Se afișează postările cu eticheta formare profesionala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta formare profesionala. Afișați toate postările

10/01/2018

STRATEGII DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE. Pasi spre profesionalizare


Autor :Toader Palasan              
Editura Universitatii din Bucuresti
An aparitie :2009
Editia I      
ISBN 978-973-737-691-6 
Nr pagini :200
Format ?
Pretul la data postarii : 65,40 lei la Editura
Disponibilitate BCU



Descrierea editurii:

Credem că problematica formării inițiale trebuie abordată nu ca un scop în sine, ci mai degrabă, ca o punte între nivelul universitar și cel preuniversitar. Nu se poate vorbi despre reușita formării inițiale a profesorilor, dacă între cele două subsisteme nu funcționează relații de interdepedență și de complementaritate, dacă procesul de formare nu se bazează pe principii precum: principiul continuității, al coerenței și consistenței interne, al sistematizării, al dimensionării optime între teorie și practică.

Cuprins:

Argument 7

Partea I. FORMARE - CALIFICARE - COMPETENŢE 9
1.1. Delimitări conceptuale 9
1.2. Evoluţii instituţionale, structurale şi metodologice în formarea iniţială a profesorilor 12
1.3. Profesia didactică - implicaţii asupra selecţiei, statutului şi formării. 14
      1.3.1. Specificul profesiei didactice 21
1.4. Dimensiuni ale formării 22
      1.4.1. Dimensiunea teoretică a formării iniţiale 22
      1.4.2. Dimensiunea teoretică şi practică a formării iniţiale a profesorilor 24
1.5. Parametrii generali ai acţiunii de formare  26
      1.5.1. Tipuri de formare - perspectivă procesuală 26
      1.5.2. Formarea iniţială din perspectiva cercetărilor  30
1.6. Orientări contemporane în formarea cadrelor didactice din ţări ale Uniunii Europene 35
      1.6.1. Perspective privind formarea cadrelor didactice în Europa 35
1.7. Câteva concluzii    37
1.8. Sisteme şi modele de formare iniţială a cadrelor didactice  38
1.9. Trecut şi prezent în formarea iniţială a cadrelor didactice din România  42
1.10. Alte concluzii 56

Partea II. MODELUL PROFESORULUI PROFESIONIST - IMPLICAŢII ASUPRA FORMĂRII INIŢIALE A CADRELOR DIDACTICE 59
2.1. O posibilă definiţie a profesorului profesionist - 59
2.2. Paradigme ale profesorului profesionist   60
2.3. Formarea competenţelor pedagogice - o cale de profesionalizare a profesorului stagiar  65
2.4. Practici de formare şi scheme de acţiune In formarea iniţială a profesorilor 71
2.5. Formarea capacităţii de analiză şi de reflecţie - priorităţi ale formării iniţiale ale profesorului profesionist- 74
2.6. De la competenţele pedagogice la standarde de formare profesională 76
      2.6.1. Trei variante de standarde de formare profesională ale profesorului debutant 76
            2.6.1.1. Varianta I-Standardul profesorului în faza de definitivare   76
            2.6.1.2. Varianta a ll-a — Standardul, instrument de compatibilizare a formării iniţiale cu formarea continuă    79
            2.6.1.3. Varianta a IlI-a — Standardul profesorului debutant, un experiment românesc 104
            2.6.1.4. Alte concluzii, dar mai ales incertitudini 114

Partea III. INVESTIGAREA NEVOII DE RESTRUCTURARE A FORMĂRII INIŢIALE A CADRELOR DIDACTICE  115
3.1. Consideraţii introductive 115
3.2. Raport de cercetare  116

Partea IV. ARGUMENTE PENTRU O STRATEGIE ALTERNATIVĂ DE FORMARE INIŢIALĂ A CADRELOR DIDACTICE 139
4.1. Definitivatul - etapă finală a formării iniţiale a cadrelor didactice 139
      4.1.1 Repere metodologice pentru definitivat ca etapă finală a formării iniţiale a cadrelor didactice 139
      4.1.2. Componente ale unui „Dispozitiv de formare pedagogică” 140
            4.1.2.1. Stagiarul şi stagiatura 140
            4.1.2.2. Mentorul pentru stagiatură 140
            4.1.2.3. Instrumente utilizate de către mentori şi stagiari 142
            4.1.2.4. Alte instrumente ale unui „Dispozitiv de formare pedagogică'1  156
      4.1.3. Certificarea formării iniţiale 158
4.2. O experienţă românească privind formarea iniţială a personalului didactic din învăţământul preuniversltar  158
      4.2.1. Prima strategie comprehensivă de formare a profesorilor 158
            4.2.1.2. Componentele unui „Dispozitiv de formare pedagogică ”  160
            4. 2.1.3. Elemente ale strategiei de formare iniţială a profesorilor. Formarea bazată pe practică 165
            4.2.1.4. De la formarea iniţială bazată pe practică, la formarea continuă   174

Bibliografie 177
Anexa 1   179
Anexa 2   187
Anexa 3   197




05/01/2018

BAZELE SUPERVIZARII CLINICE

Autor: Janine M. Bernard, Rodney K. Goodyear
Editura:Trei
Colectia Psihologie-Psihoterapie
An aparitie : 2017
Editia I
Editia originala: Fundamentals of Clinical Supervision, 4th edition, 2009
Traducerea Raluca Hurduc
ISBN 978-606-719-929-1
Nr pagini : 688
Format 165 x 235
Pretul la data postarii : 89,1 lei la Editura, 84,15 lei la elefant, 99 lei la librarie.net



Descrierea editurii:

Bazele supervizării clinice oferă o trecere exhaustivă în revistă a literaturii de specialitate și aduce în discuție subiecte esențiale pentru formarea profesională în diferite domenii ale sănătății mentale: psihiatrie, psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie, care sunt asemănătoare din perspectiva activității de supervizare.

Autorii prezintă un model tridimensional al supervizării ce cuprinde sarcinile supervizorului, parametrii supervizării și nivelul de dezvoltare al supervizatului, fiecare dimensiune fiind prezentată detaliat. În carte sunt abordate atât aspectele interpersonale ale relației de supervizare, cât și diferitele tipuri de intervenție de care dispune supervizorul în supervizarea individuală, de grup sau „în direct".

Prezentarea academică este însoțită de aspecte practice, tipuri de întrebări și strategii care conduc la o bună desfășurare a activității de supervizare și oferă resurse utile atât medicilor, psihologilor și psihoterapeuților aflați în supervizare, ca privire de ansamblu asupra domeniului, cât și supervizorului specialist, ca resurse profesionale.

Janine M. Bernard este profesor de consiliere la Syracuse University și are peste 25 de ani de experiență ca supervizor. A scris numeroase articole și a susținut ateliere pe tema supervizării în dome‑ niul sănătății mentale.
Rodney K. Goodyear este profesor la University of Redlands și a condus peste 25 de ani programul de formare în consiliere psihologică la University of Southern California. A scris numeroase articole despre formarea profesională și consilierea psihologică.

Cuprins:

Prefață  5

Capitolul  1. Introducere în supervizarea clinică  11
Capitolul  2. Evaluarea  45
Capitolul  3. Considerații etice și legale  96
Capitolul  4. Modele ale supervizării  143
Capitolul  5. Relația de supervizare: influența diferențelor individuale, culturale și de dezvoltare  198
Capitolul  6. Relația de supervizare: procese și probleme ale triadei și diadei de supervizare  264
Capitolul  7. Relația de supervizare: factori specifici supervizatului și factori specifici supervizorului  302
Capitolul  8. Organizarea experienței supervizării  341
Capitolul  9. Intervenții de supervizare: supervizarea individuală  385
Capitolul 10. Intervenții de supervizare: supervizarea de grup  429
Capitolul 11. Intervenții de supervizare: supervizarea în direct  461
Capitolul 12. Predarea și cercetarea în domeniul supervizării  497

Instrumentarul supervizorului  530
Bibliografie  603
Index  676



PRACTICA SUPERVIZATA IN PSIHOLOGIA CLINICA VALIDATA STIINTIFIC

Autor: Vasile Marineanu
Editura: ASCR Cluj Napoca
Colectia Psihologul expert
An aparitie : 2017
Editia I
ISBN 978-606-977-000-9
Nr pagini : 422
Format 165 x 240
Pretul la data postarii : 45 lei la Editura, lei la cartepedia, 52 lei la librarie.net
Contine CD-ROM: 94 de materiale de lucru multiplicabile



Descrierea editurii:

       Lucrarea ne învaţă cum să formăm psihologi profesionişti, după modele existente la nivel internaţional, capabili să funcţioneze eficient oriunde în această lume globalizată.
Profesor universitar dr. Daniel David

     Studenții, profesorii și practicienii în domeniul psihologiei clinice validate științific vor găsi în această carte practici recomandate pentru supervizarea în psihoterapia CBT; strategii relaționale în supervizarea clinică multiculturală; rapoarte autoevaluative utilizate în practica supervizată CBT; fişe de lucru utilizate în practica clinică supervizată pentru diferite tipuri de probleme psihologice, pentru probleme de alimentație, pentru probleme de anxietate; resurse informative pentru clienţi/pacienţi utilizate pe timpul practicii clinice supervizate; CD-ROM cu 94 de materiale de lucru multiplicabile.
         Valoarea acestei lucrări este recomandată de expertiza valoroasă a specialistului care este autorul. Vasile Marineanu este şeful Centrului de investigaţii sociocomportamentale din Ministerul Apărării Naţionale şi cadru didactic asociat în Departamentul de psihologie al Universităţii din Bucureşti. Este absolvent al Academiei Forţelor Aeriene (1989), al Facultăţii de Psihologie din Universitatea Bucureşti (1996) și al Centrului European pentru Studii Strategice de Securitate „George C. Marshall”, Germania (2001).

        Vasile Marineanu (n. 1968) este psiholog militar, șeful Centrului Național Militar de Psihologie și Sănătate Comportamentală din Ministerul Apărării Naționale, președinte și membru fondator al Societății de Psihologie Militară și conf. univ. dr. asociat în Departamentul de psihologie al Universității din București, unde susține cursurile Psihologie clinică, Pregătire psihologică și managementul incidentelor critice. 

        Dintre lucrarile sale:

Mecanisme psihologice de influentare a atitudinilor. Abordare experimentala, Militara 2013
Dezvoltarea competentelor interculturale. Ghid pentru militarii romani participanti la misiuni în afara teritoriului statului român (coord), Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei 2015
Manual pentru pregatirea psihologica si controlul stresului operational (coord), Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei 2015
Interventia in criza si primul ajutor psihologic. Ghid operațional (coautor), Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei 2016

Cuprins:

Prefaţă /9
Cuvânt introductiv /11

PARTEA I
PROBLEME GENERAL–TEORETICE PRIVIND Practica SUPERVIZATĂ ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ VALIDATA STIINTIFIC

Capitolul 1. Introducere în problematica practicii supervizate în psihologia clinică
validată științific /17
1.1. Delimitări conceptuale /17
      1.1.1. Ce este psihologia clinică validată științific? /17
      1.1.2. Ce este supervizarea şi de ce este importantă? /19
      1.1.3. Supervizare versus Psihoterapie /19
      1.1.4. Supervizare versus Consultare /21
1.2. Principii ale supervizării în psihologia clinică validată științific /22
      1.2.1. Scopul şi obiectivele trainingului în psihologia clinică /22
      1.2.2. Alegerea unui supervizor/consultant /24
      1.2.3. Etapele procesului de supervizare /25
      1.2.4. Relaţia de supervizare /25
      1.2.5. Aspecte etice ale procesului de supervizare /26

Capitolul 2. Strategii şi tehnici de supervizare în psihologia clinică validată ştiinţific /28
2.1. Caracteristici ale supervizării clinice eficiente /28
2.2. Strategii de supervizare în psihologia clinică validată științific /31
2.3. Tehnici de supervizare în psihologia clinică validată științific /35

Capitolul 3. Competenţe în cadrul procesului de supervizare în psihologia clinică
validată ştiinţific /38
3.1. Orientarea educaţională în supervizare /38
3.2. Competenţe aşteptate de la clinicienii în supervizare /39
      3.2.1. Competenţe de bază şi competenţe specifice /39
      3.2.2. Atestări în domeniul psihologiei clinice /42
            3.2.2.1. Competenţele psihologului atestat în psihologia clinică /42
            3.2.2.2. Competenţele psihologului atestat în consiliere psihologică /43
            3.2.2.3. Competenţele psihoterapeutului /43
      3.2.3. Evaluarea nevoilor de pregătire ale clinicienilor supervizați /44
3.3. Competenţele supervizorului în CBT /45
      3.3.1. Expertiza de supervizor în CBT /45
      3.3.2. Adaptarea supervizării la nevoile de formare ale persoanei supervizate /46
      3.3.3. Capacitatea de a structura sesiunile de supervizare /46
      3.3.4. Domenii specifice de supervizare /46
      3.3.5. Competenţe privind tehnicile specifice de supervizare /47
      3.3.6. Monitorizarea activităţii profesionale a clinicianului supervizat /47

Capitolul 4. Evaluarea în cadrul supervizării bazată pe competențe /48
4.1. Evaluarea competențelor în cadrul procesului de supervizare /48
4.2. Raportul de supervizare /54

Capitolul 5. Strategii relaționale în supervizarea clinică multiculturală /59
5.1. Concluzii și recomandări ale Grupului de lucru APA privind relația
terapeutică bazată pe dovezi /59
      5.1.1. Concluziile Grupului de lucru APA privind relația terapeutică
 bazată pe dovezi /59
      5.1.2. Recomandări ale Grupului de lucru APA privind relația terapeutică
 bazată pe dovezi /60
5.2. Rolul relației terapeutice validate științific în supervizarea intervenției clinice multiculturale /62
5.3. Rolul relației de supervizare în supervizarea clinică multiculturală /64
      5.3.1. Lucrul cu evenimente critice în supervizare /64
      5.3.2. Comportamentul relațional în cadrul alianței de supervizare /65
      5.3.3. Supervizarea relației din perspectiva unui supervizor novice /67
      5.3.4. Relațiile sexuale și hărțuirea sexuală în supervizare /68
5.4. Aspecte etice şi de diversitate culturală în relaţia de supervizare şi practica clinică /70

Capitolul 6. Practici recomandate pentru supervizarea în psihologia clinică validată ştiinţific /72
6.1. Principii generale şi obiective de supervizare /72
6.2. Formatul sesiunilor individuale de supervizare CBT /73
6.3. Cursul şi etapele supervizării CBT /75
6.4. Prezenţa cogniţiilor şi emoţiilor în supervizare /76
6.5. Importanţa relaţiei în supervizare /77
6.6. Înregistrarea şi evaluarea sesiunilor de terapie /77
6.7. Concluzii /79

Capitolul 7. Recomandări ale Asociaţiei Psihologilor Americani pentru supervizarea în psihologia serviciilor de sănătate /80
7.1. Asumpţiile recomandărilor privind supervizarea /81
7.2. Scopul recomandărilor APA pentru supervizarea clinică /82
7.3. Domeniul A: Competenţa supervizorului /83
7.4. Domeniul B: Diversitate /85
7.5. Domeniul C: Relaţia de supervizare /87
7.6. Domeniul D: Profesionalismul /88
7.7. Domeniul E: Evaluare/Apreciere/Feedback /89
7.8. Domeniul F: Probleme de competenţă profesională /91
7.9. Domeniul G: Consideraţii etice, legale şi de reglementare /94
7.10. Concluzii /96

PARTEA A II-A
RESURSE PENTRU PRACTICA SUPERVIZATĂ ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ VALIDATA STIINTIFIC

Capitolul 8. Rapoarte autoevaluative utilizate în practica supervizată CBT pentru diferite tipuri de probleme psihologice /99
8.1. Tulburarea depresivă majoră /100
      8.1.1. Formularul de conceptualizare clinică a cazului /100
      8.1.2. Rapoarte (autoevaluative) sumative de supervizare /102
            8.1.2.1. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 4, 5 şi 6) /102
            8.1.2.2. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 7, 8 şi 9) /104
            8.1.2.3. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 10, 11 şi 12) /106
      8.1.3. Fişa de lucru a sumarizării cazului /108
8.2. Tulburarea de anxietate generalizată /115
      8.2.1. Formularul de conceptualizare clinică a cazului /115
      8.2.2. Rapoarte (autoevaluative) sumative de supervizare /115
            8.2.2.1. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 4, 5 şi 6) /115
            8.2.2.2. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 7, 8 şi 9) /118
            8.2.2.3. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 10, 11 şi 12) /121
      8.2.3. Fişa de lucru a sumarizării cazului /123
8.3. Tulburarea de stres posttraumatic /130
      8.3.1. Formularul de conceptualizare clinică a cazului /130
      8.3.2. Rapoarte (autoevaluative) sumative de supervizare /130
            8.3.2.1. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 4, 5 şi 6) /130
            8.3.2.2. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 7, 8 şi 9) /134
            8.3.2.3. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 10, 11 şi 12) /136
            8.3.2.4. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 13, 14 şi 15) /138
      8.3.3. Fişa de lucru a sumarizării cazului /141
8.4. Fobie specifică de tip situaţional (de spaţii închise) /150
      8.4.1. Formularul de conceptualizare clinică a cazului /150
      8.4.2. Rapoarte (autoevaluative) sumative de supervizare /150
            8.4.2.1. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 4, 5 şi 6) /150
            8.4.2.2. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 7, 8 şi 9) /153
      8.4.3. Fişa de lucru a sumarizării cazului /156
8.5. Tulburarea obsesiv-compulsivă /163
      8.5.1. Formularul de conceptualizare clinică a cazului /163
      8.5.2. Rapoarte (autoevaluative) sumative de supervizare /163
            8.5.2.1. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 4, 5 şi 6) /163
            8.5.2.2. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 7, 8 şi 9) /166
            8.5.2.3. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 10, 11 şi 12) /168
            8.5.2.4. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 13, 14 şi 15) /171
      8.5.3. Fişa de lucru a sumarizării cazului /173
8.6. Tulburări alimentare (bulimie nervoasă, tip de purgare) /181
      8.6.1. Formularul de conceptualizare clinică a cazului /181
      8.6.2. Rapoarte (autoevaluative) sumative de supervizare /181
            8.6.2.1. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 4, 5 şi 6) /181
            8.6.2.2. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 7, 8 şi 9) /185
            8.6.2.3. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 10, 11 şi 12) /187
            8.6.2.4. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 13, 14 şi 15) /189
            8.6.2.5. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 16, 17 şi 18) /191
      8.6.3. Fişa de lucru a sumarizării cazului /193
8.7. Probleme de cuplu /201
      8.7.1. Formularul de conceptualizare clinică a cazului /201
      8.7.2. Rapoarte (autoevaluative) sumative de supervizare /203
            8.7.2.1. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 4, 5 şi 6) /203
            8.7.2.2. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 7, 8 şi 9) /205
            8.7.2.3. Raport de supervizare sumativ (şedinţele 10, 11 şi 12) /207
      8.7.3. Fişa de lucru a sumarizării cazului (probleme de cuplu) /210
8.8. Tulburarea de panică cu agorafobie /219
      8.8.1. Fişa de lucru a sumarizării cazului (tulburare de panică cu agorafobie) /219
8.9. Anxietatea socială /227
      8.9.1. Fişa de lucru a sumarizării cazului /227
8.10. Anxietatea de sănătate /233
      8.10.1. Fişa de lucru a sumarizării cazului (anxietatea de sănătate) /233
8.11. Optimizare şi dezvoltare personală /240
      8.11.1. Fişa de lucru a sumarizării cazului /240
       8.11.2. Fişa de lucru a sumarizării cazului /245

Capitolul 9. Fişe de lucru utilizate în practica clinică supervizată /252
9.1. Fişe de lucru utilizate în practica clinică supervizată pentru diferite tipuri
de probleme psihologice /255
9.2. Fişe de lucru utilizate în practica clinică supervizată pentru probleme alimentare /277
9.3. Fişe de lucru utilizate în practica clinică supervizată pentru probleme de anxietate /309

Capitolul 10. Resurse informative pentru clienţi/pacienţi utilizate pe timpul
practicii clinice supervizate /350
10.1. Pliant anxietate /350
10.2. Pliant depresie /353
10.3. Pliant furie /355
10.4. Pliant tehnici de calmare /358
10.5. Pliant relaxare musculară progresivă /360
10.6. Pliant rezolvare de probleme /363
10.7. Pliant activare comportamentală /365
10.8. Pliant strategii de comunicare /368
10.9. Pliant comunicare asertivă /370
10.10. Pliant gândire disfuncţională /373

Anexe /375
Bibliografie /413



11/04/2015

SUPERVIZAREA IN PSIHOTERAPIE. Modele aplicative

Autor :                 
Editura Universitara
Colectia Psihologie
An aparitie :2014
Editia a I      
ISBN 978-606-28-0073-4
Nr pagini :200
Format 130 x 200
Pretul la data postarii :25 lei la Editura, 25 lei la cartepedia, 18 lei la librarie.co




Cuprins:

1. Consideraţii generale. Pledoarie pentru supervizare /11
1.1.   Argumente şi definiţii în favoarea supervizării în psihoterapie/11
1.2.   Obiective de ordin general ale supervizării/27
1.3.   Procese apărute în supervizare/33

2. Procese şi rezultate: specific şi comun, limite şi critici/39
2.1.   Bazele cercetării proceselor şi rezultatelor în supervizare/39
2.2.   Contextul cercetării proceselor şi rezultatelor: modelele de supervizare/40
          2.2.1.   Modele specifice supervizării/45
          2.2.2.   Modele de supervizare derivate din teoriile psihologice/54
          2.2.3. Modele de supervizare abordate în manieră constructivistă/63
          2.2.4. Modelul CLEAR al supervizării – acronimul pentru: Contracting, Listening, Exploring, Action  and Review/66
          2.2.5.   Modelul Dublei Matrici a Supervizării/69
          2.2.6    Modelul ciclic al supervizării/72
          2.2.7.   Modelul intervenţiei în supervizare prin cele şase categorii de procese/75
          2.2.8.   Modelul cadrului general al supervizării (Scaife şi Scaife, 1996)/77
         2.2.9.     Modelul reanalizării proceselor interpersonale /79
         2.2.10. Modelul abordării sistemice în supervizare/81
         2.2.11. Modelul clinic al supervizării/83
         2.2.12. Modelul de supervizare centrat pe sarcini/85
         2.2.13.   Modelul general al supervizării elaborat de Milne (revizuit în 2009)/89
         2.2.14.   Modelul circumplex al supervizării/modelul  tandem al supervizării/90
         2.2.15.    Modelul supervizării centrat pe evidenţe  clinice (acronim EBCS)/91
2.3. Avantaje, limite, critici/92
2.4. Procese dezvoltate în supervizare/96

3. “Ce se face şi ce nu se face într-o supervizare eficientă” 102
3.1.  Eficienţă şi eficacitate/102
3.2. Argumente pro si contra proceselor generatoare de Eficienţă/106

4. Supervizarea de grup: procese diferenţiatoare /113
4.1. Specificitatea supervizării de grup/114
4.2. Avantajele supervizării de grup/118
4.5. Diferenţe în raport cu supervizarea individual/126
         4.5.1.    Perspectiva supervizorului /126
         4.5.2     Perspectiva supervizatului/127
4.6. Beneficiile supervizării în grup/128
         4.6.1.    Elemente generale/128
         4.6.2.    Elemente specific/132
4.7. Supervizarea în cadrul grupurilor în care fiecare membru are aceeaşi poziţie în grup (peer supervision – intervizare)/ 134

5. Elemente etice şi profesionale privind supervizarea clinică /142
5.1. Criterii de eficienţă/142
5.2. Criterii de malpraxis/146

6. Concluzii /148

Bibliografie  /157

SUPERVIZAREA IN PSIHOTERAPIE. Un model de analiza empirica

Autor :                 
Editura Universitara
Colectia Psihologie
An aparitie :2014
Editia a I      
ISBN 978-606-28-0097-0
Nr pagini :312
Format 130 x 200
Pretul la data postarii :45 lei la Editura, 45 lei la librariaeminescu 




Descrierea editurii:

Supervizarea in psihoterapie este o provocare atat personala cat si profesionala. Modalitatea de a invata cum se poate face psihoterapie eficienta si mai ales ce din tot ceea ce se invata conteaza conform procentului Pareto (20% din ceea ce invatam si utilizam ne ajuta a fi eficienti in 80% din cazuri) se poate transforma intr-un obiectiv de cercetare in dezvoltarea eficientei si eficacitatii demersului psihoterapeutic. Prin natura sa,  psihoterapia se sprijina pe un proces interpersonal complex, care inglobeaza teorie si practica deopotriva, aspecte stiintifice dar si arta ce tine de aspecte particulare, individuale ale celor implicati. De aici, multiplele variabile de manipulat in directia descoperirii acelor elemente ce pot fi continute in procentul de 20% amintit mai sus. Pe de alta parte, necesitatea dezvoltarii competentei clinice reclama un cadru, uneori mai putin flexibil de invatare, in care clinicianul novice sa poata fi securizat intai de tehnica invatata, pentru ca apoi sa treaca de acest aspect in dezvoltarea competentei inconstiente ce conduce la stadiul de expert in acest tip de interventie. Asadar, rolul unui supervizor este multifatetat de sensibilitate interpersonala, cunostinte dobandite si gandire clinica judicioasa (Ladany, Friedlander si Nelson, 2005), indepartandu-se de procesul psihoterapeutic in relatie cu supervizatul. In conditiile in care relatia de supervizare este stadiala – la inceput este didactica, suportiva alaturi de dezvoltarea competentelor supervizatilor, apoi, pe masura ce relatia evolueaza, centrul atentiei se distribuie in zona indoielilor supervizatilor referitoare la performanta lor, pentru ca apoi, spre sfarsitul acestei relatii sa apara elemente de ordin consultativ – ceea ce poate deveni important a putea replica sunt elementele ce contin informatii referitoare la proces, la dinamica si mai putin la rezultat in acest cadru al supervizarii. De aceea, tentativa studiului de fata isi propune sa cuprinda o parte din tot acest proces complex, dezvoltand un posibil model empiric de studiu al acelor elemente ce pot conduce la eficienta in supervizare, si implicit in psihoterapie.

Cuprins:

Introducere /9

Capitolul 1
UN MODEL DE ANALIZA EMPIRICA/11
1.1.  Premisele modelului de cercetare. Argumente /11
1.2.  Fundamentele studiului empiric/12
1.3.  Obiectivele demersului empiric/14

Capitolul 2
CADRUL CERCETARII/16
2.1.      Ipotezele cercetarii/16
2.2.      Variabilele implicate in studio/17

Capitolul 3  
OPERATIONALIZAREA VARIABILELOR IMPLICATE IN STUDIU/22
3.1.      Variabila eficienta supervizarii/22
3.2.      Variabila continutul supervizarii/25
3.3.      Variabila alianta de lucru in supervizare/26
3.4.      Variabila calitatile personale ale unui supervisor/30
3.5.      Variabila stilul de supervizare al supervizorului/32
3.6.      Variabila procese dezvoltate in supervizare/35
3.7.      Variabila competentele unui supervisor/39
3.8.      Participanti (date estimative)/43

Capitolul 4
REZULTATELE CERCETARII. CONFIRMARI  SI/SAU INFIRMARI/44
4.1.  Respondentii studiului. Date statistice generale rezultate/44
4.2.  Datele descriptive ale supervizatilor si consistenta interna a instrumentelor corespunzatoare acestei baze de date/49
4.3.  Datele descriptive ale supervizorilor si consistenta interna a instrumentelor implicate in studio/51
4.4. Datele statistice corespunzatoare variabilei procese in supervizare  (inregistrari)/52

Capitolul 5
VERIFICAREA IPOTEZELOR CERCETARII/58
5.1.  Ipotezele cercetarii testate pe baza de date a supervizatilor (n=119 respondenti)/58
5.2.  Concluziile cercetarii privind baza de date a supervizatilor/74
5.3.  Ipotezele cercetarii testate pe baza de date a supervizorilor (n=66 respondenti)/78
5.4.  Concluziile cercetarii privind baza de date supervizori/87
5.5.  Ipotezele cercetarii testate pe baza de date inregistrari in supervizare (n=66 respondenti)/89
5.6.  Concluziile cercetarii privind baza de date inregistrari in supervizare/ 100
5.7.  Ipotezele cercetarii testate corelativ pe baza de date comuna formata din respondentii supervizori si supervizati /102

Capitolul 6
CONCLUZIILE GENERALE ALE CERCETARII/107
6.1.  Concluziile cercetarii in raport cu obiectivul privind status-ul actual al supervizarii/107
6.2.  Concluziile cercetarii in raport cu obiectivul privind eficientizarea supervizarii sub aspectul practice/109

BIBLIOGRAFIE/110

Anexe /142

15/03/2013

FORMAREA PENTRU PSIHOTERAPIE



Autor : Jesse D. Geller, John C. Norcross, David E. Orlinsky                
Editura Trei
Colectia Psihologie-Psihoterapie
An aparitie :2008     
Editia originala 2005
Traducerea Tatiana Clara Ilie
ISBN  978-973-707-210-8
Nr pagini : 528
Format 170 x 240
Pret : 94,05 lei la Editura, 64  lei la librarie.net
Disponibilitate BCU

Descrierea editurii:
Psihoterapia de formare – experienţa cea mai importantă a unui psihoterapeut

Formarea pentru psihoterapie prezintă interes maxim atât pentru toţi cei care doresc să devină psihoterapeuţi, cât şi pentru asociaţiile profesionale de diferite orientări ale psihoterapeuţilor.
Psihoterapia de formare este prezentată din trei puncte de vedere: al psihoterapeutului pacient, al psihoterapeutului formator şi al cercetărilor empirice. Fără a neglija aspectele teoretice ale formării, accentul este pus pe psihoterapia de formare, considerată cea mai importantă influenţă din punct de vedere profesional şi uman.
Jesse D. Geller este profesor de psihologie clinică la Yale University School of Medicine şi Columbia University Teachers College;
John C. Norcross este profesor de psihologie la University of Scranton;
David E. Orlinsky este profesor de psihologie la University of Chicago, Comittee of Human Developement.

Cuprins:


Prefaţă /9
Colaboratori /13

1. Problema terapiei personale /15
(Jesse D. Geller, John C. Norcross şi David E. Orlinsky)

Partea I. Terapia terapeutului în cadrul diferitelor orientări teoretice

2. Analiza de formare în modelul clasic freudian /29
(Richard Lasky)
3. Rolul terapiei personale în formarea analistului jungian /43
(Thomas B. Kirsch)
4. Terapia personală şi dezvoltarea în terapiile experienţial-umaniste /51
(Robert Elliot şi Thea Partyka)
5. Terapia personală în terapia cognitiv-comportamentală: Tradiţie şi practică actuală /60
(Anton-Rupert Laireiter şi Ulrike Willutzki)
6. Rolul şi practica actuală a terapiei personale în tradiţiile terapeutice sistemice şi de familie /72
(Jay Lebow)

Partea a II-a. Terapeutul ca pacient

Experienţe personale: Mărturii ale terapeuţilor pacienţi
7. Experienţa mea în analiză cu Fairbaim şi Winnicott: Cât de complet este rezultatul atins în terapia psihanalitică? /87
(Harry Guntrip)
8. Experienţele mele ca pacient în cinci psihoterapii psihanalitice /110
(Jesse D. Geller)
9. Experienţele de terapie personală ale unui terapeut specializat în orientarea raţional –emotivă /132
(Windy Dryden)
10. Eul şi Sinele: Reminiscenţe ale terapiei existenţial-umaniste    /153
(Bayan Wittine)
11. Rolul terapiei individuale şi maritale în dezvoltarea mea /172
(Clara E. Hill)
12. O tapiserie şamanică: Experienţele mele în terapia individuală, maritală şi de familie /193
(WilliamM. Pinsof)

Rezultate ale cercetării. Beneficierea de terapie personală
13. Prevalenta şi parametrii terapiei personale în Statele Unite /215
(John C, Norcross şi James D. Guy)
14. Prevalenta şi parametrii terapiei personale în Europa şi alte părţi ale lumii /229
(David E. Orlinsky, M. Helge Ronnestad, Ulrike Willutki, Hadas Wiseman, Jean-Francois Botermans şi SPR Coilaborative Research Network)
15. Terapeuţi care intră în terapie personală: Principalele motive şi prezentarea simptomelor /248
 (John C. Norcross şi Kelly A. Connor)
16. Selecţia şi caracteristicile psihoterapeuţilor terapeuţilor: O cercetare de sinteză /259
(John C. Norcross şi Henrz Grunebaum)

17. Rezultate şi impacturi ale psihoterapie! psihoterapeutului: Analiză de cercetare /275
 (David E. Orlinsky, John C. Norcross, M, Helge Ronnestad şi Hadas Wiseman)

Partea a III-a. Terapeutul terapeutului

Experienţe personale: Mărturii ale terapeuţilor terapeuţilor
18. Despre analiza colegilor (incluzând candidaţii în formare) /301
(Emanuel Berman)
19. Tratarea psihoterapeuţilor prin terapie cognitivă /325
(Judith S. Beck şi Andrew C. Butler)
20. Terapie feministă cu terapeuţi: Terapia egalitară şi altele /338
(LauraS. Brown)
21. Ascultându-l pe cel care ascultă: O abordare existenţial-umanistă a psihoterapiei cu psihoterapeuţi /358
(Myrtle Heery şi James F.T. Bugental)
22. Conducerea terapiei maritale şi de familie cu terapeuţi /377
(Harry J. Aponte)
23. Terapie de grup pentru terapeuţii din cadrul formării în terapia Gestalt: O perspectivă a terapeutului formator /389
(Philip Lichtenberg)
24. Tratarea psihoterapeuţilor perturbaţi şi a „vindecătorilor răniţi" /409
(Gary R. Schoener)

Rezultate ale cercetării: Acordarea de terapie personală altor terapeuţi
25. Cercetare asupra conducerii psihoterapiei cu profesionişti în sănătatea mintală /435
(Jesse D. Geller, John C. Norcross şi David E. Orlinsky)
26. Analizele de formare: Consideraţii istorice şi cercetare empirică /460
(Rebecca C. Curtis şi Mazia Qaiser)
27. Limite şi intemalizare în psihoterapia psihoterapeuţilor: Perspective de cercetare şi perspective clinice /479
(Jesse D. Geller)

Epilog. Psihoterapeutul ca pacient, psihoterapeutul psihoterapeutului şi psihoterapeutul ca persoană /509
(David E. Orlinsky, Jesse D. Geller si John C. Norcross)

Anexă. Ghid pentru elaborarea mărturiilor  /521