. Vigotski la prelegerile de psihologia copiilor de virstă preşcolară   320 

Bibliografie  329 

ALTE 101 TEHNICI FAVORITE ALE TERAPIEI PRIN JOC

Autor: Heidi Gerard Kaduson, Charles E.Schaefer
Editura Trei
Colectia Psihologia pentru toti
An aparitie : 2018, 2020
Editia a II-a
Editia originala: 101 More Favorite Play Therapy Techniques, volume 2
Traducerea Camelia Dumitru
ISBN 978-606-40-0933-3
Nr pagini : 568
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 58,65 lei la Editura, 58,65 lei la elefant, 65,55 lei la libris
Disponibilitate BCU (ed.2018)

Descrierea editurii:

        Experiența terapeuților care folosesc jocul cu copiii reprezintă o resursă de idei, în mare parte nefolosită, pentru îmbunătățirea practicii terapiei prin joc. În acest al doilea volum de tehnici de joc, terapeuți renumiți prezintă alte 101 tehnici favorite utilizate în lucrul cu copiii, descriind scopul urmărit și ilustrând prin exemple modul în care acestea pot fi puse în practică.

        Cititorul poate descoperi: tehnici ale imaginației, care includ folosirea imageriei ghidate și a imaginației; tehnici narative, care ilustrează folosirea diverselor jocuri și metode pentru a îmbunătăți comunicarea verbală a copiilor; tehnici ale artelor expresive, care includ diversele procedee folosite în artă pentru a‑i ajuta pe copii să facă față traumelor și tulburărilor; tehnici ale jocului cu marionete, care ajută la exprimarea emoțiilor conflictuale; tehnici cu jucării și obiecte de joacă, ce ilustrează modul în care acestea sunt utile în jocul terapeutic; tehnici ale jocului în grup, care includ diverse metode folosite în contexte de grup.

        Acest volum se adresează atât psihologilor care lucrează cu copii, cât și celor specializați în alte domenii – asistență socială, psihologie, psihoterapie, dezvoltarea copilului, terapie recreațională și psihiatrie –, precum și părinților și educatorilor.

        Jocul este activitatea naturală a copilăriei și, posibil, cea mai eficientă modalitate de învățare. De fapt, jocul este un exercițiu pentru viața reală, oferind suficientă elasticitate pentru a răspunde oricărui număr de evenimente, oameni și situații. Deși copilul știe că jocul nu este real, într‑un fel acesta capătă proporții reale. Jocul asigură exersarea în siguranță a comportamentelor cu posibilele consecințe intrinseci din care copilul învață. Jocul asigură dezvoltarea empatiei, prin intermediul jocului de rol și al exersării comportamentale. Numeroasele nuanțe și culori ale jocului oferă un infinit număr de posibilități de exersare și învățare, care nu ar putea fi accesibile prin alte modalități. M. Boultinghouse

        Metaforele ne ajută să utilizăm cunoștințele sau experiențele deja trăite pentru a conferi sens noilor experiențe. Aplicarea directă a „metaforei terapeutice" prin intermediul narațiunii produce rezultate terapeutice. În general, povestea este o țesătură complexă de observații,învățăminte, intuiții și obiective care‑i transmit copilului un mesaj important. Nu este necesar ca cei mici să încerce să tragă concluzii din povestea care le este prezentată; ei pătrund cu ușurință în lumea ei, prin puterea imaginației. Această puterea imaginației reprezintă elementul schimbării și al vindecării. Metaforele poveștii activează imaginația copilului cu scopul vindecării prin putere, cunoaștere de sine și transformare. J.A. Marvasti

        Heidi Gerard Kaduson, specializată în intervenţia psihologică pentru copii, este director al Institutului de Formare în Terapia prin Joc din comitatul Monroe, statul New Jersey.

        Charles E. Schaefer este profesor emerit de psihologie la Fairleigh Dickinson University (New Jersey) şi cofondator al Asociaţiei pentru Terapia prin Joc din SUA. Sursa informatiilor

      La noi au fost traduse lucrarile: 

Terapia prin joc. 20 de factori cheie ai schimbarii (coautor), ASCR 2021

101 tehnici favorite ale terapiei prin joc (coautor), Trei 2015, 2020

Alte 101 tehnici favorite ale terapiei prin joc (coautor), Trei 2018, 2020

Inca 101 tehnici ale terapiei prin joc (coautor), Trei 2022

Cuprins:

Prefaţă  13

Secţiunea întâi. Tehnicile imaginaţiei  15

1. De-a bebeluşul  17

Charles E. Schaefer

2. Folosirea imageriei ghidate pentru a intensifica procesul terapiei prin joc  21

Kevin O'Connor

3. Tufa de trandafiri  28

Violet Oaklander

4. Să ne prefacem că ştim cum se face  33

S. Eileen Theiss

Secţiunea a doua. Tehnicile narative  37

5. Cuvinte pentru emoţii  39

Heidi Gerard Kaduson

6. Cărţile de joc pentru poveşti  43

Norma Y.Leben

7. Tehnica narativă cu ajutorul fetrului  48

Linda Mattingly

8. Cutia cu insigne  55

Jo Ann L. Cook

9. Tehnica narativă cu ajutorul computerului  58

N.E. Brewer

10. Folosirea metaforelor, a basmelor şi a poveştilor în psihoterapia copiilor  62

Jamshid A Marvasti

11. Metaforele verbale sau prin artă pentru copiii care trăiesc pierderea  69

Glenda E Short

12. Ghiceşte cuvântul din poveste  73

Mary Repp

13. Povestea eşarfei  76

Steve Harvey

14. Tehnica narativă cu ajutorul obiectelor  82

Jackie K. Frederiksen

Secţiunea a treia. Tehnici din artele expresive  85

15. Tehnica desenului înainte şi după  87

Donna Cangelosi

16. Baloanele cu emoţii   92

Glenda E Short

17. Artă magică  94

Ruby Walker

18. Desenul cu ghemul de lână  99

Norma Y. Leben

19. O lume din lut  103

Lynn B. Hadley

20. Visele urâte  107

L.G. Agre

21. Plăcinta personalităţii  110

Tara M. Sinclair

22. Harta vieţii  117

Glenda E Short

23. Jocul de-a arta  121

Lynn B. Hadley

24. Gloop: tratarea deprivării senzoriale  124

Neil Cabe

25. Tehnica squiggle cu lut  130

Richard Frankel

26. Plastilina de tip Play-doh  135

Lynn B. Hadley

27. Busola interioară  138

Aimee H. Short

28. Retuşuri  143

Sheri Saxe

29. Linia verticală în mijlocul paginii  147

Dolores M. Conyers

30. Crearea unei comunităţi  152

Nancy H. Cochran

31. Contururi de băieţi şi fete  158

Barbara A Turner

32. Jocul desenelor  165

Stanley Kissel

33. Creierul afectiv în culori  171

Sheldon Berger şi Jonna L. Tyler

34. Arta mâzgăliturilor  176

Leslie Hartley Lowe

35. Copacul emoţiilor  182

Joyce Meagher

36. Construieşte un tată  186

Stazan K. Sina

37. Lutul sintetic în terapia prin joc  194

Martha D. Young

Secţiunea a patra. Tehnici de folosire a jocurilor  197

38. Jocul de dame: cu reguli sau fără reguli  199

L.G. Agre

39. Învinge cronometrul  202

Heidi Gerard Kaduson

40. Jocul „Nu sparge gheaţa" şi emoţiile neplăcute  206

Donna Cangelosi

41. Alege un beţişor  210

Barbara McDowell

42. Jocul de-a hoţii  218

Steve Harvey

43. Consecinţe: cum să ajungem la adolescentul opozant  226

Neil Cabe

44. De-a v-aţi ascunselea în terapia prin joc  230

John Allan şi Mary Arme Pare

45. Spionul şi pungaşul  237

Bria Bartlett-Simpson

46. Jocul de biliard: ajutându-i pe copii să treacă dincolo de bila opt  239

Stanley Kissel

47. Emoţiile care se prăbuşesc: facilitarea relaţiei de consiliere pentru copii  247

Christina Mattise

48. Creează-ţi propriul joc de societate  252

Sandy Carter

49. Jocul de şah ca metaforă pentru alegerile de viaţă  256

Leslie Hartley Lowe

Secţiunea a cincea. Tehnici ale jocului cu marionete  261

50. Battaro şi casa marionetelor  263

Martha J. Harkin

51. Tehnica marionetelor-pivot pentru deget  271

Jo Ann L. Cook

52. Construieşte-ţi o marionetă  276

Anne Blackwell

53. Folosirea unei marionete pentru crearea unui client simbolic  282

Carolyn J. Narcavage

54. Teatrul de păpuşi  290

Marie Boultinghouse

55. Pe de-o parte şi pe cealaltă parte  297

Christina Mattise

Secţiunea a şasea. Tehnici cu jucării şi obiecte de joacă  303

56. BodySox  305

Kimberly Dye

57. Păpuşa Eu  308

Jessica Stone-Phennicie

58. Să rupem hârtia!  315

Kathy Daves

59. Jocul de-a furia  318

Patricia Davidson

60. Sculptura  321

Michael Cascio

61. Tehnica covorului fermecat  326

Dolores M. Conyers

62. Şarpele  330

Alan Lobaugh

63. Tehnica biberonului  335

Diane Murray

64. Tehnica tricoului  339

Nancy H. Cochran

65. Tehnica albumului de fotografii  346

Sueanne Brown

66. Turnul furios  349

Sheri Saxe

67. Baloanele furiei  354

Tammy Horn

68. Tehnica cutiei cu îngrijorării  359

Debbie S. Jones

69. Oraşul de carton  363

Berrell Mallery şi Randall Martin

70. Solniţele-ghicitori  370

Judith Friedman Babcock

71. Cuburile Jenga şi un aparat de fotografiat  376

Catherine G. Tiemey

72. Scutul de furie  381

Teresa A. Glatthorn

73. Folosirea cărţilor artizanale pentru a-i pregăti pe copii pentru traumele sau crizele previzibile  387

Kevin O'Connor

74. Scala trăirilor de furie  394

Joyce Meagher

75. Tropăim şi pocnim bule  397

Cathy Wunderlich

76. Dărâmarea zidurilor furiei  401

Jennifer Leonetti

77. Figurine  408

Sylvia Fisher

Secţiunea a şaptea. Tehnici de joc în grup    415

78. ElastaBlast  417

Kimberly Dye

79. Activitate pentru coeziunea grupului  420

Glenda E Short

80. Căpitanii de pe Avatar: o aventură spaţială pentru copiii care trec printr-o perioadă de schimbări  422

Tara M. Sinclair

81. Dl Urât  438

Mary May Schmidt

82. Grupul de marionete terapeutice  442

Aileen Cunliffe

83. Spectacolul de marionete  445

Glenda E Short

84. Tehnica naraţiunii comune prin intermediul jocului cu marionete în terapia de grup prin joc  447

Mitch Jacobs

Secţiunea a opta. Alte tehnici  455

85. Folosirea desenelor despre amintirile timpurii pentru a facilita analiza stilului de viaţă pentru copiii aflaţi în terapie prin joc  457

Harold M.Heidt

86. Figurina propriei persoane pentru jocul în cutia cu nisip  466

L. Jean Ley şi Jean Howze

87. Lista îngrijorărilor  472

Richard Sloves

88. Albumul meu de bebeluş  481

Karen Pitzen

89. Fluierul sau flautul dulce  486

Robert W. Freeman

90. Un nou început — ceremonia rochiei de mireasă  495

Patricia B. Grigoryev

91. Terapia prin joc şi animalele de companie  501

Mary-Lynn Harrison

92. Douăsprezece versus una  508

Mary May Schmidt

93. Terapeutul interior  513

Patricia B. Grigoryev

94. Comentarii în direct  519

David A. Snyder

95. Tehnica liniei timpului  522

Jo Ann L. Cook

96. Procesul de încheiere a terapiei folosind metafora  526

Teresa A Glatihom

97. Centrul emoţiilor  537

Helen E. Benedict

98. Tehnica aparatului de fotografiat de unică folosinţă  545

Jo Ann L. Cook

99. Folosirea animalelor în contextul terapiei prin joc  549

S. Eileen Theiss

100. Plimbarea pentru a cumpăra popcorn  553

Allan Gonsher

101. Coterapia prin joc  559

Ann C. Levinger

 

Despre coordonatori  564