03/10/2022

DON JUAN SAU PAVLOV? Eseu despre comunicarea publicitara

Autor: Claude Bonnange, Chantal Thomas
Editura Trei
Colectia Repere în publicitate
An aparitie : 1999
Editia I
Editia originala: Don Juan ou Pavlov. Essai sur la communication publicitaire, 1987
Traducerea Irina Popescu, Costin Popescu
ISBN 973-9419-27-5
Nr pagini : 158
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 12,65 lei la printrecarti, 15-29 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd sau


Descrierea editurii:

        Pentru Claude Bonnange, cofondator al agentiei de publicitate TBWA, si Chantal Thomas, cercetatoare la Centre National de la Recherche Scientifique, eforturile publicitatii de a convinge publicul sa cumpere stau undeva intre fervoarea seducatoare a lui Don Juan si stimularea mecanica a lui Pavlov. Prima sectiune a cartii trece in revista o serie de teorii despre publicitate. A doua sectiune prezinta si discuta argumente in favoarea considerarii publicitatii drept un tip specific de comunicare caracterizat de permanenta armonizare si remodelare a unor elemente provenind din domenii diferite: economie, psihologie, sociologie, comunicare etc

Cuprins:

INTRODUCERE . Publicitatea, fenomen istoric 9
    Incursiune in secolul al XVIII-lea  9
    Paris, capitala a secolului XIX-lea 12
    Nasterea presei moderne 14
    Geniul vanzatorului ambulant 17
    Cand publicitatea devine meserie 22

PARTEA INTAI. Istoria si critica teoriilor publicitatii 25

1. Cele trei teorii ale publicitatii 27
Teoria invatarii 28
Teoria disonantei cognitive 32
Teoria implicarii minimale 35
2. Inventarea a trei noi teorii... in joaca 41
Cuvant inainte ireverentios 41
Teoria impulsului copilaresc 42
Teoria invatarii atribuite 43
Teoria promotiunii 45
3. O incercare de explicatie: informare / implicare 47
Concluzie: memorie si obisnuinta 51

PARTEA A DOUA. Publicitate si comunicare 57

Paul Watzlawick, povestea unui drum 59
1. Cele patru axiome ale comunicarii dupa Watzlawick 65
    I. Cele patru axiome si semnificatiile lor 65
Axioma intai 65
Axioma a doua 66
Axioma a treia 69
Axioma a patra 70
Rezumat al celor patru axiome ale comunicarii 72
    II. Aplicatie la comunicarea publicitara 73
Relatia cu continutul 73
Limbaj digital - limbaj analogic 75
Nivel de relatie 92
Punctarea schimburilor 92
2. "Cum sa fii creator inainte de creatie" 93
    I. Datele: cele trei ambienturi 93
Ambientul-piata 94
Ambientul-comunicare 96
Ambientul-investiti 98
    II. Tratarea datelor 99
Teritorialitatea 99
Diferenta 101
Pertinenta 102
Durabilitatea 104
    III. Definirea pozitionarii  115
    IV. Din ce trebuie alcatuita o strategie creatoare 116
Strategia privind continutul-produs 116
Strategia privind  relatia-marca 124

PARTEA A TREIA. Strategie si moduri de gandire 133

1. Semnificatia conceptelor de strategie si de tactica 137
Modul de analiza a faptelor 137
Modul de utilizare a formulelor de gandire 138
Notiunea de risc 139
2. Modurile de gandire 141
Abordarea mecanicista 141
Abordarea intuitiva 143
Abordarea strategica 144
3. Comunicare si intreprindere 147
Personalizarea intreprinderii 148
Construirea unei retele de comunicare 150
Publicitarul este un comunicator 150
Concluzie: Permanenta si contingenta 153

Biblografie 159

Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , ,

PUBLICITATE SI PSIHANALIZA

Autor: Doris-Louise Haineault, Jean-Yves Roy
Editura Trei
Colectia Repere în publicitate
An aparitie : 2002
Editia I
Editia originala: L'inconscient qu'on affiche, 1984
Traducerea Costin Popescu
ISBN 973-8291-31-3
Nr pagini : 260
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 18,99 lei la targul cartii, 15-20 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

Indemanarea publicitarilor, la fel ca arta ideologilor, consta deci, in esenta, in a ne face sa ne uitam pozitia de subiect, pentru a ne ralia la trasaturile comune ale unei apartenente definite. Magia publicitarilor consta in a-l face pe fiecare, din unic cum este, sa devina pentru cateva secunde fiinta publica. Intr-o astfel de pozitie, este evident ca unele dintre banalitatile noastre trebuie tagaduite, la fel cum se sterg micimea sau fragilitatea. Timp de treizeci sau saizeci de secunde, iata-ne eroi, celebri sau celebrati, capabili sa rezolvam in chip magic conflicte care ne chinuiau un moment mai devreme. [...] Este fascinant; in schimb, suntem repede atrasi de scurtele momente de publicitate care ne sunt acordate. Le iubim pentru ca transforma cotidianul in ispravi maiestuoase. Le adulam pentru ca, prin intermediul lor, copilul-magician triumfa asupra imposibilului. 
Experienta psihanalitica este, intr-adevar, un loc al intimitatii, o vorbire care se urzeste si se tese la antipozii publicitatii. Desigur, copilul magic conduce aceasta vorbire, dar el trebuie, de asemenea, sa-i cuprinda adevarata masura. In publicitate, dimpotriva, triumfa in secret: refugiindu-se sub haosul verbului; departe de a se denunta, consumand cu veselie. De la divan la ecran, divergenta parea uneori de nerezolvat. Totusi, o stie fiecare, copilul cuminte si constient de banalitatea lui coexista in cotidian cu copilul magic si triumfator. Cei doi isi disputa prim planul reprezentarii umane. Si unul, si celalalt aspira, pe rand, la adevar

Cuprins:

Multumiri 7
Cuvant inainte 9

Partea intai. RECLAME STATICE

Capitolul intai. AFISUL: DORINTA, APARAREA 13
Afisul: procedee generale 13
Caligrafia 15
Desenul 23
Banda desenata  24
Linia 25
Fotografia 28
O dovada 28
Dar tehnica stie si sa viseze 29
Mai-mult-ca -ealul 36
Designul 36
Compozitia afisului 41
Apelul la aparare 49
Deplasarea: obiectiv de baza al publicitatii 50
Refuz, denegare 54
Invitatie la refulare 59
Identificare normativa sau ideala 60
Rationalizare 65
Mana publicitara 66
Noul om-sanvis 67

Capitolul al doilea. POVESTEA ORIENTARII SPRE ASEMANATOR 69

Locul dorintei in opera de arta 71
Un afis ambiguu: cel inspirat de Easy Rider, 1970   75
Remarci provizorii asupra specificului publicitatii 82
Afisul pentru triciclul Howe (1880) si raportul lui cu realul 86
Orientarea spre asemanator pretinde recursul la ideologie 92.
Prolegomene la o teorie a actului publicitar 100

Partea a doua. RECLAMELE CINETICE 

Capitolul al treilea. DERIVA ASOCIATIVA 109
Asocierea inconstienta: legea seriilor 110
Principiul contiguitatii 118
Domnia femeii noi 122
Conflict fara remuscare: o etica a linistii 125
A pansa o rana narcisica 129
Incitare si eroziune 131
Valoarea metonimica a derivei asociative 133

Capitolul al patrulea. OMILIA CATODICA 138

Introducere 138
Reclama-prezentare: promisiuni ale cunoasterii tehnologice 141
Descriere 141
Elemente de analiza 143
Dinamica sunet/imagine 147
Reclama-povestire: de la anecdota la legenda 150
Descriere  150
Cateva exemple  151
Elemente de analiza 155
Publicitarul si legea 157
Dinamica sunet/imagine 158
Reclama-conversatie: familiaritatea 160
Justificarea intarzierii 162
Adolescentul este barbat in devenire 162
Unchiul Max/Antoine 163
Fundalul sonor: verosimil si ireal 171
Introducere 171
Fundalul teoretic 171
Zgomote si functii ale traumei 174
Mini-metrajul muzical: ritm si lipsa de griji 178
Introducere 178
Un Quebec prietenos si ospitalier 179
Franta: civilizatie, paganitate 186
Renault sau libertatea la pret bun 187
Eram sau arta extravagantei comune 192
Saupiquet sau incalcarea bine temperata a regulilor 194
Lee Cooper sau sarbatoarea pagana 196
Perversul si subversivul sau farmecele discrete ale unei vieti fara castrare 199

Capitolul al cincilea. RELIGIE, PERVERSIUNE, CONSUM 208

Puncte de vedere contemporane asupra discursului lui NOI 208
Schimbul EU - NOI: explorare teoretica 211
Individul si reprezentarea mitica 211
Conceptul de problematica in opozitie cu ideea de stadiu 213
Problematici si reclame 215
Publicitate si gandire la moda 220
Instituiri, problematici, moarte 222
Destinul pulsiunilor 223
Problematica puterii 229
Relatia sexuanta; procesul de sexuare 232
Perversiunea ca raport cu lumea 238
Intoarcerea la psihopatologie 238
Perversitate - consum 240
Moarte/ perversiune/ consum 241
Publicitate, morala si propaganda 243
Dimensiunea sacrificala a ritualului de consum 245
Reclamele paradoxale si perversiunea 2547
Alibiul si semnificantul 250
Monstrul matern si actul ilocutoriu 252
Deschiderea spre perversiune 255

Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , ,

PUBLICITATE SI SOCIETATE

Autor: Bernard Cathelat
Editura Trei
Colectia Repere în publicitate
An aparitie : 2005
Editia I
Editia originala: Publicité et société
Traducerea Costin Popescu
ISBN 973-707-035-6
Nr pagini : 238
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 23,99 lei la targul cartii, 14 -19 lei pe okazii, 20 lei la anticariat unu
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Paradoxul vrea ca, prin traditie, publicitatea sa fie respinsa din campul cultural in acelasi timp de universitari docti aparatori ai puritatii culturale" elitiste, de intelectuali impregnati cu ideologie anticomerciala, dar si de producatori de publicitate, de carmuitori de agentii 
        Ca iubim sau nu aceasta idee, ca este mai mult sau mai putin populara potrivit modelor, ca protagonistii insisi revendica sau neaga acest lucru, publicitarul apare ca actor, constient sau inconstient, al unei pedagogii sociale, instituitor de mode, profesor de moduri de viata, director de constiinta socioculturala. Iar anuntatorul, in cea mai umila dintre reclame, joaca un rol de sponsor cultural. Ca sa faci acte de cultura nu este intotdeauna nevoie sa construiesti muzee, sa lansezi vapoare in curse transatlantice, sa ridici statui sau sa finantezi fresce; mesajele cotidiene, efemeride ale comunicarii sociale sau politice, dar in special ale publicitatii comerciale pentru bunuri de consum, echipamente sau servicii, sunt intr-o maniera mai autentica producatoare de civilizatie, caci propaga stiluri de viata.

Cuprins:

Prefaţă. Publicitari noi, imagini noi... Societate nouă? 11 
O nouă publicitate 12
Noi cercetări  13
Noi publicitari  14
Noi imagini si cuvinte 15
O terapie de criza 17
O noua artă  19
Noi stiluri de viata 21 
O noua societate  22 
O noua cultură mondială  23
Noi instrumente 25
Publicitate şi societate  26 

Introducere. Criza şi publicitatea fac casă bună  27
Drepturi depline 27
Titluri de nobleţe  31 
Crearea miturilor   34 
Instrument şi simbol .37 
Evadarea 39
Publicitate şi societate 43

Capitolul intăi. De la souk la hipermarket: un instrument economic 45
Publicitate, informare, propagandă, artă  45 
Arheologie publicitară  49
Un instrument pentru gestionarea producţiei 51
Un instrument pentru gestionarea consumului 54

Capitolul al doilea. De la hipermarket la universitate: o institutie sociala 58
Un supra-limbaj 58
Supra-limbaj comercial 59
Supra-limbaj social 60
Supra-limbaj ideologic 60
Un supra-medium 64
Simbioza financiara 64
Simbioza comerciala 66
Simbioza sociala 67
O ecologie a informatiei 69
"Functia antena": 69
"Functia ampli" 70
"Functia focus" 72
"Functia prisma" 73
"Functia ecou" 76
O economie a informatiei 79
Factor de proximitate 80
Factor de permeabilitate 81
Factor de diversitate 82
Factor de redundanta 83
Trei modele de eco-informare 84
O stiinta? o arta? 85

Capitolul al treilea. Perspectiva producatorilor 92
A convinge: publicitatea persuasiva 93
A agresa: publicitatea mecanicista 95
De la Pavlov la publicitatea conditionarii 95
A seduce: publicitatea sugestiva 100
De la Gestalt pa publicitatea puzzle 101
De la Freud la publicitatea dorintei 102
A valoriza: publicitatea proiectiva 106
De la sociologia U.D. la o publicitate de statut 106
De la stiluri de viata la o publicitate de pozitionare 108
Seducere sau convingere? 109
Presiune sau dialog? 114

Capitolul al patrulea. Perspectiva consumatorilor 117
Nasterea consumatorului 117
Echilibrul lui homo aeconomicus 120
Consumatorul rational al marginalismului 121
Calculatorul neo-marginalismului  122
Bulimicul lui Keynes 122
Individ, cetatean, consumator? 123
In cautarea omului universal 124
        In cautarea omului de mijloc 125
        Natura umana, personalitati sau stiluri de viata? 126
        In cautarea stilului de viata al omului specific in situatii specifice 126


Capitolul al cincilea. Un joc al oglinzilor 129
Un mecanism al comunicarii de masa 130
Emitatorul 131
Mass mediile 132
Receptorul 132
O productie de simboluri 134
                Un mesaj multidimensional 135
Un produs multidimensional 137
O perceptie multidimensionala 139
Raspunsuri psihologice si comerciale 141
Baraj si perceptie senzoriala 144
Acceptare si perceptie psihologica 145
Selectare si perceptie emotionala 145
Memorare, deformare si remodelare 147
Identificare si imagine de sine 149

Capitolul al saselea. Un mecanism de implicare 151
In cautarea unei "imagini de sine" 151
Realitate sau ideal? 154
Consumatorul si dublul sau 157
Imagine a produsului si imagine de sine 161
Renastere prin consum? 162
Consumatorul si evolutia lui 165
Cautarea unui stil de viata 167
Consumatorul si cultura lui 168
Consumatorul si grupul lui 172
                Intre consumator si produs: stereotipurile 177
In cautarea unei metamorfoze 181
Reflectare progresista sau reactionara? 182
Oglinda a prezentului sau motor al viitorului? 185
                Tinta pasiva sau audienta activa? 190

Capitolul al saptelea. Stiluri de publicitate... stiluri de viată  192 
Relativitatea pubicitara 194 
Socio-stilurile: cartografie si meteorologie sociale  196 
Reclame specifice pentru rmiro-culturi originale  201 
Optiunea corectă a rigoristilor  202 
Siguranta materialistilor  204 
Evaziunea egocentristilor 208 
Jocul de roluri al decalatilor  210 
Standing-ul activistilor   213 
Din discursurile obiectelor se naste o cultura 215 

Concluzii. Pubbcitatea: rol si responsabilitate socială  220 
Publicitatea este cultură  222 
O oglinda conservatoare  225 
Un motor al inovatiilor  228 
Un factor de reglare a mutatiilor socioculturale  231 

Bibliografie  235 
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

FERICIREA CA OBLIGATIE. Psihologia si sociologia publicitatii

Autor: Francois Brune
Editura Trei
Colectia Repere în publicitate
An aparitie :1996, 2003
Editia a II-a
Editia originala: Le bonheur conforme
Traducerea Costin Popescu
ISBN 973-8291-71-2
Nr pagini : 210
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 29-37 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU
pdf aici


Descrierea editurii:

        "Fascinatia pe care o exercita reclamele nu are egal. Pe de o parte, publicitatea ne invita intr-o lume a abundentei, in care obiectele se grabesc sa se conformeze vointei noastre. Ne promit, fiecare in parte si toate la un loc, fericirea. Dar e o fericire la norma, primita si consumata. Nu investim nimic esential din noi insine pentru aceasta fericire. Ce se intimpla, in aceste conditii, cu semenii nostri? Fie ne vom ciocni cu ei, fie ii vom ocoli, rivali in competitia euforica a placerilor de tot felul. In universul utopic al abundentei propus de publicitate, fiecare individ e un stapan - copil cu puteri discretionare." Coperta spate

Cuprins:

Publicitatea spune despre om cât despre produse 7 
Introducere 15 

I. MARILE MANEVRE ALE OPIUM-ULUI COTIDIAN 
Prezentare 21 
1. A reduce 23 
2. A frustra 29 
3. A erotiza  34 
4. A aliena  38 
5. A recupera 43 
6. A condiţiona 49 
7. A infantiliza 53
 
II. IDEOLOGIE SI PUBLICITATE 
Prezentare  61 
1. Domnia placerii  63 
2. Plăcerea de a domni   72 
3. Omul funcţional  81 
4. Democraţia publicitara 89
5. Lumea a treia: serviţi-va 100 

III. CĂILE NORMALIZĂRII 
Prezentare  111 
1. A conduce inseamna a vorbi  113 
2. A vedea inseamnă a crede  125 
3. Ficţiunea ca detumare a conştiinţei  131 
4. Capcana cu mai multe voci  140 

IN LOC DE CONCLUZIE  147 

COMPLEMENTE 
Prezentare 153 
1. Un sistem in  expansiune 155
2. Un alibi cultural: marile cauze si tot pe-atat de frumoasele spectacole 165
3. Publicitate, sexualitate, normalitate 178
4. Copiii si publicitatea. Despre conditionarea publicitara 195

Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , ,

FUNDAMENTELE SOCIALE ALE CUNOASTERII

Autor: Alfred Bulai
Editura Trei
Colectia In afara colectiilor
An aparitie : 2017
Editia I
ISBN 978-606-400-266-2
Nr pagini : 464
Format 145 x 205
Anticariat
Pretul la data postarii : 10 lei pe okazii, 
Disponibilitate BCU


        Dacă privim cerul noaptea cu un telescop vom vedea milioane de stele. Este ca și cum ne‑am uita la o pictură care a fost făcută de milioane de artiști în milioane de ani. Avem senzaţia că vedem un singur tablou, dar el este o compoziţie în care tot ceea ce vedem nu aparţine prezentului. (…) Metafora cerului înstelat se referă, de fapt, la ceva real, care nu are condiţie existentă. Datorită știinţei contemporane, noi știm că ceea ce vedem nu există acum când cercetăm cerul, dar totuși noi percepem un ceva care este real pentru noi. Pare doar un joc de termeni, dar voi arăta că este vorba de o dialectică complexă care ţine de esenţa procesului de cunoaștere a lumii, un proces eminamente social.
        Lucrarea pe care o propun nu este propriu‑zis una de sociologie. Ea este o carte despre cunoaștere și despre societate în egală măsură, căci în viziunea mea societatea este exclusiv un produs al cunoașterii și asta nu metaforic, ci la modul propriu. Fundamentele cunoașterii și ale vieţii sociale sunt aceleași. De fapt, cunoașterea reprezintă procesul prin care fiinţa umană se raportează la reali‑ tate, proces prin care este creată realitatea însăși. – Alfred Bulai

        Autorul ne propune o carte inedită: deși are destule rădăcini înfipte în sociologie și epistemologie, autorul ne avertizează că nu aparţine propriu‑zis nici uneia, nici celeilalte. Demonstraţia ia ca referinţe alte orizonturi ale explorării, deschise de o idee cuprinzătoare și cu implicaţii adesea surprinzătoare: societatea ar fi un produs exclusiv al cunoașterii care nu‑i altceva decât un produs al societăţii. Nu‑i vorba de un cerc care s‑ar închide, ci doar de o coincidenţă a generării: societatea e tocmai cunoașterea care o produce. Una o caută și se validează, când reușește, prin cealaltă. Nu am niciun dubiu: dacă începi să citești această carte, curiozitatea are șanse mari să se trezească și chiar să persevereze. Dacă insiști în lectură, ajungi să te îmbogăţești cu destule întrebări, fie că ești sociolog, filosof sau pur și simplu căutător de noutăţi în știinţele sociale care, cum ar spune C. Wright Mills, sunt lungi în sintaxă și scurte în semantică. Îmbogăţit cu întrebări, drumurile căutărilor ţi se vor deschide sigur spre noi explorări. Cartea‑ţi poate fi un ghid fidel. Lazăr Vlăsceanu, profesor emerit, Universitatea București

        Alfred Bulai reușește un adevărat tur de forţă în această carte. Mai întâi, deși o introducere, Fundamentele sociale ale cunoașterii este o lucrare de o certă și fascinantă originalitate și prospeţime. Autorul combină, într‑o modalitate inedită și foarte greu de obţinut, noţiuni și domenii care nu stau, de multe ori, ușor laolaltă: filosofie socială, epistemologie, dar și elemente de logică și de metodologie. Cartea profesorului Bulai este construită și argumentată organic și echilibrat, fiecare element este judicios plasat în context și ajută la înţelegerea ansamblului, permiţând cititorului sa pătrundă treptat în chestiuni care, de fapt, sunt foarte complexe și subtile. În plus, este fermecătoare prin stilul plăcut și ușor, care nu face, totuși, concesii, superficialităţii unor texte eseistice lipsite de profesionalism. Recomand cartea atât celor care vor să se iniţieze în acest domeniu complex și foarte ramificat, dar și specialiștilor maturi, care vor găsi multe idei foarte proaspăt și inedit prezentate. Mircea Dumitru, prof. univ., membru corespondent al Academiei Române

        Alfred Bulai a absolvit Facultatea de Istorie‑ Filosofie (secţia Filosofie) a Universităţii București. Este doctor în sociologie. Predă în învăţământul universitar din 1991. În prezent este directorul Departamentului de Sociologie din Școala Naţională de Știinţe Politice și Administrative din București. 
        A publicat numeroase lucrări dintre care amintim: 
Mecanismele electorale ale societăţii românești, Paidea 1999
Societatea reală, Editura Fundatiei Culturale Romane 2007
Sociologia și cotidianul, Eseuri despre societatea reala, Editura Fundatiei Societatea Reala 2009
Focus - grupul in investigatia sociala. Metode de cercetare calitativa, Paidea 2000, 2018

Cuprins:

9 Multumiri 
11 Prefată 
23 Introducere 

29 Capitolul 1. Raportarea la realitate şi cunoaşterea 
33 1.1. Cunuaşterea si trăirea realitătii 

39 Capitolul 2. Raportarea non-lingvistică la realitate 

51 Capitolul 3. Raportarea lingvistică la realitate 
56 3.1. Decuparea realităfii şi constructia lumii semnificanre 
60 3.2. Cele trei niveluri de construcţie a realitătii semnificante 
63 3.2.1. Nivelul situational al constructiei realitătii semnificante 
70 3.2.2. Nivelul atribuţional al con.strucţiei realitătii semnificante 
73 3.2.3. Nivelul obiectual al constmcfiei realitătii semnificante 
79 3.3. Tipologia atributelor 
88 3.4. Natura şi tipologia obiectelor 
97 3.4.1. Dimensiunea socială a obiectelor 
101   3.5. Semnificatiile intre abstract şi concret 
107 3.6. Obiectualizare şi obiectivizare 
112  3.7. Trăirea realităţii inexistente 
117 3.8. Construcţia timpului 
123 3.9. Tipificaţii şi proto-limbaje 
128 3.9.1. Realitate naturală şi realitate socială 

131 Capitolul 4. Raportarea instituţională Ia realitate 
132 4.1. Ce este modelarea? 
135 4.1.1. Modelare şi tipuri de modele 
141 4.1.2. Funcţia constructivă a modelării şi generarea realităţii existente 
144 4.2. Instituţiile sociale 
152 4.2.1. Trăirea şi obiectivizarea realităţii sociale 
155 4.2.2. Instituţiile sociale şi gestiunea resurselor 
159 4.2.3. Instituţionalizarea 
164 4.2.4. Etapele instituţionalizării 
170 4.2.5. Socializarea în instituţiile sociale şi redefinirea ierarhiei sociale 
173 4.3. Normativitate şi putere socială 
181 4.3.1. Prescripţii şi prohibiţii. 
184 4.3.2. Tipologia prohibiţiilor 
187 4.4. Comunităţile de cunoaştere 
193 4.5. Modelarea narativă 
197 4.5.1. Rolurile şi regimul prohibiţiilor 
199 4.5.2. Rolurile şi regimul prescripţiilor 
202 4.5.3. Actori, spectatori şi jocuri sociale. 
207 4.6. Reprezentarea iconică a realităţii 
211 4.6.1. Obiectivizarea şi iconicul 
217 4.6.2. Concret şi abstract în reprezentarea iconică 
219 4.6.3. Modelarea iconică şi scrierea 
223 4.6.4. Modelarea iconică şi gestiunea puterii 
230 4.7. Funcţionarea instituţiilor şi devianţa socială 
231 4.7.1. Tipologia devianţei 
235 4.7.2. Dimensiunea duală a devianţei. incălcarea prescripţiilor şi a prohibiţiilor.
241 4.7.3. Prohibiţii, devianţă şi putere 

244 Capitolul 5. Raportarea teoretică la realitate 
244 5.1. Cum se construieşte teoretic lumea? 
248 5.2. Apariţia ficţiunii şi gândirea teoretică 
260 5.2.1. Funcţiile ficţiunii în cunoaştere 
263 5.2.2. Ficţiunea şi fundamentul social al principiilor logicii 
265 5.2.2.1. Principiul identităţii 
270 5.2.2.2. Principiul noncontradicţiei 
271 5.2.2.3. Principiul terţului exclus 
273 5.2.2.4. Principiul raţiunii suficiente 
275 5.3. Modelarea matematică 
280 5.3.1. Numerele şi numărarea 
280 5.3.1.1. Apariţia numerelor 
283 5.3.1.2. Numărare şi măsurare 
289 5.3.1.3. Numere, măsurători şi viaţa socială 
291 5.3.2. Forme geometrice şi construcţia obiectelor 
294 5.4. Modelarea conceptuală 
294 5.4.1. Specificul modelării conceptuale şi personalizarea cunoaşterii 
298 5.4.2. Validarea cunoaşterii în cazul modelării conceptuale 
301 5.4.3. Perspectivele teoretice ale modelării conceptuale: filosofia şi şcolile de gândire teoretică 
305 5.4.4. Saturaţia modelelor conceptuale 
306 5.5. Ştiinţa modernă ca tip de modelare conceptuală 
314 5.5.1. Productivitatea ştiinţei 
318 5.5.2. Există legi naturale? 
323 5.6. Naraţiune, filosofie şi matematică în modelele ştiinţelor sociale 
327 5.6.1. Sociologia Intre neutralitate şi emancipare. Două abordări metodologice fundamentale. 
331 5.6.2. Cantitativ şi calitativ în ştiinţele sociale 
335 5.7. Societatea şi gândirea teoretică. Apariţia organizării formale 
339 5.7.1. Formalizarea instituţiilor şi dezvoltarea socială 
340 5.8. Guvernarea între naraţiune, ideologie şi ştiinţă 
346 5.9. Sociologia — regina ştiinţelor? 
352 5.9.1. Sociologia ca ştiinţă a cunoaşterii 

355 Capitolul 6. Validarea cunoaşterii 
355 6.1. Două forme fundamentale de validare a cunoaşterii 
362 6.2. Validarea axiomatică 
365 6.2.1. Adevărul trăit 
368 6.2.2. Adevărul iconic 
375 6.3. Validarea instrumentală 
377 6.3.1. Validarea normativă (institutională) 
380 6.3.1.1. Adevărul magic 
385 6.3.1.2. Adevărul puterii 
388 6.3.2. Validarea tehnică şi adevărul instrumental 
392 6.3.3. Validarea metodologică în cunoaşterea teoretică
396 6.3.3.1. Adevărul în logică şi filosofie 
402 6.3.3.2. Adevărul ştlintific 
406 6.3.3.3. Briciul lui Ockham sau cât de simplă este realitatea 
409 6.4. Validarea circulară a cunoaşterii teoretice 
411 6.4.1. Comunitătile de cunoaştere şi validarea circulară
414 6.4.2. Principiul axiomelor şi validarea circulară 
419 6.4.3. Măsurătoarea şi validarea circulară 
423 6.5. Rolul timpului în validarea cunoaşterii 

430 Capitolul 7. Sfârşitul cunoaşterii 
430 7.1. Limitele cunoaşterii teoretice 
435 7.2. Putem construi un alt tip de limbaj?
440 7.3. Ar putea fi inventat un al cincilea tip de modelare? 
446 7.4. Sistemele tehnice şi cunoaşterea intuitivă ca tipuri de raportare la realitate 
454 7.5. Putem cunoaşte lumea fără timp? 
457 7.6. Sfârşitul cunoaşterii şi intrebările la care nu vom putea răspunde niciodată 

Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , ,

FOCUS-GRUPUL IN INVESTIGATIA SOCIALA. Metode de cercetare calitativa

Autor: Alfred Bulai
Editura Paideia
Colectia Studii sociale-sociologie
An aparitie :2000, 2018
Editia a II-a
ISBN 978-606-748-253-9
Nr pagini : 178
Format 95 x 205
Pretul la data postarii : 30 lei la Editura, 30 lei la carturesti, 
Disponibilitate BCU (ed 2000)
pdf pe site-ul autorului


Descrierea editurii:

        Lucrarea realizată de Alfred Bulai este o introducere în chestiunea teoretică a investigației sociale de tip focus-grup, cât și un ghid practic de utilizare a focus-grupurilor în varii domenii precum: marketing, relații publice, analize politice sau intituționale etc.

        Această metodă, la bază,este o tehnică de cercetare calitativă și poate fi considerată o formă a interviului de grup; un interviu care este condus de un moderator și este centrat pe o anumită tematică.

        „Sarcina esențială a oricărui moderator este aceea de a identifica, în principiu pentru orice tip de mesaj lansat în cadrul discuțiilor, baza afectivă a opiniilor exprimate. Evident că acest lucru se poate realiza numai în măsura în care moderatorul are capacități de tip empatic, precum și competențe în domeniul comunicării nonverbale. În afara acestor abilități, moderatorul poate utiliza câteva procedee simple, cum ar fi formularea unor întrebări care privesc evaluarea stării psihice sau emoționale a subiecților, ori utilizarea unor verbe de stare în formularea întrebărilor. Se pot pune întrebări de genul: «Ce simțiți/ați simțit atunci când...», ori «Care este primul lucru care vă trece prin minte atunci când auziți cuvântul...» etc”.

        Alfred Bulai a absolvit Facultatea de Istorie‑ Filosofie (secţia Filosofie) a Universităţii București. Este doctor în sociologie. Predă în învăţământul universitar din 1991. În prezent este directorul Departamentului de Sociologie din Școala Naţională de Știinţe Politice și Administrative din București. Sursa informatiilor despre autor
        A publicat numeroase lucrări dintre care amintim: 
Mecanismele electorale ale societăţii românești, Paidea 1999
Societatea reală, Editura Fundatiei Culturale Romane 2007
Sociologia și cotidianul, Eseuri despre societatea reala, Editura Fundatiei Societatea Reala 2009
Focus - grupul in investigatia sociala. Metode de cercetare calitativa, Paidea 2000, 2018

Cuprins:

Introducere 7

Capitolul 1. Calitativ versus cantitativ 21
Avantaje ale utilizãrii focus‑grupurilor  32
Limitele investigatiilor bazate pe focus‑grup 36

Capitolul 2. Esantionarea si constructia grupului de discutii 41
Numãrul de participanti  51
Modalitãti de recrutare  54
Definirea modalã a categoriilor 61
Constructia si structura esantionului  64
Tipologia esantioanelor utilizabile si evaluarea lor 66

Capitolul 3. Moderarea grupului de discutie 75
Pregãtirea pentru focus  75
Constructia ghidului (grilei) de interviu 81
Principiile metodologice de constructie a ghidului de interviu 87
Stiluri si strategii de moderare  92
Observatia si evaluarea participantilor 111
Intrarea în situatie a participantilor si limitele ghidului de interviu 112
Calitãti si competente ale moderatorului  114

Capitolul 4. Tipologia focus‑grupurilor si modalitãtile de desfãsurare 119
Aspecte ecologice ale desfãsurãrii investigatiei 119
Protocolul si plata participantilor  124
Înregistrarea datelor  126
Moderare si comoderare  128
Factori ecologici perturbatori 130
Tipuri de focus‑grup  133

Capitolul 5. Prelucrarea si analiza datelor  153
Relevanta datelor 155
Prelucrarea datelor  157
Analiza si interpretarea datelor 161
Manifest si latent 165
Afectiv si rational 169
Concluzii  171

Bibliografie  175

Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , , , ,

DICTIONARUL BLACKWELL DE SOCIOLOGIE

Autor: Allan G. Johnson
Editura Humanitas
Colectia Tratate/Referinţe
An aparitie : 2007
Editia I
Editia originala : The Blackwell Dictionary of Sociology: A User's Guide to Sociological Language, 1995
Traducerea S.G. Dragan, V. Russo
ISBN 978-973-50-1632-6
Nr pagini : 432
Format 150 x 235
Pretul la data postarii : 47,20 lei la cartepedia, 19-35 lei pe okazii
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Intr-o epoca a lucrarilor de referinta colective, Allan G. Johnson realizeaza un dictionar "de autor", alcatuit intr-o viziune unitara, un instrument deosebit de util pentru cei din stiinte sociale, cum ar fi psihologia sociala, stiintele politice sau istoria. Cele peste o mie de intrari ale dictionarului acopera domenii variate ale sociologiei: concepte fundamentale ale diverselor ramuri ale disciplinei, teorii reprezentative ale gandirii sociologice clasice si contemporane, metode si tehnici de cercetare, inclusiv metode si indicatori statistici cu utilizare mai frecventa. Sectiunii dedicate termenilor sociologici, definiti cu claritate si cu exemple concrete concludente, i se adauga o sectiune de prezentare a celor mai importanti sociologi, de la August Compte, Emile Durkheim sau Max Weber pana la Talcott Parsons, Robert K. Merton, Erving Goffman sau Anthony Giddens. Editia romaneasca este completata cu un indice al termenilor sociologici in limba engleza impreuna cu traducerea lor in limba romana.


Cuprins:

Prefata la editia in limba romana - prof.univ.Septimiu Chelcea  7
Despre aceasta carte 13
Nota despre modul de organizare a materialului tratat 17
Multumiri 18

Schite biografice. Un Who's Who sociologic selectiv  395
Indice de termeni sociologici englez-roman 433
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

SOLITUDINEA sau singur printre ceilalti. O abordare psihosocială

Autor: Eugenia Enachescu
Editura Universitata
Colectia Psihologie
An aparitie : 2019
Editia I
ISBN 978-606-28-0977-5 
Nr pagini : 240
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 25 lei la Editura, 21,25 lei la delfin, 24,98 lei la emag



Descrierea editurii:

        Intentia de a scrie o carte cu acest titlu s-a nascut in urma cu mai bine de un deceniu. In anul 2010, am publicat eseul „Singuratatea – ne ferim de ea, sau o cautam?”, la o editura discreta din Bucuresti. Desi am apreciat ca am spus cam tot ce as fi avut de transmis altora, totusi situatia omului de a fi singur a continuat sa ma preocupe, poate si datorita formatiei mele de psiholog tentat sa priveasca si dincolo de ceea ce se imprima la prima vedere.
        De fapt, unde incepe si unde se termina singuratatea? Apoi, de ce ar trebui sa o aducem in discutie, sa o comentam, sa o deslusim? Nu ar fi mai bine sa inchidem ochii, sa nu o recunoastem, sa ne prefacem ca nu exista?
        Documentandu-ma, am descoperit capitole, subcapitole, paragrafe in lucrari de specialitate, teze de doctorat, lucrari de licenta si masterat, articole, proiecte s.a., cu trimiteri la singuratate, solitudine, insingurare etc., dar putine carti pe aceasta tema. Ideile furnizate pe aceasta cale mi-au fost insa de mare folos.
        Am valorificat in buna masura experiente de viata despre care am aflat in mod direct (intalnesti si cunosti tot felul de oameni care traiesc printre noi), sau indirect, din opere literare, reportaje, cazuri s.a. sau orice alte  surse de informare la care am avut acces.
        Incadrand solitudinea in aria de interes a psihologiei sociale, am extins, astfel, campul de studiu de la nivelul individual de manifestare, la relatii interpersonale care pot genera singuratati, apoi la procese intragrupale si fenomene colective, unde se pot ivi oricand insingurari datorate vietii printre ceilalti sau printre cei multi. Am adus in discutie si situatia celor care nu doar se simt singuri ori se cred singuri, ci sunt cu adevarat singuri intr-o realitate de netagaduit.
        O asemenea tema, a solitudinii si formelor ei de manifestare, nu poate fi tratata altfel decat in legatura cu alte fenomene cu rezonanta in viata omului, pozitive, stenice, cum ar fi starea de bine, implinirea, speranta, fericirea s.a., ori astenice, negative, cum ar fi, de pilda, tristetea, nelinistea, suferinta s.a.
        „Solitudine” sau „Singuratate”? In text am folosit termenii alternativ, deoarece semantic au cam acelasi inteles, dar intr-un anumit context, unul poate fi mai potrivit decat celalalt.
        Cartea nu este conceputa ca manual, curs universitar, compendiu etc., deoarece mi-am propus inca de la inceput sa o adresez cititorilor de orice fel, tineri la inceput de drum sau adulti trecuti prin viata si nu neaparat unor specialisti in domeniu.
        Din acest motiv, lucrarea este scrisa cu adresabilitate si deschidere catre cititorul singur sau nesingur, tanar sau varstnic, fericit sau nefericit.
        Am folosit, atat cat s-a cuvenit, experienta personala de cercetator stiintific in domeniile mele de competenta si de cadru didactic in formarea initiala a viitorilor educatori.
        Este foarte probabil ca unele idei exprimate in carte sa aiba ca sursa prelungite discutii, confesari, marturisiri ale celor din preajma, prieteni si prietene, colegi si colege, persoane cunoscute sau doar trecatoare prin viata mea, care mi-au imprimat in memorie vorbe intelepte, fapte de viata, gesturi de neuitat. Dr. Eugenia Enachescu (fragment din cuvant inainte)

        Eugenia Enachescu este Doctor in psihologie, titlu pe care l-a obtinut cu disertatia Succesul si insuccesul ca factori motivationali in activitatea elevului.  Profesional, a manifestat interes pentru studiul psihologiei in context scolar, devenind o prezenta activa in domeniul cercetarii si in pregatirea si formarea personalului din invatamant. A participat la viata stiintifica semnand articole, comunicari, lucrari de specialitate. Sursa informatiilor despre autor

Cuprins:

Cuvant inainte/ 9

Introducere. Singur, singuratate, solitudine/ 12

Capitolul 1. Singuratatea eului /40
1.1. Eul si personalitatea / 41
1.2. Imaginea singuratatii /51
1.2.1. Singuraticul / 52
1.2.2. Solitarul / 57
1.2.3. Taciturnul/ 61
1.3. Viata personala/ 65
Bibliografie selectiva / 77

Capitolul 2. Singuratate in doi/ 80
2.1. Nevoia de alter / 82
2.2. Atractia interpersonala / 89
2.3. Relatiile afectuoase / 94
2.3.1. Atasamentul / 95
2.3.2. Dragostea/ 97
2.3.3. Iubirea / 107
2.4. Mariajul / 110
2.5. Cuplul conflictual / 122
Bibliografie selective/ 128

Capitolul 3. Insingurare in grup/ 132
3.1. Joaca in grupul de copii/ 134
3.2. Grupurile de studiu /139
3.2.1. Grupul scolar/ 140
3.2.2. Grupul universitar/149
3.3. Munca in grup/ 157
3.4. Prieteniile /167
3.5. Grupurile spontane/ 174
Bibliografie selectiva /178

Capitolul 4. Singuratatea in spatiul public/ 182
4.1. Singur in multime / 186
4.2. „Pierdut” in public / 197
4.3. Anonimatul/ 201
Bibliografie selectiva / 205

Capitolul 5. S.O.S. Singuratatea! / 208
5.1. Copii fara copilarie/ 209
5.2. Traiul de unul singur / 210
5.3. Singuratatea la „apus”/ 213
Bibliografie selectiva / 220

Postfata / 223

Termeni-cheie in studiul solitudinii / 232
Bibliografie generala/ 235
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

CREATIVITATEA COPIILOR. O abordare psihopedagogica

Autor: Eugenia Enachescu
Editura Universitara
Colectia Psihologie
An aparitie : 2015
Editia I
ISBN 978-606-28-0338-4
Nr pagini : 232
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 30 lei la Editura, 25,50 lei la delfin, 25,50 lei la dzc
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Creativitatea este o tema care se impune atunci cand se patrunde in intimitatea fenomenului educativ cu toate componentele lui, mai elaborate sau mai discrete.
        Se observa, de pilda, ca jocul copiilor este dominat de inchipuire, fantezie, nascociri, ceea ce ii determina pe adulti sa improvizeze, la randul lor, variante ludice care sa vina in intampinarea celor mici, atat de spontani si, adesea, imprevizibili. Dupa cum se va constata parcurgand lucrarea, am pastrat jocului un loc bine meritat, constienta fiind ca acest mod de manifestare propriu copilariei cunoaste rapide transformari, de neimaginat pana de curand. Jocul ramane, in continuare, un subiect deschis pentru cei ce isi propun sa-i talmaceasca intelesurile.
        Apoi, se constata ca invatarea scolara nu mai este apreciata doar pentru virtutile ei de acces la informatia furnizata de catre cei indreptatiti, ci devine tot mai mult orientata spre calitatea de a fi selectiva, atractiva si de folos pentru cel nevoit sa acceada la resursele ei. Elevii, principalii beneficiari ai invatarii, sunt tot mai pretentiosi fata de activitatile in care sunt implicati, in timp ce profesorii lor ii indeamna la seriozitate, disciplina si respect. Relatia biunivoca profesor-elev/elevi suporta, astfel, continue echilibrari, acolo unde inspiratia, noutatea, curiozitatea sunt de dorit si chiar necesare, de ambele parti. Sintagma „invatare creativa” este cat se poate de actuala in procesul de invatamant, dar necesita inca abordari specializate, teoretice si, deopotriva, aplicative.
        Copilul, la orice varsta s-ar afla, are nevoie si de un timp al sau, dincolo de obligatiile scolare de la care nu se poate abate din ratiuni reglementate in plan social. De aceea, un intreg (sub)sistem de educatie este destinat atragerii lui in activitati preferate, unde sa parcurga si alte continuturi decat cele invatate la scoala, sa-si contureze aspiratii de afirmare personala, sa relationeze si cu alti copii decat cei din clasa in care este integrat. S-au alcatuit, in timp, metodici de lucru adaptate fiecarui tip de activitate si ca atare, am acordat un spatiu distinct evenimentelor instructive din afara scolii. Am pus in evidenta importanta acestora in ansamblul preocuparilor care-i tenteaza pe copii si am aratat cat de inspirata poate fi comunicarea lor cu profesorii care-i indruma in cercurile de profil. Dr. Eugenia Enachescu (fragment din cuvant inainte)

        Eugenia Enachescu este Doctor in psihologie, titlu pe care l-a obtinut cu disertatia Succesul si insuccesul ca factori motivationali in activitatea elevului.  Profesional, a manifestat interes pentru studiul psihologiei in context scolar, devenind o prezenta activa in domeniul cercetarii si in pregatirea si formarea personalului din invatamant. A participat la viata stiintifica semnand articole, comunicari, lucrari de specialitate. Sursa informatiilor despre autor

Cuprins:

Cuvant inainte  7

INTRODUCERE. CREATIVITATEA – FENOMEN DESCHIS DOMENIULUI EDUCATIONAL  13

Capitolul l. MANIFESTARI ALE CREATIVITATII LA VARSTELE SCOLARE  31
1.1. Potentialul creativ sau creativitatea latenta  31
1.2. Creativitatea manifesta, ca produs  40
1.3. Creatia copiilor  46
Bibliografie selectiva  50

Capitolul 2. JOCUL CA RESURSA DE CREATIVITATE  53
2.1. Jocul liber, spontan (joaca)  59
2.2. Jocul didactic  60
2.3. Jocul experimental  66
Bibliografie selectiva  69

Capitolul 3. INVATAREA CREATIVA  71
3.1. Joc si invatare la varsta micii scolaritati  74
3.2. Invatarea creativa in gimnaziu: posibilitati si limite  96
3.2.1. Invatarea creativa in procesul de invatamant  97
3.2.2. Creativitatea in activitati extrascolare  108
3.2.3. Timpul liber si creativitatea  123
3.3. Adolescentul creativ: cunoastere si educare  127
Bibliografie selectiva  136

Capitolul 4. ANTRENAREA CREATIVITATII  139
4.1. Talentul literar  142
4.2. Expresia plastica: desen, pictura, modelaj  150
4.3. Dansul  168
4.4. Actoria  175
4.5. Performanta sportiva  181
4.6. Inovarea/inventia tehnica  192
4.7. Investigatia stiintifica  200
Bibliografie selectiva  206

Capitolul 5. CERCETAREA METODICO-STIINTIFICA A CREATIVITATII IN MEDIUL EDUCATIONAL  209
5.1. Creativitatea – tema de interes in cercetarea educatiei  210
5.2. Metode psihopedagogice si aplicarea lor  211
5.3. Valorificarea cercetarii in context scolar si extrascolar  227
Bibliografie selectiva  230

Anexa 1. Creativitate: definitii si interpretari  233
Anexa 2. Termeni-cheie in studiul creativitatii copiilor  237
Anexa 3. Teste de creativitate  239

Bibliografie generala  241


Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)