vineri, 16 mai 2014

PRINCIPII DE PSIHOLOGIE ANTROPOLOGICA

Autor : Ion Biberi                

Editura  Didactica si Pedagogica

An aparitie :1971
Editia a   ?    

ISBN ?
Nr pagini : 276
Format 150 x 200
Anticariat. Pret : 17,50 lei shopmania 

Cuprins:


INTRODUCERE: Orientări pentru o psihologic antropologica  5

Partea I
FAZELE EVOLUŢIEI VITALE

Cap. I — Datele bio-psihice fundamentale   13
1. Unitatea funcţională dintre activităţile biologice şi psihice ale organismului; perspectivă asupra psihismului, ca funcţie vitală
2. Individualitatea biologică, structură morfo-funcţională; unitatea dinamică individ-mediu
3. „Universul” speciilor animale; antinomia vitală fundamentală
4. Orice activitate bio-psihică csste rezultatul unei evoluţii integrative. Genotip-fenotip
5. Schema structurală, mecanism fundamental al activităţii vitale; „program ereditar", memorie de speţă, memorie individuală: îndoita autoreglare vitală: homeostazia şi interrelaţia cu mediul; cele două orientări purced din acelaşi sistem informaţionai; schemele homeostatice şi schemele gnozo-praxice. Integrarea organismelor animale prin scheme structurale ierarhizate, după complexificarea sistemului nervos
6. Organismul, sistem funcţional bio-psihic, expresie a mecanismului schemelor structurale. Om şi maşină

Cap. II — Psihismul elementar 31
1. Precauţii de metodă in studiul comportamentului animal. Antinomia bio-psihică fundamentală şi „universurile animale specifice
2. Psihismul animal, expresie a diferenţierii somatice a organismelor şl cu deosebire a sistemului nervos, in condiţiile variabile ale peristazei; perapectlvă zoo-psihologică generală
3. Îndoita condiţionare a comportării animale: structură interna şi situatie. Psihismul animal: structură gnozo-patho-praxică
4. Comportamentul instinctiv; contribuţia şcolii obiectivlste Lorenz- Tinbergen, la studiul instinctului. Instinct şi inteligenţă animală
5. Perspectiva neuro-cibernetica. Structura Instinctlv-emotivă
6. Concluzii generale asupra psihismului animal: organizarea unui cadru de comportament spaţio-temporo-cauzal, prin mijlocirea unor scheme structurale. Individualitate animală, biotip şi biocenoză 

Cap. III — Antropogeneza  50
1. Omul, fiinţă multidimensională, nu poate fi studiat declt in spirit interdisciplinar
2. Caracterul structural al devenirii umane
3. Originea animală şi unitatea originară a speciei Homo saplens; locul acestuia in sistematica zoologică; proces evolutiv de formare biologică; referinţe cronologice şi expansiune geografică; definiţiile clasice ale fiinţei umane
4. Neotenia, caracterul foetal al speciei umane, fapt biologic fundamental, cu implicaţii psihologice şl culturale, alcătuind specificul vieţii umane şl conducind la unicitatea acesteia, în viaţa terestră; om şi primate
5. Specific mental uman; structura umană; Instinct-inteligenţă; socializarea instinctelor; inteligenţă abstractă; raţionament, gîndire simbolică, limbaj; cunoaştere de sine; disciplina muncii; omul „forţă geologică”  voluntară, conştientă; Om — Animal
6. Integrarea umană în lumea valorilor; primatul eticului; antropogeneza, proces fără termen
7. Concluzii asupra specificităţii umane: bipolaritate; limbaj simbolic; elaborarea lumii valorilor. Paideia

Cap. IV — Semnificaţia copilăriei in edificarea personalităţii  60
1. Evoluţia bio-psihica a copilului, expresie a neoteniei speciei umane; prematuritatea naturală a copilului la naştere
2. Se îndeplineşte dezvoltarea infantilă prin etape separate şl perioade de criză, sau are un caracter de neştirbită continuitate?
3. Evoluţia copilului pînă la maturitate reprezintă o adevărată embriogenle a personalităţii. Completarea procesului, săvirşit paral, pe mai multe planuri, anatomic, fiziologic, psihologic, cultural. Socializarea şl Integrarea copilului in valorile culturale. Cele două mari etpe ale evoluţiei infantile, faza sensorio-motorie; faza gindlrll simbolice. Aproprierea de către copil a disciplinelor mentale ale mediului socio-cultural
4. Procesul bio-pslhic de maturizare Infantilă, concomitent socializării 
5. Mecanismele psiho-flziologice ale formaţiei individualităţii copilului, semnificaţia schemelor structurale, a formării obişnuinţelor şi elaborării atitudinilor mentale, in formaţia individualităţii copilului. Concluzii practice de ordin pedagogic
6. Premisele elaborării personalităţii; pedagogia activă; principii călăuzitoare în formaţia individualităţii copilului, sub îndoita incidenţâ a educaţiei copilului normal şi experienţei psihiatrice infantile. Principii si metode de educaţie
7. De la individualitatea copilului Ia personalitatea adolescentului

Cap.V.  Personalitatea şl evoluţia vlrstetor 107
1. Orientări pedagogice: şcoala activă şi teoria axiologică a educaţiei 
2. Vîrstele individualităţii, reprezentind un determinism general al metazoarelor, au la om particularităţi specifice condiţionate de mediul cultural
3. Criza adolescentă; psihologia juvenilă şl semnificaţia luării de cunoaştere a propriei fiinţe, in elaborarea personalitătii
4. Omul adult, normal şi civilizat; idealul unei personalităţi armonioase; concepţia psihologiei antropologice
5. Psihologia senescenţel
6. Tipologii mentale; concluzii practice

Partea II
STRUCTURA PERSONALITĂŢII

Cap I. — Prezenţa omului in lumea concretă 125
1. Actul bio-pslhlc de prezenţă umană în lume
2. Gnoziile, agnoziile şl actul cunoaşterii
3. Componenţa thymică a actului gnozic  
4. Activităţile praxice. Fizio-psihopatologia apraxiilor
5. Prezenţa umană in lume. Concluzii

Cap. II — Structura bio-psiho-sociala a constiintei  156
1. Caracterele conştiinţei, in perspectivă filogenetică
2. Îndoita condiţionare a conştiinţei umane
3. Gradele vigilenţei, confirmate prin traseu EEG si comportament. Condiţionări neuro-fiziologice
4. Bio-funcţiunea atenţiei 
5. Funcţiunile mnezlce 
6. Concepţia dinamică a vieţii mentale

Cap. III - De la trăirea situaţiilor concrete, la gindirea abstractă   167
1. Gindirea, activitate mentală de totalitate a personalităţii
2. De la actul gnozo-patho-praxic la gindlrea simbolică 
3 Gindirea logică şi schemele structurale mentale. A gindi inseamna a schematiza
4. Activitatea de muncă, în elaborarea gindirii
5. Echilibrul gîndirii şi spiritul critic

Cap. IV —  Integrarea omului in viaţa socială  188
1. Condiţionarea multiplă a formaţiei individualităţii umane şi a evoluţiei culturilor
2. Omul, „animal social” (Aristotel)
3. Coordonatele limbajului
4. Limbajul, sistem de scheme structurale
5. Integrarea individului in universal, prin adîncirea limbilor şi culturilor străine 

Cap. V — Omul şi lumea valorilor  209
1. Originea biologică a valorilor
2. Caracterul antinomic al valorilor  
3. Structura pluridimensională a valorilor
4. Specificul uman şi libertatea interioară
5. Definiţia omului

Cap. VI — Personalitatea onirică si automatlsmele subconştiente  225
1. Automatismele bio-psihice
2. Viaţa subconştientă, în timpul somnului şi al stărilor de tensiune psihologică joasă
3. Schemele structurale, ordonanţe funcţionale, organizind viaţa multidimensională a personalităţii

Cap. VII — Gindirea creatoare şi fantezia 234
1. Inventivitatea, activitate bio-psihică generală
2. Elaborarea invenţiei şi semnificaţia antropologică a acesteia
3. Mecanismele activităţii creatoare
4. Dezvoltarea creativităţii, problemă pedagogică specifică a timpului nostru

Cap. VIII — Personalitate şi destin individual  248
1. Edificarea personalităţii
2. Antinomiile individualităţii şi structura pensonalităţii
3. Actul voluntar, disciplina muncii şi activitatea profesională
4. Destin interior. Valoarea şi semnificaţia personalităţii

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu