29/02/2024

BAZELE GANDIRII CRITICE


Autor: Petre Bieltz
Editura Academiei Romane
An aparitie : 2012
Editia I
ISBN 978-973-27-2255-8
Nr pagini : 332
Format 170 x 240
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Disponibilitate BCU
pdf aici


Descriere: (fragment din prefata)

        În mod obișnuit, om simplu sau savant, orice persoană normală ține la părerile şi la uneltele sale. Gândirea critică pe care o propunem presupune logica argumentării, iar pe această bază, în cele ce urmează se subliniază că ideile sau opiniile susținute de cineva nu pot fi, în principiu vorbind, absolut imbatabile. Ele ar putea fi descori amendate printr-o cunoaştere mai bună. Această situaţie se explică prin aceea că o idee reflectă în condiţii de deplină onestitate numai ceea ce este ştiut la un moment dat şi că, în general vorbind, nimeni nu respinge de regulă
ceea ce pare perfect stabilit în cunoaşterea comună sau în cea științifică.
        Când o persoană sustine despre o situaţie că ea este într-un anumit fel, ar trebui să ştie, totodată, conform prescripţiilor gândirii critice bazată pe logica argumentării, că lucrurile ar putea sta şi cu totul altfel decât susține ca sau pretinde că aşa se asertează în cărțile pe care le-a consultat. Omul obişnuit crede că mamiferele nu zboară şi că ele nu se înmulțesc prin ouă, dar biologia a stabilit că liliacul este mamifer şi că ornitorincul, mamifer oarecum exotic, se înmulțeşte prin ouă. Fizicienii, şi nu doar ei, au fost convinşi la un moment dat că Isaac Newton
are dreptate absolută în privința spațiului şi timpului şi a mișcării, dar Albert Einstein a dovedit ulterior că timpul şi spațiul formează o unitate indestructibilă şi că mişcarea oricărui corp nu poate depăşi viteza luminii. Fizicieni europeni contemporani au probat „experimental” că anumite particule subatomice ar putea depăşi viteza luminii, iar cosmologii de astăzi au conchis că Universul dispune de însuşiri pe care acum doar le bănuim.

        Petre Bieltz (1937 - 2013) a fost Prof. univ. dr., Filosof - logician, Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania

Cuprins:

PREFATA

Capitolul I. ELEMENTE INTRODUCTIVE  9
1. Conceptul de gândire critică bazat pe logica argumentării  9
2. Cercetări de gândire critică şi teoria argumentării  13
3..Sensuri diferite ale cuvântului „argument"  18
4. Argumentarea - tip fundamental de activitate intelectuală   21
5. Precizări terminologice speciale   23
6. Indicatori de premise şi indicatori de concluzie  25
7. Schema logică de argumentare  28
8. Argumente deductive valide şi argumente deductive nevalide  33
9. Raţionarea deductivă şi cea inductivă  35
10. Forma logică  30
11. Exigenţele logice fundamentale  47

Capitolul II. LOGICA ŞI PSIHOLOGIA RATIONĂRII  72
1. Psihologia şi raționarea umană   73
2. Logica şi argumentarea umană   76
3. Psihologismul   77
4. Logicismul   79
5. Raportul actual între logică şi psihologic 81

Capitolul III. GÂNDIREA CRITICĂ ȘI ANALIZA LIMBAJULUI  85
1. Semnul - element fundamental al limbajului   87
2. Substratul material al semnului și simptomul stării de fapt 88
3. Sensul sau înțelesul semnului  91
4. Regula de semnificaţie a semnului  94
5. Limbaj verbal şi limbaj neverbal  96
6. Limbaj obiect şi metalimbaj  98
7. Limbaj verbal, limbaj natural şi limbaj anificial 102
8. Formele limbajului verbal  107
9. Dinamica limbajului verbal   108
10. Principalele tipuri de vocabular  109
11. Funcţiile limbajului  111
12. Trăsături de bază ale limbajului uman  116

Capitolul IV. TERMEN - NOTIUNE - MODEL MENTAL - CUVANT  119
1. Termenii - formă logică de minimă complexitate  119
2. Intensiunea şi conotaţia termenilor  120
3. Extensiunea şi denotaţia termenilor 122
4. Principalii termeni după extensiune  123
5. Tipuri de termeni după intensiune  128
6. Raporturi de compatibilitate extensională între termeni  133
7. Raporturi de opoziţie extensională între termeni 137

Capitolul V. SISTEMATIZAREA INFORMAȚIILOR  141
1. Caracterizarea şi structura definiției  142
2. Principalele tipuri de definiţie  144
3. Regulile definirii corecte şi eficiente  152
4. Operatia metodologică de clasificare  157
5. Cele mai importante feluri de clasificare  160
6. Regulile clasificării corecte şi principalele erori de clasificare   163

Capitolul VI. GÂNDIREA CRITICĂ DESPRE ARGUMENTELE DEDUCTIVE CU PROPOZITII CATEGORICE 167
1. Structura propoziţiilor categorice  167
2. Extensiunea termenilor din propoziţiile categorice 173
3. Conversiunea şi obversiunca propozițiilor categorice  175
4. Alternanţa conversiunii şi obversiunii propoziţiilor categorice 181
5. Pătratul logic al propoziţiilor categorice  185
6. Argumentele silogistice şi structura lor  189
7. Structuri formale de raționare silogistică   192
8. Exigenţele logice speciale de raționare silogistică 193
9. Forme speciale de raţionare silogistică 206
10. Analiza argumentării silogistice  210

Capitolul VII. RAȚIONAMENTIE DEDUCTIVE CU PROPOZITII COMPUSE 218
1. Precizări terminologice şi operatori propoziționali   218
2. Argumentarea deductivă cu propoziții condiționale   223
3. Inferenţele deductive disjunctiv-categorice   231
5. Raţionarea monotonică şi cea nemonotonică  237

Capitolul VIII. RAȚIONAMENTELE INDUCTIVE  243
1. Analogia  244
2. Restricţiile analogici logic-corecte  248
3. Raţionare inductivă completă sau incompletă  251
4. Raţionare inductivă vulgară sau ştiinţifică   254

Capitolul IX. ERORI FORMALE ŞI INFORMALE   200
1. Principalele surse ale sofismelor  260
2. Erori de raţionare şi de explicare   265
3. Locul erorilor de raţionare în activitatea juriştilor   285

BIBLIOGRAFIE    329
INDEX  333

ELEMENTE DE GANDIRE CRITICA. Repere teoretice si aplicatii pentru stiintele sociale


Autor: Dragos Bigu
Editura Pro Universitaria
Colectia Filosofie
An aparitie : 2022
Editia I
ISBN 978-606-26-1595-6
Nr pagini : 250
Format 150 x 210
Pretul la data postarii : 46 lei la Editura, 39,10 lei la librarie.net, 41,40 lei la libris


Descrierea editurii:

        Lucrarea de fata este adresata tuturor celor care doresc sa-si imbunatateasca abilitatile naturale de rationare, pentru a-si sustine mai bine punctele de vedere, a examina argumentele altora si a lua decizii mai bune. Volumul trateaza temele obisnuite ale unei lucrari de gandire critica - cum ar fi erorile de rationare sau evaluarea argumentelor prin analogie - punand insa accent pe temele relevante pentru stiintele sociale, cum ar fi cauzalitatea in domeniul social sau generalizarile statistice, bazate pe extrapolarea de la un esantion la o populatie. In fiecare dintre cele noua capitole, notiunile teoretice sunt exemplificate printr-o serie de exercitii rezolvate, alte aplicatii fiind lasate cititorului spre solutionare.

        Dragoș Bîgu este conferențiar universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice din București, Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane. Este doctor în filosofie al Universității din București, cu o teză în domeniul filosofiei științei. Principalele domenii de interes ale sale sunt gândirea critică, etica generală, etica în afaceri, etica în sectorul public. 

Cuprins:

Introducere 11

Capitolul 1. Discursul argumentativ: elemente generale 21
1.1 Ce este un argument?  21
1.2 Argumente factuale, instrumentale și normative 24
1.3 Argumente deductive și nedeductive  26
1.4 Cea mai bună explicație  32
Exerciții 39

Capitolul 2. Reconstrucția argumentelor. Impactul adăugării de noi informații asupra forței unui argument 45
2.1 Reconstrucția argumentelor. Argumente complexe  45
2.2 Identificarea premiselor lipsă (presupozițiilor)  51
2.3 Impactul adăugării unei informații asupra forței unui argument: slăbirea și întărirea argumentelor  56
Exerciții 60

Capitolul 3. Limbajul  71
3.1 Noțiuni: caracterizare și tipuri 71
3.2 Vaguitate și ambiguitate 73
3.3 Definiția  75
3.3.1 Tipuri de definiții. Reguli privind definiția  76
3.3.2 Procedee de definire. Definiția contextuală 78
3.4 Clarificarea înțelesului noțiunilor în știință, legislație și situații statistice  82
3.4.1 Clarificarea înțelesului noțiunilor științifice 82
3.4.2 Clarificarea înțelesului în normele legale 85
3.4.3 Înțelesul indicatorilor statistici  87
Exerciții 90

Capitolul 4. Argumente cu propoziții compuse 94
4.1 Validitate și adevăr. Structura argumentelor 94
4.2 Argumente cu propoziții compuse  97
4.2.1 Propoziții simple și propoziții compuse  98
4.2.2 Conjuncția, disjuncția și negația 99
4.2.3 Propoziții condiționale. Condiții necesare și suficiente  103
4.2.4 Scheme de argumentare des întâlnite în argumentarea comună 106
Exerciții 112

Capitolul 5. Raționamente inductive și prin analogie 120
5.1 Generalizarea statistică  120
5.2 Generalizarea inductivă 127
5.3 Argumentul prin analogie  130
5.3.1 Analogii inductive 132
5.3.2 Analogii a priori  135
Exerciții 139

Capitolul 6. Raționamentul cauzal 147
6.1 Conceptul de cauzalitate  147
6.2 Erori în raționamentul cauzal 157
6.3 Probabilitate și cauzalitate  159
6.4 Cauzalitate vs. corelație (eroarea confuziei dintre corelație și cauzalitate)  161
Exerciții 165

Capitolul 7. Raționamente probabilistice și instrumentale  169
7.1 Raționamentul probabilistic  169
7.1.1 Elemente introductive de calcul al probabilităților 169
7.1.2 Erori în raționamentele probabilistice  173
7.2 Raționamentul instrumental  176
7.2.1 Inferența practică 177
7.2.2 Preferințe și utilitate  181
Exerciții 188

Capitolul 8. Raționamentul moral și legal  193
8.1 Norme morale  194
8.2 Argumente bazate pe utilitate și argumente bazate pe principii 196
8.3 Argumente bazate pe principii. Rafinarea principiilor morale 201
8.4 Raționamentul moral prin analogie. Considerente relevante din punct de vedere moral  204
8.5 Raționamentul legal prin analogie  208
Exerciții 211

Capitolul 9. Erori de argumentare 220
9.1 Sofisme de relevanță  220
9.2 Sofismele dovezilor insuficiente  226
9.3 Sofismele privind presupozițiile  228
9.4 Biasuri cognitive   236
Exerciții  240

Bibliografie  247

GANDIRE CRITICA. Micromonografie


Autor: Gheorghe Clitan
Editura Eurobit
An aparitie : 2003
Editia I
ISBN 973-620-078-7
Nr pagini : 190
Format 130 x 200
Anticariat
La data postarii nu am gasit oferte de vanzare a acestei carti
Pretul la data postarii : 99 lei la anticariat aleph
pdf aici


Descriere: (fragment din cuvant inainte)

        Această lucrare îşi propune să evidenţieze statutul a două dintre disciplinele aflate în dezbaterea filosofică şi pedagogică actuală: Gândirea critică şi Logica informală. Ele nu vor fi prezentate ca faţete ale uneia şi aceleiaşi preocupări, cum se întâmplă destul de des în literatura de specialitate. Prin incursiuni în dezbaterile prilejuite de reformarea postbelică a învăţământului nord-american, prin analiza definiţiilor date acestor discipline şi prin expunerea problematicii abordate de fiecare dintre ele, se va încerca creionarea diferenţelor dintre domeniile ce le corespund. 
        Ca disciplină de învăţământ, Gândirii critice i se conturează domeniul de studiu în jurul abilităţii de a dezvolta capacităţile intelectuale necesare înţelegerii argumentelor, de a le evalua şi de a construi argumente proprii, acceptându-se ideea potrivit căreia în activitatea didactică aspectul formativ joacă un rol deosebit de important, mai mult că uneori însăşi transmiterea informaţiilor poate avea loc ocolind – aparent – unele din regulile stricte ale logicii, dar nu şi principiile argumentării sau retoricii (care se întemeiază, în ultimă instanţă, tot pe respectarea acelor reguli).

Cuprins:

CUVÂNT ÎNAINTE 12

1. IMPUNEREA GÂNDIRII CRITICE ŞI LOGICII INFORMALE CA PRACTICI DE ARGUMENTARE 14
1.1. Cadrul teoretic al impunerii gândirii critice şi logicii informale ca practici de argumentare 14
1.2. Experimentul curricular nord-american de înfăptuire practică a argumentării  27
1.3. Teoretizarea şi practica argumentării în context european; promovarea gândirii critice şi logicii informale în spaţiul sociocultural românesc 34

2. RETRASAREA ACTUALĂ A GRANIŢELOR ŞI CIRCUMSCRIEREA DOMENIILOR GÂNDIRII CRITICE ŞI LOGICII INFORMALE 57
2.1. Logica informală şi cultivarea abilităţilor de gândire critică 57
2.2. Demersul gândirii critice şi obstacolele care apar în calea lui 71
2.3. Gândirea critică şi analiza logică a argumentelor 86

3. PROBLEME ALE ARGUMENTĂRII ÎN GÂNDIREA CRITICĂ 107
3.1. Funcţia argumentativă a limbajului  107
3.2. Analiza critică a argumentului 127
3.3. Identificarea argumentelor şi sursele lor de eroare  164

BIBLIOGRAFIE 185

SCHITA A UNEI LOGICI NATURALE. Logica operatorie


Autor: Petre Botezatu
Editura Stiintifica
An aparitie : 1969
Editia I
Nr pagini : 312
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 8-39 lei pe okazii
Disponibilitate BCU



Despre autor:

        Petre Botezatu (1911-1981) este maestrul scolii logice din Iasi. Autor al unui tratat despre interpretarea moderna a silogismelor, devenit o lucrare de referinta imediat dupa aparitie (1976), Petre Botezatu este creatorul unei teorii generale a rationamentului, care cuprinde procedeele deductive complexe ale stiintei moderne in baza unei logici naturale. Reeditata la Polirom, lucrarea sa Introducere in logica isi reconfirma caracterul de carte fundamentala.

Cuprins:

1. INTRODUCERE  5
1.1. O incercare de logica naturala  5
1.2. O logica orientata intensional  11
1.3. O silogistica extinsa si generalizata  14
1.4. O logica a propozitiilor exclusive  21
1.5. O logica intermediara de aplicabilitate curenta  26

Partea intaia. TEORIA GENERALA A OPERATIILOR LOGICE

2. TEORIA INTUITIVA A OPERATIILOR LOGICE  33
2.1. Transferul de proprietati  33
2.1.1. Tabela inferentiala A  41
2.1.2. Tabela inferentiala B  46
2.1.3. Tabela inferentiala C  49
2.1.4. Tabela inferentiala D  53
2.1.5. Incercare de generalizare  53
2.2. Constructia de obiecte  55
2.2.1. Incercari de logica constructiva  53
2.2.2. Tabela inferentiala E  58

3. PROBLEME PREALABILE  64
3.1. Operatia logica a silogismului  64
3.2. Problema figurii 4   67
3.3. Propozitii exclusive si exceptive  74

4. SISTEMUL LOT  81
4.1. Sintaxa sistemului LOT  81
4.2. Sistemul inferentelor LOT
4.2.1. Subsistemul inferentelor principale LOT  89
4.2.1.1. Tabela interferentiala A  89
4.2.1.2. Tabela inferentiala B  94
4.2.1.3. Tabela inferentiala C  101
4.2.1.4. Tabela inferentiala D  108
4.2.2. Subsistemul inferentelor secundare LOT  120
4.3. Semantica sistemului LOT  124

5. PROBLEME SPECIALE 133
5.1. Regularitati in subsistemul principal LOT  133
5.1.1. Precizari prealabile  133
5.1.2. Legi calitative in tabelele inferentiale A si B  134
5.1.3. Legi calitative in tabelele inferentiale c si D  138
5.1.4. Legile cantitative  141
5.1.5. Completitudinea calitativa a sistemului LOT  144
5.2. Variante ale sistemului LOT  146
5.2.1. Extindere  146
5.2.2. Restrangere  147
5.2.3. Varianta propozitionala  150
5.3. Problema deciziei  152

6. SISTEMUL LOC 162
6.1. Sintaxa sistemului LOC  162
6.2. Sistemul inrferentelor LOC  165
6.3. Semantica sistemului LOC   166
6.4. Variante ale sistemului LOC   167

Partea a doua. APLICATIILE LOGICII OPERATORII

7. LOGICILE SPECIALE  173

8. SILOGISTICA OPERATORIE  176
8.1. Delimitarea universului discursului  176
8.2. Distinctii intensionale  178
8.3. Un caracter specific silogisticii  180
8.4. Propozitiile generale exclusive  181
8.5. Sistemul inferentelor silogisticii operatorii  186
8.5.1.Tabela inferentiala A  187
8.5.2.Tabela inferentiala B 191
8.5.3.Tabela inferentiala C 196
8.5.4.Tabela inferentiala D  202
8.6. Logica clasiala constructiva  207

9. MEREOLOGIA OPERATORIE 209
9.1. Probleme introductive  209
9.1.1. Incercari de mereologie  209
9.1.2. Relatiile partitive  212
9.1.3. Logicile partitive tranzitive  215
9.2. Mereologia relationala  217
9.2.1. Propozitii exclusive si cuantificate  222
9.2.2. Sistemul inferentelor mereologiei relationale  218
9.3. Mereologia existentiala  222
9.3.1. Propozitii exclusive si cuantificate 222
9.3.2. Sistemul inferentelor mereologiei existentiale 223
9.4. Mereologia pozitionala  228
9.4.1. Propozitii exclusive si cuantificate 228
9.4.2. Sistemul inferentelor mereologiei pozitionale 229
9.5. Mereologia functionala  234
9.5.1. Propozitii exclusive si cuantificate 234
9.5.2. Sistemul inferentelor mereologiei functionale  235
9.6. Mereologia constructiva  240

10. FENOMENOLOGIA OPERATORIE  243
10.1. Fenomenologia tranzitiva  243
10.1.1. De la inductie la deductie  243
10.1.2. Relatiile fenomenale  244
10.1.3. Sisteme logice fenomenale  246
10.2. Logica spatio-temporala  248
10.2.1. Delimitarea universului discursului  248
10.2.2. Sistemul inferentelor spatio-temporale 250
10.3. Logica conditionala  255
10.4. Logica cauzala  257
10.4.1. Delimitarea universului discursului  257
10.4.2. Logica cauzala relationala 258
10.4.2.1. Propozitii exclusive si cuantificate  258
10.4.2.2. Sistemul inferentelor cauzale relationale 260
10.4.3. Logica cauzala existentiala  267
10.4.3.1. Propozitii exclusive  267
10.4.3.2. Sistemul inferentelor cauzale existentiale  267
10.5. Teleologica  273
10.5.1.  Propozitii exclusive si cuantificate  273
10.5.2.  Sistemul inferentelor teleologice  275
10.6. Fenomenologia constructiva  282

11. PERSPECTIVE SI CONCLUZII  285
11.1. Logici speciale in perspectiva  285
11.2. Logica operatorie si logica simbolica  286

ESQUISSE D'UNE LOGIQUE NATURELLE. Logique operatorire. (Resume)  289
Indice de simboluri  301
Indice de nume  303

INTRODUCERE IN LOGICA

Autor: Petre Botezatu,
Editura Polirom
Colectia Collegium. Filosofie
An aparitie : 1994 (ed.Graphix) , 1997
Editia a II-a
ISBN 973-683-022-5
Nr pagini : 290
Format 160 x 235
Anticariat
Pretul la data postarii : 22 lei la printre carti, 59 lei pe okazii, 59 lei la anticariat ursu
Disponibilitate BCU
pdf aici si aici


        „Nu am epuizat studiul gindirii. Mai ramine loc pentru o stiinta care sa cerceteze gindirea, facind aceeasi abstractie de legaturile ei cu obiectul cunoasterii, cit si de cele cu subiectul cunoasterii. Cu alte cuvinte, este necesar un studiu al structurii gindirii, al mecanismelor pe care gindirea le pune in joc atunci cind se argumenteaza. Acest studiu este necesar si da nastere unei stiinte speciale numite logica, fiindca structura gindirii este deosebit de complicata, iar cunoasterea ei poseda o mare importanta practica.” (Petre Botezatu)

        Petre Botezatu (1911-1981) este maestrul scolii logice din Iasi. Autor al unui tratat despre interpretarea moderna a silogismelor, devenit o lucrare de referinta imediat dupa aparitie (1976), Petre Botezatu este creatorul unei teorii generale a rationamentului, care cuprinde procedeele deductive complexe ale stiintei moderne in baza unei logici naturale. Reeditata la Polirom, lucrarea sa Introducere in logica isi reconfirma caracterul de carte fundamentala.

Cuprins:

Prefată  5

PARTEA I. Obiecte, legi, principii

CAPITOLUL 1. Obiectul şi importanta logicii 17
1.1. Precizări preliminare    17
1.2. Logica, teorie a gândirii  
1.2.1. Logica şi psihologia  18
1.2.2. Logica şi gnoseologia  19
1.3. Gândirea ca obiect al logicii  20
1.4. Utilitatea studiului logicii   23
Note  24

CAPITOLUL 2. Logica principiilor  25
2.1. Ideea de sistem logic  25
2.2. Legile logice şi caracteristicile lor    26
2.3. Principiile logice traditionale  28
2.3.1. Principiul identităţii  28
2.3.2. Principiul necontradictiei  32
2.3.3. Principiul tertului exclus  36
2.3.4. Principiul ratiunii suficiente  40
2.4. Principiile gândirii şi logica modernă  44
2.5. Statutul filosofic al " principiilor"  45
Note  46

PARTEA A II-A. Logica propoziţiilor

CAPITOLUL 3. Propozitia neanalizată  51
3.1. Propoziţia neanalizată şi propoziţia analizată  51
3.2. Caracterizarea propoziţiei   51
3.3. Propoziţia şi judecata  54
3.4. Aspectele propoziţiei  55
3.5. Valoarea de adevăr a propoziţiei   56
3.6. Problema antinomiilor generate de caracterul adevărat sau fals al propoziţiei 59
3.7. Relaţiile dintre propoziţii  60
3.7.1. Concepţia clasică despre opoziţia propoziţiilor   60
3.7.2. Principalele relaţii interpropoziţionale  61
3.8. Raporturile dintre propoziţii şi inferenţa  64
3.9. Clasificarea inferentelor  67
3.9.1. Clasificarea inferentelor În logica tradiţională  67
3.9.2. Clasificarea inferenţelor În logica modernă  67
3.10. Fragmentul clasic al logicii propoziţiilor  67
3.10.1. Inferente ipotetice   68
3.10.2. Utilitatea inferenţelor ipotetice  70
3.10.3. Inferente disjunctive  70
3.10.4. Utilitatea inferenţelor disjunctive   72
3.10.5. Formele dilemei   72
3.11. Logica propoziţională modernă  73
3.11.1. Propoziţii compuse  73
3.11.2. Metoda tabelelor de adevăr  77
3.11.3 . Legi logice confirmate de calculul propoziţional  80
3.11.4. Noi legi logice propoziţionale  81
3.11.4.1. Proprietăţi ale operaţiilor logice  81
3.11.4.2. Inferenţe conjunctive   82
3.11.4.3. Alte inferente disjunctive 82
3.11.4.4. Echivalenţe Între functori  82
3.11.4.5. Negaţii ale propoziţiilor compuse  82
3.11.4.6. Relaţii Între propoziţii compuse   83
3.11.4.7. Echivalenţele propoziţiei condiţionale   84
3.11.4.8. Legi ale implicaţiei  87
Note  89

PARTEA A III-A. Un fragment clasic al logicii predica te lor (al judecăţilor de predicatie)

CAPITOLUL 4. Propoziţia analizată  95
4.1. Structura propoziţiei logice  96
4.1.1. Analiza tradiţională a propozitiei  96
4.1.2. Propoziţia logică şi propoziţia verbală  97
4.2. Clasificarea propoziţiilor   98
4.2.1. Clasificarea tradiţională a judecăţilor  98
4.2.1.1. Clasificarea judecăţilor după calitate  98
4.2.1.2. Clasificarea judecăţilor după cantitate  99
4.2.1.3. Clasificarea combinată după calitate şi cantitate  101
4.2.1.4. Distribuţia termenilor În judecată 102
4.2.1.5. Clasificarea judecăţilor după relaţie  103
4.2.1.6. Clasificarea judecăţilor după modalitate  106
4.2.2. Clasificarea modernă a propoziţiilor  108
4.3. Legi ale logicii predicatelor  113
4.3.1. Negaţii ale cuantificatorilor  113
4.3.2. Legi de distribuţie  114
4.3.3. Legi de particularizare  114
Note   114

CAPITOLUL 5. Noţiunea  116
5.1. Teoria noţiunii in logica tradiţională şi in logica modernă   116
5.2. Noţiunea ca element al gândirii  116
5.3. Determinarea noţiunilor, scop ultim al cunoaşterii ştiinţifice  117
5.4. Probleme gnoseologice ale noţiunii  118
5.4.1. De la percepţii şi reprezentări la noţiuni  118
5.4.2. Noţiunea ca exprimare a esenţei   118
5.4.3 . Noţiunea ca exprimare a claselor  119
5.4.4. Elemente de teoria mulţimilor  120
5.4.5. Generalizarea  122
5.4.6. Abstractizarea  123
5.4.7. Noţiunea ca înţeles  124
5.4.8. Contextul sau universul discursului  126
5.5. Structura noţiunii  127
5.5.1. Sfera şi conţinutul  127
5.5.2. Sfera noţiunii  128
5.5.3. Conţinutul noţiunii 136
5.5.4. Raportul dintre sferă (extensiune) şi conţinut (intensiune)  140
5.6. Relaţiile dintre noţiuni  142
5.6.1. Raporturi extensionale determinate prin metoda formală (I)  142
5.6.2. Raporturi extensionale determinate prin metoda formală (II)  146
5.6.3. Raporturi extensionale determinate prin metoda genetică  148
5.6.4. Raporturi intensionale  151
5.7. Clasificarea noţiunilor  157
5.7.1. Diferenţieri psihologice şi gnoseologice    1 57
5.7.1.1. Noţiuni clare şi obscure, distincte şi confuze  157
5.7.1.2. Noţiuni abstracte şi concrete  158
5.7.2. Distincţii ontologice  159
5.7.2.1. Noţiuni de lucruri, de proprietăţi şi de relaţii  159
5.7.2.2. Noţiuni generale şi individuale   161
5.7.2.3. Noţiuni distributive şi colective  164
5.7.3. Diferenţieri logic-intensionale  167
5.7.3.1. Noţiuni simple şi compuse  167
5.7.3.2. Noţiuni pozitive şi negative   169
Note  171

CAPITOLUL 6. Operaţii logice constructive 173
6.1. Generalizarea şi specificarea  174
6.2. Diviziunea şi clasificarea  175
6.3. Analiza şi sinteza  177
6.4. Definiţia  178
6.4.1. Procedee de definire  178
6.4.2. Legile definiţiei  179
6.4.3. Felurile definiţiei  180
Note  182

CAPITOLUL 7. Logica claselor  183
7.1. Interferenţe imediate şi mediate  183
7.2. Interferenţe imediate  184
7.2.1. Opoziţia propoziţiilor categorice  184
7.2.1.1. Extinderea teoriei opoziţiilor  188
7.2.1.2. Teoria modernă a opoziţiei  188
7.2.2. Educţiile   190
7.2.2.1. Obversiunea  190
7.2.2.2. Conversiunea    191
7.2.2.3. Conversa obvertită  193
7.2.2.4. Contrapoziţia  193
7.2.2.5. Inversiunea   194
7.2.2.6. Concluzii  195
7.2.2.7. Educţiile în logica modernă  195
7.2.3. Inferenţele imediate şi logica modernă  195
7.3. Silogismul  196
7.3.1. Silogismul ca inferenţă deductivă  196
7.3.2. Silogismul ca inferenţă clasială  197
7.3.3. Legi ale structurii silogismului  199
7.3.4. Legile generale ale silogismului   199
7.3.5. Figurile şi modurile silogistice  201
7.3.6. Concluzii asupra moduri lor  205
7.3.7. Reducerea silogismelor  206
7.3.8. Autonomia figurilor  208
7.3.9. Forme prescurtate şi compuse ale silogismului  209
7.3.9.1. Entimema  209
7.3.9.2. Polisilogismul şi soritul   209
7.3.10. Verificarea silogismelor . 210
7.3.11. Valoarea silogismului  217
Note  218

PARTEA A IV-A. Alte obiecte logice

CAPITOLUL 8. Elemente de logică a relaţiilor  223
8.1. Operaţii cu relaţii  223
8.2. Proprietăţi formale ale relaţiilor (clasificarea relaţiilor)   224
8.3. Legi ale proprietăţilor relaţiilor  226
8.4. Inferenţe de relaţie  227

PARTEA A V-A. Logica nedeductivă

CAPITOLUL 9. Logică inductivă  233
9.1. Deducţie şi inducţie  233
9.2. Inferenţe inductive de la particular la particular  234
9.2.1. Transducţia  234
9.2.2. Inferenţa prin analogie   235
9.3. Inferenţe inductive de la particular la general  237
9.3.1. Inducţia incompletă şi reducţia  237
9.3.1.1. Inducţia prin simplă enumerare    239
9.3.1.2. Inducţia ştiinţifică  240
9.3.2. Inducţia completă (totalizantă)   241
9.3.2.1. Inducţia diferenţială  241
9.3.3. Inducţia matematică  242
9.4. Inducţia şi inferenţele probabile 243
9.5. Inferenţe cauzale  245
9.5.1. Dificultăţi în stabilirea legăturilor cauzale  245
9.5.2. Metodele pentru stabilirea legăturii cauzale  247
9.5.2.1. Metoda concordanţei   248
9.5.2.2. Metoda diferenţei  250
9.5.2.3. Metoda combinată a concordanţei şi diferenţei (metoda indirectă a diferenţei) 252
9.5.2.4. Metoda variaţiilor concomitente  253
9.5.2.5. Metoda rămăşiţelor (a reziduurilor)   254
9.5.2.6. Concluzii  255
Note  256

COROLAR

CAPITOLUL 10. Demonstraţia 259
10.1. Necesitatea demonstraţiei  259
10.2. Structura demonstraţiei  260
10.3. Specificul demonstraţiei deductive  261
10.4. Evoluţia demonstraţiei deductive   262
10.5. Revenire la demonstraţia neformalizată   264
10.6. Erori de demonstraţie  266
10.6.1. Cauzele erorilor   266
10.6.2. Clasificarea erorilor   267
10.6.2.1. Substituirea tezei (ignoratio elenchi) 267
10.6.2.2. Erori în fundament  . 268
10.6.2.3. Erori în procedeul demonstraţiei  268
Note  271

În loc de încheiere. Fals tratat de logică  272
An lntroduction to Logic  275
Introduction fi la logique  276

28/02/2024

TEORIA LOGICA A JUDECATII

Autor: Al. Posescu
Editura Garamond
Colectia Etos si logos
An aparitie : 2003
Editia a II-a definitiva
ISBN 973-9140-60-2
Nr pagini : 136
Format 125 x 190
Anticariat
Pretul la data postarii : 39-49 lei pe okazii
Disponibilitate BCU


Descrierea editurii:

        Ca functie a vietii sufletesti, actul judecatii poate fi studiat, din punct de vedere psihologic, ca oricare functie din aceeasi categorie ca actele de vointa sau ca starile afective. Ceea ce s-a si facut si se continua in cadrul stiiintei respective. Ca functie a gandirii, aceeasi operatie
este susceptibila insa a fi studiata din punctul de vedere net diferentiat al logicii. 

Cuprins:

Nota asupra editiei  4
Cuvant inainte  5

Introducere  7
I. Raportul dintre judecata si propozitie  13
II. Judecata din punct de vedere logic si psihologic 21
III. Caracterul tetic al judecatii  29
IV. Functiile logice ale judecatii 36
A. Judecata de predictie 37
B. Judecata de relatie  41
C. Judecata de implicatie  47
D. Judecata de reciprocitate  53
V. Fundamentul logic al judecatii  59
VI. Caracterul esential al judecatii  70
VII. Termenii judecatii  76
A. Subiectul ca termen al judecatii  79
B. Predicatul ca termen al judecatii   84
C. Functia logica a copulei in judecata 87
VIII. Proprietatile formale ale judecatii 95
A. Calitatea judecatii  97
B. Cantitatea judecatii  106
C. Relatia judecatii  111
D. Modalitatea judecatii 118

Postfata - Judecata ca element fundamental al logicii traditionale  123
Nota bibliografica  131

MIC TRATAT DE SOFISTICA


Autor: Leonard Gavriliu
Editura IRI
An aparitie : 1996
Editia I
ISBN 973-97229-5-4
Nr pagini : 198
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 29-100 lei pe okazii, 29 lei la anticariat albert
Disponibilitate BCU


Despre autor:

        Leonard Gavriliu (n. 1 aprilie 1927 – d. 30 iunie 2018, Pașcani, Iași, România) a fost un psiholog, scriitor, publicist și traducător român. În 1974 a obținut titlul de doctor în Psihologie la Universitatea A.I.Cuza din iași, cu teza Structură și determinism în psihologia abisală. Sursa Wikipedia
        Dintre lucrarile sale:
Inconstientul in viziunea lui Lucian Blaga, IRI 1997
Dictionar de cerebrologie, Univers Enciclopedic 1998, 2008
Cerebrologie si filosofie. O privire asupra dualismului, Univers Enciclopedic 2000
Sfârșitul Erei Freud? Moldopress 2006
Anti-Warwick Collins. O filosofie a genomului, Stef 2012

Cuprins:

Argument  9

I. Crochiu de falsa istorie a sofisticii  17
II. Paralogisme si sofisme. Tipologie  24
III. Paraconcepte si pseudodefinitii  47
IV. Virtutile si viciile inductiei  57
V. Calcaiul ahilean al deductiei  65
VI. Legile logice in fata Judecatii  76
VII. Interferente imediate ilicite (sofisme de cabinet) 85
VIII. Dincolo de validitatea silogismelor  93
IX. Sofismele lui "daca" si a le lui "sau" 105
X. Falsa dilema  113
XI. Sofismul reductionist  118
XII. Sofismele vietii cotidiene  124
XIII. Sofismele majore  145
XIV. Comedia tragica a paradoxelor  154
XV. Sofimele care ne fac sa radem. Sugestii pentru o logica a umorului  167
    In loc de concluzie: Dincolo de tacere  177

Bibliografie  183
Indice de nume 191

25/02/2024

DICTIONAR DE CEREBROLOGIE (Creier si psihic)

Autor: Leonard Gavriliu
Editura Univers Enciclopedic
Colectia Dictionarele secolului XXI
An aparitie : 1998
Editia I
ISBN 973-9243-82-7
Nr pagini : 480
Format 150 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 22 lei la printre carti, 15-70 lei pe okazii
Disponibilitate BCU
pdf pe scribd si aici


Despre autor:

        Leonard Gavriliu (n. 1 aprilie 1927 – d. 30 iunie 2018, Pașcani, Iași, România) a fost un psiholog, scriitor, publicist și traducător român. În 1974 a obținut titlul de doctor în Psihologie la Universitatea A.I.Cuza din iași, cu teza Structură și determinism în psihologia abisală. Sursa Wikipedia
        Dintre lucrarile sale:
Inconstientul in viziunea lui Lucian Blaga, IRI 1997
Dictionar de cerebrologie, Univers Enciclopedic 1998, 2008
Cerebrologie si filosofie. O privire asupra dualismului, Univers Enciclopedic 2000
Sfârșitul Erei Freud? Moldopress 2006
Anti-Warwick Collins. O filosofie a genomului, Stef 2012

Cuprins:

Prefata  5

Dictionarul propriu-zis  7

Bibliografie 436
Glosar englez/american - roman  457
Lista cerebrologilor prezentati  477

CEREBROLOGIE SI FILOSOFIE. O privire asupra dualismului


Autor: Leonard Gavriliu
Editura Univers Enciclopedic
An aparitie : 2000
Editia I
ISBN 973-9436-86-2
Nr pagini : 130
Format 130 x 200
Anticariat
Pretul la data postarii : 10-49 lei pe okazii
Disponibilitate BCU

Despre autor:

        Leonard Gavriliu (n. 1 aprilie 1927 – d. 30 iunie 2018, Pașcani, Iași, România) a fost un psiholog, scriitor, publicist și traducător român. În 1974 a obținut titlul de doctor în Psihologie la Universitatea A.I.Cuza din iași, cu teza Structură și determinism în psihologia abisală. Sursa Wikipedia
        Dintre lucrarile sale:
Inconstientul in viziunea lui Lucian Blaga, IRI 1997
Dictionar de cerebrologie, Univers Enciclopedic 1998, 2008
Cerebrologie si filosofie. O privire asupra dualismului, Univers Enciclopedic 2000
Sfârșitul Erei Freud? Moldopress 2006
Anti-Warwick Collins. O filosofie a genomului, Stef 2012

Cuprins:

Prefata  7

I. Rene Decartes sau o ratacire euristica in labirintul dualismului  13
II. Henri Bergson si mitul disjunctiei radicale materie-spirit  31
III. Wilder Penfield, dincolo de confuzia nefericita constiinta - constienta  49
IV. Karl R. Popper in fata tentatiei de a falsifica dualismul  63
V. John C. Eccles si a sa "strong dualistic hypothesis"  81
VI. John R. Searle, un dualist malgre lui? 95

In loc de concluzie:
Note critice pe marginea unui recent tratat de neuropsihologie  119

Indice de nume  127