Editura Universitara
Colectia Stiintele educatiei
An aparitie : 2020
Editia I
ISBN 978-606-28-1195-2
Nr pagini : 280
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 34,50 lei la Editura, 50 lei la delfin, 50 lei la dzc
Disponibilitate BCU
Descrierea editurii:
Lucrarea Introducere in teoria curriculumului integreaza, in mod consistent si comprehensiv, fundamentele conceptiei curriculare din educatia postmoderna si analizeaza modelele conceptuale si metodologice ale dezvoltarii curriculumului educational, din perspectiva multidimensionala (cercetare curriculara, concept, procese si produse curriculare). Lucrarea are trasaturile unui studiu monografic de referinta in literatura de specialitate, analizand in mod avizat traseul curricular parcurs, de la fragilitatea epistemologica la statutul conceptual consolidat, din actualitate. De asemenea, implicatiile pentru proiectarea, managementul si practica curriculara sunt relevate in optica modelului curricular centrat pe competente si al constructivismului pedagogic, ceea ce confera valoarea de construct metodologic si operational al lucrarii, util cercetatorilor, factorilor de decizie, studentilor din domeniul Stiinte ale educatiei si profesorilor. Prof. univ. dr. habil. Claudiu Bunaiasu
Cuprins:
Capitolul 1. Conceptul de curriculum 9
Capitolul 2. Bazele teoriei curriculumului 20
2.1. Bazele filosofice 20
2.2. Bazele epistemologice şi istorice 26
2.3. Bazele sociologice 36
2.4. Bazele psihologice 48
2.5. Bazele pedagogice 56
Capitolul 3. Modelele curriculare 58
3.1. Modelul lui Dewey 58
3.2. Modelul lui Bobbitt 64
3.3. Modelul lui Bobbitt şi Charters 65
3.4. Modelul lui Tyler 66
3.5. Modelul lui Taba 66
3.6. Modelul lui Walker 67
3.7. Modelul lui McGee 68
Capitolul 4. Teoriile curriculare 69
4.1. Teoria reproducţiei 69
4.2. Teoria duplicităţii 75
4.3. Teoria rezistenţei 75
4.4. Teoria ranforsării 79
4.5. Teoria rezilienței 83
Capitolul 5. Tipologiile și abordările curriculare 86
Capitolul 6. Obiectivele curriculare 98
6.1. Definirea obiectivelor curriculare 98
6.2. Funcții ale obiectivelor curriculare 103
6.2.1. Funcția de reglare (autoreglare) sau de activizare; control și optimizare 1056.2.2. Funcția de anticipare sau de prognoză 1076.2.3. Funcția de evaluare și evidență 1086.2.4. Funcția de comunicare și cea axiologică 109
6.3. Clasificarea și ierarhizarea obiectivelor curriculare 113
6.3.1. Niveluri și taxonomii 1136.3.2. Operații 125
Capitolul 7. Conținuturile curriculare 136
7.1. Delimitări 136
7.2. Caracteristici ale conținuturilor curriculare 143
7.2.1. Validitatea 1447.2.2. Coerența 1487.2.3. Consistența 1547.2.4. Forma de rezumat a conținutului curricular și operația de selecție 1597.2.5. Problematizarea și prezentarea (prelucrarea) interogativă 164
7.3. Operații asupra conținutului curricular – interdisciplinaritate şi modulare 168
7.3.1. Conceptul de operații asupra conținutului curriculumului 1687.3.2. Matricea lui D’Hainaut 1737.3.3. Intradisciplinaritatea 1757.3.4. Interdisciplinaritatea 1777.3.5. Pluridisciplinaritatea, transdisciplinaritatea și organizarea modulară 182
Capitolul 8. Reprezentări și produse curriculare 186
8.1. Curriculum reprezentare a acţiunii – conceptualizare şi obiectivări 186
8.2. Curriculum reprezentare a acţiunii – elemente structurale. 189
8.2.1. Planul-cadru de învăţământ 1898.2.2. Proiectul educativ al şcolii 1918.2.3. Programa şcolară 1938.2.5. Planificarea calendaristică 1988.2.6. Planul de lecţie 1998.2.7. Manualele şcolare 202
Capitolul 9. Feedback-ul curricular 209
9.1. Percepţia curriculumului şi a calităţii învăţământului de către tinerii din România 210
9.2. Dinamica preferinţelor educabililor în raport cu evoluţia curriculumului postmodern 213
Anexe 221
Anexa nr. 1 221Anexa nr. 2 240
Lista tabelelor incluse în lucrare 257
Lista figurilor incluse în lucrare 257
Bibliografie 258
Bibliografie selectivă 258Articole de specialitate 266
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu