Editura Polirom
Colectia COLLEGIUM.Psihologie
An aparitie :2010
Editia originala ?
Traducerea Luminita Botosineanu,Florin Botosineanu
ISBN 978-973-46-1645-9
Nr pagini :344
Format 135 x 200
Pretul la data postarii : 26,95 lei la Editura,25,33
lei la elefant ,17,50 lei la librarie.net
Disponibilitate BCU cota : II330640
Descrierea
editurii:
Lucrarile si perspectivele asupra gindirii sociale s-au multiplicat si diversificat considerabil de aproape patru decenii, de cind notiunea a fost propusa. De la origine, aceasta directie de cercetare privilegiaza atit interventia factorilor sociali in determinarea proceselor de gindire, cit si specificitatea acestor procese in masura in care se refera la obiecte sociale de importanta colectiva. Cele doua aspecte sint insa fatete complementare ale aceleiasi realitati, asa cum arata studiul mentalitatilor sau cel al memoriei colective. Manualul ofera o tratare comprehensiva si actualizata a temei, menita sa puna in evidenta unitatea de inspiratie si pluralitatea metodologica din cadrul psihologiei sociale.
Michel‑Louis Rouquette este profesor de psihologie sociala la Universitatea Paris VIII si director de cercetare la Universitatea Paris V. Dintre volumele publicate amintim La Psychologie politique (1988), La Communication sociale (1998), Anatomie des idées ordinaires. Comment étudier les représentations sociales (in colaborare, 2003). A publicat la Polirom „Despre cunoasterea maselor. Eseu de psihologie politica” (2002).
Lucrarile si perspectivele asupra gindirii sociale s-au multiplicat si diversificat considerabil de aproape patru decenii, de cind notiunea a fost propusa. De la origine, aceasta directie de cercetare privilegiaza atit interventia factorilor sociali in determinarea proceselor de gindire, cit si specificitatea acestor procese in masura in care se refera la obiecte sociale de importanta colectiva. Cele doua aspecte sint insa fatete complementare ale aceleiasi realitati, asa cum arata studiul mentalitatilor sau cel al memoriei colective. Manualul ofera o tratare comprehensiva si actualizata a temei, menita sa puna in evidenta unitatea de inspiratie si pluralitatea metodologica din cadrul psihologiei sociale.
Michel‑Louis Rouquette este profesor de psihologie sociala la Universitatea Paris VIII si director de cercetare la Universitatea Paris V. Dintre volumele publicate amintim La Psychologie politique (1988), La Communication sociale (1998), Anatomie des idées ordinaires. Comment étudier les représentations sociales (in colaborare, 2003). A publicat la Polirom „Despre cunoasterea maselor. Eseu de psihologie politica” (2002).
Cuprins:
Introducere. Ce este gîndirea socială ?
(Michel-Louis
Rouquette) 9
Arhitectura gîndirii sociale 11
Producţiile colective 12
O logică particulară 14
Mulţumiri 17
Capitolul I. Memorie, uitare şi identitate socială
(Patrick
Rateau) 19
1. Memorie şi transmitere:
întoarcerea la Allport şi Postman (1945)
21
2. Asimilarea la timpul prezent
şi funcţia identitară: două ilustrări empirice
24
3. Rolul uitării 31
4. Memorie şi gîndire socială 43
Aplicaţii practice 44
Capitolul II. Valori şi ideologie. Cazul valorilor democratice
(Helene
Feertchak şi Dimitri Gamby) 51
1. Istoricul termenilor 52
2. Termeni contestaţi 58
3. Soluţia la o problemă de
incluziune 68
4. Valorile „libertate” şi
„egalitate” în reprezentările sociale ale politicii 74
Rezultate 79
Discuţie 81
Concluzie 84
Capitolul III. Obiecte cu valenţă afectivă puternică: notiunea de nexus
(Rafael
Pecly Wolter) 87
1. Cunoştinţe şi afect 87
2. Prezentarea şi definiţia
noţiunii de nexus 91
3. Cercetări actuale 95
4. Obiectele nexus-ului 102
Aplicaţii practice 105
Capitolul IV. Nexus şi diferenţiere intergrupuri
(Gregory
Lo Monaco) 107
1. Abordări psihosociale ale
grupului, ale identităţii şi ale relaţiilor intergrupuri 108
2. Deviantul din endogrup şi
gestionarea raportului intergrupuri . 115
3. Nexus şi raporturi
intergrupuri 117
4. Ilustrare empirică 120
Aplicaţii practice 128
Capitolul V. Gîndire socială şi contradicţie
(Michel-Louis
Rouquette) 131
1. Descoperirea Sălbaticului 132
2. Schemele de gîndire 135
Aplicaţii practice 139
Capitolul VI. Schemele cognitive de bază: un model de studiere a reprezentărilor
sociale
(Isobel
Stewart şi Christele Fraisse) 143
1. Cum pot fi studiate
reprezentările sociale ? 144
2. Modelul schemelor cognitive
de bază 146
3. Principalele proceduri
empirice asociate modelului SCB 147
4. Două aplicaţii ale modelului
SCB 159
Capitolul VII. Normativitate, reprezentări sociale şi strategii de mascare
(Christian Guimelli) 173
1. Mascare, demascare şi norme
sociale 175
2. Ilustrare empirică 177
3. Legitimarea credinţelor
contranormative 182
4. Cateva aplicaţii 186
Capitolul VIII. Studiul zvonurilor
(Jean-Bruno
Renard) 193
1. Primele cercetări: Gordon
Allport şi Leo Postman 194
2. Abordarea hermeneutică: Edgar
Morin 195
3. Modelul lui Michel-Louis
Rouquette 196
4. O grilă de analiză pentru
studierea zvonurilor 201
5. Studii de caz 208
Capitolul IX. Rolul implicării personale în exprimarea gîndirii sociale cu privire la
riscuri
(Andreea
Ernst-Vintila)
221
1. Riscurile colective ca
fenomene sociale şi obiecte ale reprezentărilor sociale 222
2. Implicarea personală 224
3. Implicarea şi expresiile
gîndirii sociale cu privire la riscul seismic
226
4. Implicarea şi expresiile
gîndirii sociale asupra terorismului: reprezentări sociale şi nexus 231
Concluzie 254
Aplicaţii practice 255
Capitolul X. Locul şi rolul mulţimilor
(Sylvain
Delouvee) 261
1. Definiţii şi caracteristici
ale mulţimii 264
2. De la faptele istorice la
faptele psihologice 268
3. Mulţimea în literatură 270
4. Epoca mulţimilor 274
5. De la studierea mulţimilor la
analiza comportamentelor colective 284
6. Teoria normei emergente 287
Concluzie 289
Capitolul XI. Studiul reprezentărilor transei: reflecţii asupra mutaţiilor gîndirii
sociale
(Jean-Marie
Seca) 291
1. Definirea şi înţelegerea unui
fenomen polimorf: starea X şi refracţiile sale sociale şi reprezentaţionale 294
2. Articularea cu nivelurile
gîndirii sociale 299
3. Condiţiile şi oportunitatea
studierii transei ca obiect al gîndirii sociale 302
4. Există reprezentări sociale
ale obiectului „transă” ? 309
Concluzie 312
Bibliografie
315
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu